Pacient în România - Insulina.

De când am aflat că am diabet am trăit cu spaima că într-o zi voi ajunge la insulină. Am reușit să controlez, mai bine sau mai puțin bine, glicemia până într-o zi, mai precis o noapte.

Noaptea a fost cea petrecută la terapie intensivă după ce am fost operată pentru a mi se îndepărta paratiroida care o luase razna datorită unui adenom enorm (detectat cu ajutorul unei scintigrafii făcute la SANADOR, a patra din viața mea, trei numai la tiroidă și una pentru sistemul osos, deci radiată, nu glumă) precum și tiroida pe care se dezvoltaseră mai mulți noduli (pe care i-am văzut personal când i-a marcat pe poză, în timpul ecografiei, doctorița Krystyna Dyachenko, o doctoriță extraordinară, căreia îi voi rămâne veșnic recunoscătoare și...îndatorată.

Cu îndatorarea asta veșnică sunt mereu datoare să explic că e vorba de o datorie pe care nu o voi returna niciodată. E o glumă, bineînțeles.

În noaptea aceea anestezista (cred că nu-i greșesc numele, Greiere) de la Parhon a cerut să mi se determine glicemia. Nenorocire, era deja 280. În viața mea nu știu să fi fost atât de mare. Mi s-a făcut insulină și a doua zi a scăzut la 230. apoi la 210. Timp de vreo două luni am încercat să o scad atât prin dietă cât și prin ceaiuri speciale (frunze de dud, frunze de afin, frunze de urzică, teci de fasole verde) și tablete de Glucorenorm (un amestec de plante, printre altele Momordica Cuarantica, ”castravetele amar”, reputat ca hipoglicemiant) dar fără rezultatul dorit.

A venit și ziua fatală când doctorița Chiriac de la SANAMED mi-a dat rețetă de insulină. Am început să fac injecții subcutanate. N-a fost o problemă prea mare pentru că mai făcusem asemenea injecții, cu Cantastim. Dar în primele zile am uitat să controlez dacă este acul înfundat și când îmi măsuram glicemia mă apuca disperarea pentru că nu scădea deloc.

Dar când mi-am dat seama care este problema totul s-a rezolvat, de atunci glicemia mea este din nou sub control. Spaima a dispărut, mă simt mai sigură pe mine, nici măcar nenorocirea asta cu statul forțat în casă nu a reușit, încă, să mă doboare. Când mă mai apucă nostalgiile că nu mai pot admira primăvara în toată splendoarea ei floricolă îmi amintesc de perioada de 6 săptămâni cât am fost internată după operația de cancer la sân. cât de tristă eram că nu mai pot să văd marea, și cum s-a întâmplat apoi nu numai să o văd, dar chiar să intru atât în apa Mării Negre, cât și în cea a Mării Egee.

Pentru că tot am vorbit de operația cea mai recentă, vreau să-mi exprim aici recunoștința și pentru doctorul Ionuț Sandu, cel care a efectuat-o.

Morala povestirii, pentru că are și o morală, este că uneori frica poate fi mult mai devastatoare decât motivul care o provoacă.

Efecte secundare și contraindicații ale unor plante medicinale

Prietena mea Suzana Tanase are grijă ca atunci când găsește un articol interesant să îmi dea și mie linkul. Mi-a trimis de pildă link la un articol de care aveam mare nevoie deoarece atunci când am folosit timp îndelungat ceaiuri medicinale la un moment dat am simțit că am ajuns la saturație și nu știam de ce. Acest articol mi-a dat unele răspunsuri...starea mea de sănătate s-a modificat în timpul tratamentului, în unele privințe în foarte bine dar în altele mai puțin bine și atunci organismul mi-a spus Ajunge!.

V-am spus, într-o postare anterioară (pe facebook, am să copiez conținutul acestei postări mai jos) , că de regulă articolele care recomandă remedii naturiste nu menționează și efectele secundare sau adverse. Suzana a găsit mai multe articole care menționează aceste efecte, separat de cele benefice. Ideal ar fi ca atât efectele benefice cât și cele secundare sau adverse să fie menționate în același articol, dar asta nu se întâmplă din motive comerciale.

Postarea de pe facebook este despre fructele goji, adesea prezentate ca panaceu universal:

”Lucruri mai puțin știute despre fructele goji, intens mediatizate drept superalimente care sunt extraordinar de benefice. Ele sunt într-adevăr excelente dar cu anumite precauții.

