Acest tort l-am creat de la a la z (adica, mai pe intelesul tuturor, am inventat aceasta reteta) din doua motive: 1. pt ca torturile cu nuci sunt preferatele fetelor mele si 2: pt ca mamita are grija in fiecare an sa culeaga una cate una toate nucile din pomii aflati in curte si le depoziteaza cu grija pt noi, urmasele ei. Ea, sarmana, nu se mai poate bucura de aceste delicii pt ca nu mai are dinti sau masele pe maxilarul superior si nici nu vrea sa mearga la dentist, din motive de asteptat odihna vesnica, odihna care intarzie poate si pt ca noi ne dorim tare mult sa o mai stim pe lumea aceasta.
Deci am spart o multime de nuci pe care le-am depozitat intr-o galetica pt iaurt de 1l. Am luat cam 3/4 din ele si le-am dat prin masina de nuci (mare minune robotul Moulinex, n-o fi tocand el carne cum si-a dorit sotul meu cand l-a cumparat dar pt macinat nuci e numa' bun)
Pt blat am separat galbenusurile a sase oua si le-am frecat bine cu 6 linguri cu varf de indulcitor Diamant (cred ca orice indulcitor care are ca indicatii pt copt e bun, zaharina romaneasca insa se pare ca se descompune la mai mult de 100 grade C) pana s-a dizolvat indulcitorul iar compozitia s-a albit si a crescut in volum. Am adaugat sase linguri cu varf de nuci macinate apoi am batut albusurile spuma cu mixerul, avand grija sa adaug un praf de sare (nu prea mult), ca sa se bata mai bine si mai repede, si sa las mixerul 30 de secunde la viteza cea mai mica apoi sa bat la viteza maxima pana cand spuma de albus nu mai curge daca se intoarce vasul cu fundul in sus. Am adaugat treptat spuma la compozitia de nuci mai mult invaluind but first (nu mai spun bancul, il gasiti in unul din articolele cu retete) am aromat cu cateva picaturi de esenta de vanilie si esenta de rom. Am uns o cratita de 3 l cu unt, apoi am tapetat-o cu hartie de copt (hartie pergament) pe care deasemenea am uns-o cu unt, ca sa se desprinda usor blatul cand e copt. Am bagat totul in cuptorul preincalzit si am copt la foc potrivit (daca temperatura e prea mare sau prea mica nu creste bine) cam 20-30 de minute.
Separat am luat 10 linguri cu indulcitor, 10 linguri cu varf de nuci macinate si cam 5 linguri cu lapte pt a se umezi bine amestecul. am pus pe foc f mic amestecand continuu (asta e partea cea mai laborioasa) pana s-a dizolvat bine indulcitorul si temperatura a crescut la limita suportabilitatii degetului introdus in compozitie (bineinteles ca v-ati spalat bine pe maini, Jonathan Swift are niste "Indrumari pt bucatareasa"care ar face parul maciuca oricarui igienist, in cazul de fata ar suna cam asa: "dupa ce probati daca s-a atins temperatura dorita, inainte de a introduce din nou degetul in oala lingeti-l bine, ca sa fie curat"). Luati de pe foc, adaugati esenta de vanilie (Dr Oetker, ca sa-i fac reclama gratuita, sa aiba sa mananca si gura lui ceva bun) si lasati sa se raceasca.
Cand s-a racit si blatul il insiropati cu 100ml apa si trei lingurite de indulcitor, plus aroma de mai sus. Daca aveti cuptor bun puteti taia blatul in doua si sa insiropati jumatatile astfel create, cuptorul meu a avut usa stramba din ziua in care l-am scos din magazin, dar deh, am vrut cuptor cu grill, grillul, din diverse motive, l-am folosit in total de cel mult 2 (doua) ori in lunga viata a acestei ustensile (il avem de prin 75) in schimb usa a refuzat sa se indrepte vreodata, cu toate sfortarile domnului sot, de aceea tot ce trebuie sa creasca creste f frumos pana in momentul in care opresc focul, dupa care fas, fas, fas, se dezumfla. Asa dezumflate cum au fost s-au mancat pana la ultima bucatica, din acest tort a mai ramas ceva pt ca am fost numai cateva persoane abonate la el.
200 g de unt (am cautat 80% grasime, dar nu in scopul de a-mi creste colesterolul ci pt a ma asigura ca, crema va ramane ferma pe pozitie cand o voi intinde pe tort) a fost frecat spuma si am adaugat la el crema de nuci. Ar fi trebuit sa pun treptat compozitia frecand de zor dupa fiecare lingura dar era deja seara tarziu, robotisem prin casa toata ziua, mixerul era inca la indemana, asa ca am trantit toata crema peste untul bine inmuiat si scurs de evnetualul zer, am fixat butonul la gradatia unu si am lasat sa faca el munca de amestecare, apoi am razuit bine paletele cu lingurita. Am intins crema cat de uniform am putut peste blat si apoi am ornat cu sferturi de miez de nuca atat de artistic cat talent am avut in dotare. Trandafirii nu i-am mancat, doar le-am admirat frumusetea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu