Queen Seokdoek=Secretele palatului Cauza si Efect

Am spus deja ca, in ciuda zodiei in care sunt nascuta, sunt o persoana destul de rabdatoare.Si nu odata rabdarea mi-a fost rasplatita. De ex daca metroul intarzia peste masura nu ma repezeam niciodata in prima garnitura care venea, aveam rabdare s-o iau pe urmatoarea. Si in timp ce colegele mele mai nerabdatoare se alegeau cu vanatai si nasturi rupti eu calatoream mai omeneste.

Am avut rabdare si pe vremea cand nu incepeam o carte pana nu o terminam pe cea precedenta (helas, mi-am pierdut acest bun obicei). De ex Potopul lui Sienkiewich, o carte istorica, pt ca tot osa vorbesc despre un serial istoric candva, dupa aceasta introducere, este cam plicticos la inceput, dar pe urma devine deadreptul captivant. Exista insa un roman, f apreciat de critica literara, care nu mi-a adus nici o satisfactie pt ca am avut rabdare sa-l citesc. Acesta este "In cautarea timpului pierdut" al lui Marcel Proust. Oricat as bate eu campii cand imi scriu memoriile (vezi articolele cu eticheta "Ce verde era valea mea") nu cred ca reusesc sa descriu in atatea pagini gustul unei prajituri mancate in copilarie,cumface el cu madeleina. Cred ca am ajuns sa detestez prajiturile cu acest nume numai pt ca imi amintesc cat m-a plictisit cartea aceea.

In schimb "Secretele" au inceput sa-mi placa deja cu cateva episoade in urma. Cautand numele actorilor pe hancinema am observat ca am scris gresit numele reginei, este Seon-Deok si nu Seokdoek cum am scris eu, dar nu mai are rost sa corectez. Voiam sa spun ca imi place grozav cum joaca actrita din rolul principal, cel al lui Deok Man, anume Lee Yo-won. In special in scena in care astepta sa fie chemata in acea incinta separata de rest cu cearsafuri albe si ea tremura din toate incheieturile a fost extraordinara, dar si in scena in care a fost prezentata mamei ei a fost deosebit de expresiva. Nu mai vorbesc de hohotele de plans de pe munte, Iar actorul care il interpreteaza acum pe Yu-Sin, Eom Tae-woong ii este un bun partener. Un rol f bun face si Ko Hyeon-jeong in personajul Mi-Shil, mai ales cand rade tare si fals, parand ca e deplin stapana pe ea dar tradand o adanca spaima interioara (spaima de a doua geamana).

Am inteles in sfarsit sensul exact al profetiei: daca se vor naste doua gemene se va rupe "osul sacru"( in Silla numai cei de neam pur regesc, fara nici un amestec de rang inferior puteau deveni regi, ei posedand "osul sacru", pt asta ambii parinti trebuiau sa fie de neam regesc) si astfel regina putea fi detronata, implinindu-se "toata voia lui Mi-Shil" aceea de a deveni regina, pt ca nu trebuie uitat ca ea nu a fost luata in casatorie de regele Ji-Jin desi ii facuse acestuia un copil, pe care l-a abandonat pe treptele palatului.

F bine a interpretat scena recapatarii vederii actorul Ahn Kil-kang in rolul lui Chil-suk. Nou aparutul Bi-Dam (Bi-Dim in alta transcriere) este interpretat de Kim Nam-Gil , pe care cei care au vazut "Lovers" l-au recunoscut deja. Mie mi-a amintit, nu stiu prea bine de ce, de Lee Jun Ki,pe care l-am vazut in rolul frumosului Gonggil (un personaj real) din "King and Clown" (2005), un film care m-a impresionat f tare si care a fost chiar ales de Coreea pt a fi nominalizat pt cel mai bun film strain la premiile Oscar, dupa un rasunator succes in tara de origine.

Mi s-a parut f interesant modul in care scenaristii si regizorul au ales sa ne dea de inteles ce diferenta de educatie exista intre cele doua surori in scena in care printesa ii spune lui Deok-man ca ea nu are voie sa stea pe vine, pt ca e printesa. O intreaga istorie a diferentei dintre cele doua gemene datorata mediului in care au crescut a fost condensata intr-o singura fraza. Iar continuarea scenei e si ea magistrala: printesa adopta aceeasi pozitie ca sa arate ca o considra egala sa. Diferenta dintre doua gemene care cresc in medii diferite a fost ilustrata si de Yasunari Kawabata in romanul pt care a primit premiul Nobel pt literatura "Kyoto sau Tinerii indragostiti din stravechiul oras imperial".