O doză ar trebui să fie cam 10-20 de boabe pe zi. Datorită alcaloizilor (atropină și betaină) ar putea provoca dureri abdominale și diaree la persoanele care au probleme cu aparatul digestiv dacă se ia o doză prea mare. Pot avea efect hipotensiv la persoanele care urmează tratament antihipertensiv, deasemenea pot provoca sângerări la persoanele care iau medicamente anticoagulante deoarece interferează cu warfarina.

Deci, ca în orice tratament naturist cu plante care au în compoziția lor substanțe toxice totul ține de dozaj...plantele pot avea efecte benefice, toxice și chiar letale.

Multe articole sunt de fapt reclame care rareori atrag atenția că în anumite cazuri plantele recomandate, fie ele și superalimente precum fructele goji, pot face mai mult rău decît bine.”

Articolul de mai jos nu este exhaustiv, eu cred că multe afirmații sunt traduse din literatura publicată pe net în limba engelză pe diferite situri, cum ar fi WebMD care furnizează informații bine documentate și credibile: Îmi amintesc de exemplu că într-o cărticică de popularizare a plantelor medicinale erau expuse și eventualele efecte adverse (cărticica mi-a fost subtilizată din birou pe vremea când eram activă, nu pensionară ca acum) cum ar fi faptul că ceaiul de chimen nu este indicat persoanelor care suferă de ulcer. În schimb cuminul (tradus greșit de unii drept chimion adică chimen) adăugat în mâncare drept condiment ar putea fi folositor celor cu probleme digestive.

Ca orice medicament, și plantele medicinale au contraindicații si efecte secundare atunci cand nu se respectă doza (se supradozează). 

http://www.wikifood.ro/nutritie/principii-nutritive/contraindicatii-si-efecte-secundare-ale-unor-plante-medicinale-asupra-organismului.html

Comparativ cu preparatele medicinale chimice, plantele actionează mai fin, provoacă mai puține reacții adverse si complicații. Din această cauză unii oameni consideră că folosirea plantelor este complet inofensivă, indiferent de modul lor de administrare. Nu așa stau lucrurile in realitate. Ca și in cazul tratamentelor cu pastile, și administrarea plantelor necesită respectarea strictă a dozelor și termenilor. 

Depăsirea lor provoacă deseori diferite dereglări in funcționarea echilibrată a organismului, și anume:

- Aloe (Aloe Vera) provoacă in unele cazuri inflamația intestinului gros, afluxul de sânge la organele bazinului mic, inhibă peristaltismul intestinal. Cei cu afecțiuni ale ficatului, rinichilor si vezicii biliare vor folosi cu prudență această plantă.

- Armurariul (Silybum marianum) nu se folosește in cazurile de: tromboflebită, hipertensiune și coagulabilitatea sângelui crescută.

- Barba - ursului (mulți o cunosc drept coada calului) (Equisetum arvense L) în caz de supradozare apar dureri de rinichi, în zona de jos a spatelui. Trebuie folosită cu moderație de catre bolnavii cu hipertensiune, cu boli de inimă și de rinichi.

- Baile de namol (peloidoterapia, fangoterapia) îmbunătățesc metabolismul organismului în general, stimulând funcționarea glandelor endocrine. Nu se folosesc (chiar se interzic) în cazuri de: afecțiuni oncologice, mioame, tuberculoză activă, tiroidoză, imediat după un infarct miocardic, în timpul sarcinii, în procesele inflamatorii acute.

- Castanul (Aesculus hippocastanum), supradozat folosit sub forma de flori în ceai, in doze mari provoacă crampe ale degetelor de la mâini.

- Cimbrișorul (Thymus serpyllum) în cantități foarte mari duce la hiperfuncția glandei tiroide. Este contraindicat femeilor însăarcinate și în cazuri de ulcer stomacal și duodenal, pielonefrită, hepatită, aterioscleroză coronariană și cerebrală, fibrilație auriculară (atrială). 

- Cătina albă (Hyppophae rhamnoides) este contraindicată pentru bolnavii cu colecistită acută, pancreatită, diaree cronică. La bărbați, cătina albă poate provoca prostatită adenomatoasă, iar la femei mastopatie datorită conținutului de fitohormoni. În caz de astm bronșic și in alte cazuri rare, beta-carotenul, care se află în cantități mari în cătina albă, poate provoca alergie.

- Coada șoricelului (Achillea millefolium) poate provoca, în caz de supradozare, amețeală, diaree, erupții, tromboflebită.

- Echinacea (Echinacea purpurea) nu se recomandă în cazuri de îmbolnăviri progresive (evolutive) sistematice ca: tuberculoza, scleroza multiplă, colagenoza și în caz de sensibilitate ridicată față de plante compozite.

- Florile de tei (Tilia platyphyllos) supradozate, folosite în ceai dau complicații la inimă dacă se bea mai mult de o lună, de două ori pe an. Pauza între doua cure trebuie să fie nu mai mică de 6 luni.

- Hameiul (Humulus lupulus), folosit in cantități mari, duce la dureri de cap, dureri de burtă, greață, vomă, dezvoltarea tumorilor, scăderea potenței, iritarea mucoasei tractului digestiv.

- Iarba mare (Inula helenium) ridică tensiunea.

- Imortela (siminoc) (Helichrysum arenarium),, folosită în doze mari, ridică tensiunea arterială, provoacă fenomene de încetinire a funcțiilor ficatului.

- Inul (Linum usitatissimum), sub forma de semințe, provoacă diaree. Folosirea îndelungată (mai mult de trei săptămâni) acționează negativ în cazuri de colecistită si hepatită.

- Ginsengul (Panax ginseng) nu se recomandă bolnavilor cu hipertensiune, cu diferite infecții, hiperexcitabilitate. Uneori apare insomnie, dureri de cap, de inimă, dezvoltare sexuală prematură (mai ales la fete). Supradozarea duce la scaderea potenței.

- Lăptișorul de matcă nu se folosește în caz de boala Addison (boală a glandei suprarenale).

- Laminaria (alge marine) (Varec)- supradozată, folosită timp indelungat, duce la osteoporoză. (am mai găsit alte contraindicații într-un articol tradus cu o mașină automată, posibil Google, unde se spune ”Laminaria nu este recomandată pentru nefrită, diateza hemoragică, sarcină, escoriații, unele tulburări endocrine și de hipersensibilitate la preparatele de iod.”)

- Măceșul (Rosa Canina), atat de cunoscut, provoacă distrugerea smalțului dentar, depunerea pietrelor la rinichi, diaree, dacă e folosit excesiv.

- Mătasea de porumb (Zea Mays) în cantități mari inhibă centrul nervos care coordoneaza activitatea inimii, dar în doze mici îl stimulează. Supradozată provoacă de asemenea și tromboflebită.

- Melisa (Melissa officinalis) nu se folosește în caz de hipotensiune.

- Menta (Mentha piperita) nu se recomandă pentru bolnavii cu hipotensiune, aciditate scăzută a sucului gastric, hernie. Folosirea îndelungata a mentei duce la decontractarea sfincterului vezicii urinare, și ca rezultat la incontinență urinară. Uneori duce și la scăderea potenței. Menta proaspată are toxicitate redusă și este indicat a fi folosită în ceaiuri.

- Muștarul (Brassicaceae alba/nigra/juncea) este contraindicat în tratarea bolilor de rinichi și a tuberculozei.

- Păducelul (Crataegus monogyna), în doze mari provoaca scăderea bruscă a tensiunii arteriale, dureri de cap, spasme intestinale și vomă dacă este băut pe stomacul gol. Dupa folosirea ceaiului sau tincturilor cu păducel se interzice a se bea apă rece deoarece apar colici intestinale.

- Pătlagina și semințele ei (Plantago lanceolata/major/media), în caz de supradozare, când sunt folosite drept ceai sunt contraindicate bolnavilor de ulcer și gastrită hiperacidă. Dacă aciditatea este scazută, pătlagina se folosește cu succes în tratarea acestor boli.

- Pătrunjelul (Petroselinum crispum) agravează durerile de cap iar sucul este contraindicat femeilor însărcinate și mamelor care alăptează. Consumarea lui duce la eliminări în exces de potasiu, care trebuie recuperat consumând alimente bogate în acest element.

- Pelinul (Artemisia absinthium), în cantitati foarte mari provoacă spasme, halucinații, tulburări psihice.

- Sunătoarea (Hypericum perforatum) ridică tensiunea arterială, provoacă stenozarea (îngustarea) vaselor sanguine, fotodermită, scăderea potenței dacă o folosiți un timp îndelungat. Folosind pojarnița nu aveți voie să folosiți inhalatori pentru astm bronșic, medicamente pentru răceală și febră de fân. Nu sunt compatibile produse ca: berea, cafeaua, bobul, ciocolata, castraveții în oțet, iaurtul.

- Podbalul (Tussilago farfara) este interzis categoric celor cu afecțuni ale ficatului și alcoolicilor. Provoacă dureri abdominale, greață, stări febrile, icter.

- Pungulița de câmp (Thlaspi arvense) este contraindicată femeilor însărcinate.

- Rostopasca (Chelidonium majus) este o plantă minune care a salvat mulți oameni bolnavi. Dar folosirea îndelungata a plantei provoacă greață, vomă, inhibarea centrului respirator, paralizie spinală, crampe musculare.