Dar eu voiam sa comentez, cand am ales titlul, despre felul in care au ales scenaristii sa ne arate cum de a fost deconspirat sexul lui Deok Man. M-am intrebat mereu cum de camarazii ei de arme nu si-au dat seama ca nu ebaiat. S-a raspuns la intrebarile: "nu faceau si ei pipi impreuna" sau "cum faceau baie?" dar nu au raspuns la lipsa marului lui Adam, f proeminent la Yu-sin sau la lipsa parului facial (desi nu ni se explica nici de ce ceilalti hwarangi erau vesnic proaspat barbieriti, mai normal ar fi fost sa poarte toti barbi si mustati, nu-i asa?)

Cauza pt care evenimentele au inceput sa se rostogoleasca precum un bulgare de zapada a fost ideea nefericita, dar profund explicabila a lui Juk-Beuk de a subtiliza figurina de jad din sala unde trebuia sa puna cererea lui Deok-Man adresata regelui. Efectul a fost ca nici o fapta rea nu ramane nepedepsita, chiar daca cel ce aplica acea corectie necesara e departe de a fi un erou pozitiv, anume cel ce da ordinul sa fie batut pana la sange e Seol-Won, unul din iubitii si oamenii de incredere ai lui Mi-shil.

Sotul meu spune din cand in cand ca nu-i place serialul pt ca sunt prea multe intrigi si conspiratii, dar si pt ca nu mai stii exact cine e bun si cine e rau (dar asta se intampla de fapt in viata,pt ca rareori exista un om profund rau, pana si nazistii criminali manifestau duiosie fata de o pasare ranita, cum s-a intamplat cu Martin Bormann, cel care are pe constiinta milioane de victime din al doilea razboi mondial, dar nici un om eminamente bun nu exista).

Remarca legata de buni si rai se trage de la confuzia pe care am facut-o atunci cand Chil-Suk i-a prezentat lui Mi-Shil dovada ca si-a implinit misiunea de a le ucide pe geamana si pe So-Hwa. Faptul ca So-Hwa era in viata si il insotea ne-a facut sa uitam ca CS a crezut sincer ca DM a pierit in urma furtunii de nisip si ne-am gandit la Alba ca zapada si Genoveva de Brabant.

Iar in timpul ultimului episod difuzat de TVR am incercat sa anticipam, cu datele pe care le aveam (desi eu citisem cateva randuri din unele recenzii in care se vorbea de Bi-Dim, ba chiar un comentariu al unei tinere arata ca aceasta e topita dupa BD) ca paradoxal Seol-Won o va salva de la moarte pe DM din mainile ucigase ale celor trimisi de Kim Seo Hyeon (he,he,mi-am notat cu grija numele,pt ca memnoria nu ma mai ajuta sa le retin) tatal lui Yu-sin (daca as fi liceanca m-as indragosti de acest hwarang, cu tot tenul lui ciupit de varsat). Tot sotul meu mi-a reamintit ca DM i-a salvat viata lui Bo-Jong, baiatul lui Mi-Shil cu Seol-Won,iar noi ne asteptam ca acesta sa-si arate la un moment dat recunostinta, desi el se pare ca nu stia exact cine l-a salvat, pt ca era inconstient in timpul tratamentului.

Mie Eol-Jae, cu zelul lui de a apara dinastia laund masuri de capul lui, fara sa-i spuna regelui, mi-e profund antipatic. E tipul habotnicului care, de dragul unei dogme, e in stare de orice, chiar si de crima. Iar lipsa de recunostinta a lordului Kim Seo Hyeon fata de sacrificiul lui DM si a celorlalti camarazi pt a ajunge el la palat mare ministru adjunct mi se pare mai mult decat reprobabila, desi cat se poate de omeneasca.

Am remarcat din nou la actorii mai in varsta, care nu si-au mai putut corecta dantura cu ajutorul stomatologilor,cat de precar e aspectul dintilor la asiatici, lucru pe care il observasem si cand am fost in Salt Lake City si am stat de vorba cu o gramada din ei/ele)

Pentru cei care asteapta continuarea seriei cu horoscoape sa stea linistiti, nu i-am uitat.