- Salvia (Salvia officinalis) nu se administrează mai mult de 2 luni la rând deoarece poate provoca iritarea mucoaselor. Femeilor însărcinate și bolnavilor de nefrită le este contraindicată folosirea internă.

- Socul, boabele de soc, (Sambucus nigra) folosite in doze mari (peste 200 g pe zi), duc la intoxicarea organismului asociată cu stări de vomă, arsuri la stomac, iritarea gâtului, dificultăți în respirație, convulsii. Este contraindicat persoanelor cu diaree cronică și acută, producând iritații ale colonului.

-  Stejarul  (Quercus robur) - coaja lui se folosește în medicina populară pentru tratarea diareei, dizenteriei, stomatitei. Folosită timp îndelungat pentru gargară duce la scăderea simțului olfactiv. Folosit pentru uzul intern în doze mari provoacă scăderea apetitului, vomă, colică renală.

- Ștevia (Rumex patientia) este contraindicată bolnavilor de tuberculoză. Uneori provoacă uremie.

- Troscotul (Polygonum aviculare), în doze mari, întărește tonusul uterului, coagulabilitatea sângelui. Nu se recomandă pentru femeile însărcinate, pentru bolnavii cu inflamații acute ale rinichilor sau vezicii urinare.

- Urzica (Urtica dioica), în cantități mari, duce la mărirea coagulabilității sângelui. Nu se recomandă pentru bolnavii cu hipertensiune arterială, aterioscleroză, polipi, adenom testicular. Se interzice în caz de hemoragie uterină provocată de fibroame și mioame. La vârstnici poate agrava tromboflebita.

- Valeriana (odoleanul) (Valeriana officinalis), folosită timp îndelungat, duce la inhibarea funcțiilor organelor interne, provoacă dureri de cap, greață, schimbări în funcționarea inimii, scăderea capacității de muncă.

- În caz de fibrom uterin este contraindicat medicamentul Raunatin.

- Vetricea (Tanacetum vulgare) este contraindicată femeilor însărcinate și copiilor mici deoarece ridică tensiunea dacă e folosită în cantități mari.

- Preparatele diuretice supradozate, consumate un timp îndelungat, pot provoca dereglarea ritmului cardiac si edem cerebral. Nu este indicat a se bea leacurile care scad tensiunea și cele pentru inimă cu suc de grepfruit. Aceasta duce la intoxicarea organismului și la alte urmări grave.

Folosirea plantelor medicinale în vindecarea copiilor cere o atenție deosebită și cunostințe aprofundate de fitoterapie. Trebuie consultat și medicul pediatru.

De pildă, adulții usor excitabili folosesc cu rezultate foarte bune talpa gâștei si valeriana (odolean). 

Pentru copiii cu aceeași problemă în nici un caz nu se folosesc plantele menționate mai sus. Folosirea sistematică a plantei talpa gâștei la copii poate duce la oprirea creșterii și la căderea părului. Ceaiul din flori de tei cu miere de albine, poate fi consumat de copii de la 14 - 15 ani, daca nu suferă cu inima și nu au afectțuni renale sau distonie vegetativă vascularâ. La unii copii ceaiul provoacă ridicarea bruscă a tensiunii.

Am incercat să arăt că tratamentul cu plante medicinale nu este atât de inofensiv cum ar părea la prima vedere. Asta nu înseamna că trebuie să disperați și să renunțati la fitoterapie. 

Natura este farmacia Domnului și nu putem să nu apelăm la ajutorul ei. Pentru ca tratamentul cu plante să vă aducă numai sănătate și bucurie trebuie sa îndepliniți cu strictețe indicațiile medicului fitoterapeut, să nu depășiți dozele și termenele propuseîn rețete și să faceti pauzele necesare între seriile de tratamente.

Uneori medicii spun: "este târziu". Natura însă niciodată nu spune "este târziu"; ea are leacuri pentru orice stadiu al maladiei si permanent ne întinde o mană de ajutor, propunându-ne diferite soluții.

Aici se sfârșește articolul pe care l-am editat folosind diacriticele unde a fost cazul și adăugând numele științifice ale plantelor.

Articolul este foarte folositor dar asta nu înseamnă că trebuie să vă limitați la el. Există și alte surse atât în cărți de medicină naturistă și fitoterapie cât și pe net, trebuie însă discernământ pentru a vedea care informații sunt exacte, mai ales pe net, unde circulă tot felul de păreri care nu au nici o bază reală.

Evening Primulae...Luminița de seară.

Am găsit o reclamă la uleiul extras din semințele acestei plante. Ca orice reclamă, trebuie presărată un pic de sare de neîncredere., mai ales că se pomenește de “leacul bun la toate”, panaceul universal visat de toți vindecătorii dar niciodată găsit.

”Indienii americani utilizau Luminița de seară în tratamentul bolilor dermatologice, al plăgilor, al astmului si al virozelor. Cunoscută în Anglia încă din secolul al XVII-lea, primește ulterior denumirea de “leacul bun la toate”. Ea este cunoscuta si ca Luminița de seară, Primula sau Evening primrose”

”Actiune biologica si utilizari:

Afecțiuni coronariene: bolile vaselor coronare ale inimii sunt legate de mai mulți factori între care nivelul ridicat in colesterol, hipertensiune, agregarea plachetară, obstrucția vasculară. AGE conținut de Luminita de seară scade presiunea sanguină, iar GLA inhibă agregarea  plachetară.

Sustine sistemul reproducator feminin

Sindrom premenstrual și mastopatie: folosind uleiul de Luminită în tratamentul premenstrual s-a dovedit eficiența in diminuarea stărilor depresive, iritabilitate, dureri sau tensiune la nivelul sânilor, retentive hidrolitică etc. În mastopatie s-a constatat reducerea durerilor cu 47% și 27% prin administrarea de ulei de Evening primrose,  în special in mastopatia ciclică. In cazuri particulare s-a observat și reducerea nodulilor glandelor mamare, reducerea chisturilor și recidivelor postchirurgicale.

Artrite reumatoide și artrite psoriazice: datorită modificării calitative si cantitative a producerii endogene de prostalgine, cercetătorii au decis să folosească uleiul de Luminită în tratamentul artritelor reumatoide și în alte boli reumatice. S-a observat o ameliorare în rigiditatea articulațiilor ce permite o mai buna mobilitate.

Diabet: o serie de studii au demonstrat  ca GLA conținut de Primula au dus la rezultate încurajatoare pentru diabetici

Uleiul de Luminiță de seară se poate utiliza ca adjuvant in afecțiuni precum: alcoholism cronic, irascibilitate, fibroze chistice, nefropatii, obezitate, astm bronșic, bufeuri in timpul menopauzei, hepatita B dar și pentru curele de detoxifiere

Contraindicatii: Nu s-au semnalat”

https://www.rottanatura.com/plante/luminita-de-seara

Flori de nufar

Statea pe trotuar si vindea flori de nufar. Am intrebat-o cat costa si mi-a rspuns rastit "Un leu firu'. Ce mai e un leu azi? Trebuie sa mananc si eu. Credeti ca de grasa fac asta?" Mi-a venit sa rad, chiar daca nu era chiar de dimensiunile mele era totusi grasa. I-am dat trei lei pt trei fire imbobocite. Nu ma asteptam sa se deschida acasa, am mai cumparat si alta data (sa nu aud "astia distrug frumusetea baltilor" etc, pt ca eu de mult nu mai merg la balta (am si uitat o plimbare cu barca si floarea de nufar ce mi-a fost oferita cu un zambet) si altfel nu m-as putea bucura de frumusetea si gingasia lor. 

Am pus vaza pe masuta mamitei, sa se bucure si ea de albeata florilor, pt ca nu-si aminteste sa fi vazut vreodata asemenea flori atat de aproape. Si cand au inflorit ne-am bucurat amandoua de frumusetea lor. 

Si pt ca m-a cuprins dor de poezie am cautat Lacul lui Mihai Eminescu. Am sa copiez poemul desi e vorba acolo de nuferi galbeni:

Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarca;
Tresarind în cercuri albe
El cutremura o barca.

Si eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult si parc-astept
Ea din trestii sa rasara
Si sa-mi cada lin pe piept;

Sa sarim în luntrea mica,
Îngânati de glas de ape,
Si sa scap din mâna cârma,
Si lopetile sa-mi scape;
 
Sa plutim cuprinsi de farmec
Sub lumina blândei lune
Vântu-n trestii lin fosneasca,
Unduioasa apa sune!

Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin si sufar
Lânga lacul cel albastru
Încarcat cu flori de nufar.

(1876, 1 septembrie)

Am gasit o poezie de Vasile Alecsandri, nu o stiam, se incadreaza bine in tema:

Flori de nufar

Prin trestia din balta ce-n aer se mladie
Rasuna-n dimineata o tainica-armonie.
Sunt zane ce se scalda in fragedele zori?
Nu-s zane, dar copile, a zanelor surori.
Verginile in apa intrat-au cu sfiala,
Si-acum se joaca vesel in dulcea-i racoreala,
Soptind, privind in unda albastrul cer senin,
Umpland cu flori de nufar camasa de la san.
O raza aurie prin stuhul des patrunde
Si gingas lumineaza in cuibul ce le-ascunde
Comori de tinerete, comori de fericiri,
Incantatoare forme de albe naluciri.
Priviti! cetatea verde se misca, se deschide.
O mandra copilita apare, iese, rade
Si luneca... Deodata, rotunzi si albiori,
Apar la foc de soare doi nuferi plutitori.

Nu cred ca e cineva de varsta mea sa nu stie romanta Flori de nufar, cantata de Alexandru Grozuta.

Mandra mea de altadata,
Visul meu te-aduce iar!
Sa-nsiram pe-un fir de aur
Boabe de margaritar!

Vino-acum ca altadata,
Vino-n brate sa te strang.
Sa-ti sarut gurita dulce,
Sa suspin, sa rad, sa plang!

Si sa vii cu aceleasi doruri,
Fiindca ochii-ti nu ma mint
Cum, pe vremuri, ma mintira
Lacrimile de argint!

Esti atat de frumoasa,
Si atat de draga-mi esti!
Flori de nufar porti in plete
Ca o zana din povesti!

Muzica si versuri de Ionel Bajescu-Oarda


Si Camil Petrescu a scris poezii, pe langa celebrele romane "Patul lui Procust" "Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi", "Un om intre oameni" a scris si o poezie pe care am gasit-o pe net, intitulata "Patul lui Procust", cam tenebroasa dar amintind de "albii lotusi"

Patul lui Procust

Felie de noroi e ciclul meu,
Spre capătul carent răzbat cu greu,
Fuiorul tors al cretei mi-e povară,
Şi de mă apără, mă şi măsoară.

Triunghiul tău înscrie albatroşii,
Şi doare mlaştina cu viermii roşii,
Dar cum, mirajul frumuseţii nevalente,
Când ochiul meu spre cruguri, sus, atent e?

Hrăniţi cu putrezime de asemeni,
Se-ngraşă nuferii suavi şi gemeni,
Eu, plin de bale şi vâscos, greu lupt
Alăturea, din soare să mă-nfrupt.

Cu burtă flască, la urechi rubin,
Cu clopoţei de slavă şi venin,
Vecin cu mine e şi se târăşte, totuşi
Împărăteşte balta, albii lotuşi.

Dar ochii mei în mine se întorc,
Să mă cuprind, alt fir încep să torc.
Mai mare sunt, decât cei mari, şi mai
Frumos, decât un crin în miez de Mai.

Spre tine, Doamne, gândul îmi înalţ…
Nici flori, nici aur, nu mi-ai pus în smalţ,
Nici ghiare. Tu mi-ai dat în loc de ele
Doar conştiinţa mişeliei mele.

Am mai gasit o poezie, multicolora, de un poet necunoscut mie, Constantin Enache, am sa o copiez pt ca mi-a placut.

Nuferi la xi-hu

In oglinzi de margarite
Ondulate-n moi covoare,
peste ape-ncremenite
Nuferi pun stravechi stergare.

Insulite mici, cochete,
Printre unde tremurande,
Strang alaturi in buchete
Nuferi mari cu flori rotunde.

Albe flori, ca o mireasa
Ce se-ndreapta spre altar,
Pete albe de matasa
Printre frunze verzi rasar.

Mai departe-n alte cercuri,
Gelozii de mandarini,
Nuferi galbeni duc de veacuri
In a lacului gradini.

Cu tinuta eleganta,
Balerine ce danseaza,
Nuferi roz ca o fondanta,
Luciul apei il pateaza.

Nuferi rosii-n panoplia
Lacului aprind splendori,
Integrate-n armonia
Simfoniori de culori.

Largi petale arcuite
In stransoarea lor combina,
Melodii dezlantuite
De culori si de lumina.

Nu pot incheia momentul artistic fara sa amintesc de nuferii lui Monet, carora Pusha Roth le-a dedicat un intreg articol, am sa "fur"  doar cateva poze, pt restul va rog insistent sa mergeti la sursa si sa cititi si articolul. Daca vreti sa citit numai poemul in proza LE NÉNUPHAR BLANC de Stéphane MALLARMÉ care l-a inspirat pe Monet in picturile sale cu nuferi puteti merge la linkul respectiv.

Si acum, coborand din sferee inalte ale artei pe pamantul plin de oameni cu betesuguri o sa spun ca nufarul poate fi folosit si drept planta medicinala, desi eu il prefer asa, mai poetic...

Nufarul alb reprezinta o planta ce are si proprietati terapeutice, pe langa calitatile ei decorative, si de infrumusetare a lacurilor si iazurilor.

Principalele parti componente ale acestei plante care pot fi utilizate in terapeutica naturista sunt rizomii si florile. Acestea sunt nutritive, tonice, astringente si cardiotonice.

Nufarul alb poate fi utilizat ca remediu natural in tratamentul diareei, insomniei, insuficientei cardiace, pneumoniei, hiperexcitabilitatii sexuale, tuberculozei pulmonare. Pentru tratarea acestor afectiuni se recomanda a se utiliza atat infuzia din flori de nufar alb, cat si cea din rizomii de nufar alb.

Decoctul din rizomi poate fi utilizat si in tratamentul unor afectiuni externe: inflamatii articulare.

Dong Yi-Pinellia in Medicina Alternativa)

Episoadele recent difuzate de TVR1 m-au incitat sa caut mai multe date despre planta toxica generatoare de mare drama la Palat. Am fost impresionata de cunostintele de chimie analitica ale micutei sclave (la noi se traduce servitoare, subtitrarile in engleza traduc ceva mai adecvat prin sclava, stiut fiind ca in Coreea sclavia a fost abolita abia prin secolul 19) ca si de faptul ca uleiul de susan (care se foloseste in bucataria orientala drept condiment, pt ca are o aroma prea pregananta, asa mi-a spus Hsianchuan, prietena mea din Taiwan, helas, am pierdut legatura cu ea) poate fi folosit ca sa atenueze mirosul de cadavru, mi-ar fi fost util in doua din imprejurarile vietii cand efectiv mi s-a facut rau din cauza acelui miros.

Am avut nevoie de subtitrari pt ca memoria mea, niciodata excelenta, nu m-a ajutat decat partial, retinand gresit numele plantei si afland de la Google ca numele retinut de mine apartine unei plante ornamentale cat se poate de inofensiva. nu ma intrebati care era acel nume pt ca deja l-am uitat :)).

Subtitrarea in engleza mi-a fost de folos, insa aiuritoarea redimensionare a episoadelor de la TVR mi-a dat nitel de furca. Dar sa las la o parte lucrurile neinsemnate si sa trec la cestiune. Intai am fost tentata sa reproduc reactia de recunoastere prin colorarea in roz a ghimbirului, avand in camara atat otet de orez (o sticluta mica) cat si praf de ghimbir procurat de la Plafar. Pe urma mi-am amintit ca am vazut pe rafturile supermarketurilor "de afara" pickled ginger, adica ghimbir murat, care are o frumoasa culoare roz.

Despre Pellonia am gasit date in mai multe locuri, primul vizitat a fost cel de pe Wikipedia. Acolo spune, intre altele, ca este un remediu folosit in medicina traditionala chineza sub forma de radacina prelucrata fie prin inmuiere in apa, fie tratata cu ghimbir pt a i se reduce toxicitatea, care toxicitate este data de oxalati dar, dupa unele surse, si de alcaloizi din Ephedra. Numele remediului este Zhi ban xia ori Ban xia si este folosit pt producerea de flegma si ca antitusiv, deasemenea pt a opri ametelile si greata, dar in cantati f mici, 3-6g. Se mai foloseste si in cure de slabire sau stari de lipsa de energie, iar exterior in moxibustie (mici conuri care se pun pe acele de acupunctura introduse in piele si li se da foc).

Si in Wisegeek se spune si ca este o planta ornamentala, originara din China si Japonia unde a fost culeasa de secole fiind folosita ca planta medicinala. Se mai adauga ca dupa inmuiere acidul oxalic e neutralizat cu ceai sau otet, afirmatie care m-a umplut de mirare. Cica se mai foloseste si ca antidiareic sau anti vomitiv. 

Pt cei dornici de date mai stiintifice am sa copiez bio-activitatea unei plante f raspandite in USA, Pinellia ternata: Bio-Activities. Anti-emetic (1), sedative, antitussive, expectorant activities by boiled extract, emetic action by unprocessed extract. Mitogenic, haemagglutinating activities by pinellin (2). Aldose reductase inhibition (3). Chemical components. Amino acids, polysaccharides (1,4), homogentisic
acid, ephedrine, 3,4-dihydroxybenzaldehyde-diglucoside (5), pinellin (low
molecular weight crystalline protein), phytosterols.

Pinellia are proprietatea de a incalzi si de a usca (?) de aceea nu se foloseste la pacientii care sunt deja fierbinti si uscati  (probabil au febra) ci la cei cu deficienta Yin. Ea actioneaza asupra a trei meridiane: al inimii, al splinei si al stomacului. Herbalistii chinezi o folosesc sub forma de capsule sau ca bucati de radacina (in serial este prezentata ca radacina taiata in bucati mici, dar e atat de multa incat ar fi fost de ajuns sa otraveasca mai multe persoane,  nu doar regina) Cat despre interactia Pinellei cu carapacea de broasca testoasa, nu m-am documentat, dar am fost curioasa sa aflu de ce era folosita Amyda (carapacea de broasca testoasa) ca medicament si asa am aflat ca este vorba de o broasca numita Carapax Trionycis, si am sa copiez, fara sa mai traduc, ce foloase aduce ea medicinei alternative;

Properties:

Salty in flavor, slightly cold in nature, it is related to the liver and kidney channels.

Functions:

Nourishes yin, suppresses yang hyperactivity and resolves mass in the abdomen. Having the effects of nourishing yin to remove heat, calming the liver to relieve convulsion, softening the hard lumps, it is used to treat consumptive fever and hectic fever due to yin deficiency, convulsion due to deficiency of yin, malaria, mass in the abdomen, amenorrhea (abnormal absence or suppression of menses), metrorrhagia (uterine bleeding) or metrostaxis, infantile convulsion.

Applications:

1. Soft-shelled turtle shell can be used in combination with wolfberry hark, large-leaf gentian root, sweet wormwood, tortoise plastron and other drugs for tonifying yin and clearing heat, to treat night sweat and hectic fever due to yin deficiency of the liver and kidney; and with dried rehmannia root, donkey-hide gelatin, oyster shell and other herbs for tonifying yin and expelling pathogenic wind, such as Erjia Fumai Decoction, to treat stirring-up of endopathic wind of deficiency type at the late stage of febrile disease. 2. To treat women's blood stasis, amenorrhea and mass in the abdomen, it is often used in combination with rhubarb, Eupolyphage seu Steleophage, peach kernel and other herbs for removing blood stasis and promoting tissue regeneration, such as Biejia Jian Pill.

Dosage and Administration:

10-30 g. Decocted or boiled down into soft extract for internal use, or used as an ingredient of boluses, pills or powder.

Cautions on Use:

Pregnant women or those who manifest the syndrome of deficiency of yang of the spleen and stomach should avoid it.

Mai jos puteti vedea cum arata Pinellia ternata, floarea ei, precum si Amyda, carapacea de boroasca testoasa. Pozele sunt de pe net.

Despre medicina naturista, diete, etc

Cititorii mei fideli stiu ca am publicat multe articole (copiate) pe teme de medicina naturista. Ma gandesc ca s-ar putea ca in acest fel sa induc in mintea unora ideea ca sunt de parere ca medicina naturista poate inlocui medicina alopata si ca aceasta medicina naturista poate oferi tratamente pt orice fel de afectiuni. Daca s-a intamplat asa imi pare rau, nu asta e parerea mea. 

Si ca sa fiu mai convingatoare am sa reamintesc ca atunci cand am facut punctia la san si am aflat ca exista celule maligne am fost sfatuita sa nu ma bazez pe tratamente alternative cum ar fi fitoterapie, bioenergie, etc, pt ca doamna doctor cunoaste nenumarate cazuri care au procedat asa si au ajuns din nou la Institul Oncologic, in stare mult mai grava. Mai mult, cativa ani mai tarziu sotia unui var s-a tratat singura la san cu tot felul de leacuri "babesti" si cand exsperat fiul ei a dus-o la IO pt operatie a fost prea tarziu, desi s-a operat si o vreme s-a simtit bine a supravietuit numai un scurt timp, prea putin pt a se putea bucura de nepotul ei.

Doctorita mi-a spus clar "Din fericire cancerul la san se poate vindeca. O sa faceti chimioterapie, radioterapie si operatie". I-am ascultat sfatul si tratamentul, in ciuda diagnosticului de tumora de gradul III (din patru) cu metastaze, recomandat intocmai de raposatul (Dumnezeu sa-l odihneasca) doctor Saptefrati a dat rezultate. 

Vreau insa sa mai adaug ca nu m-am limitat doar la acest tratament. Am consumat multe fructe si ceai de macese, mai ales in timpul chimioterapiei, pt a reduce senzatia de voma, in timpul si dupa radioterapie am mancat multa sfecla rosie pt a combate distrugerea hematiilor din cauza radiatiilor, am mancat nuci, etc.

Dupa operatie cel putin un an de zile am baut un ceai combinat de mine personal din mai multe plante, nici nu stiu daca mi le mai amintesc pe toate, sigur galbenele, coada soricelului si urzica, matase de porumb, paducel, cred ca au mai fost si altele. Am sa spun ca ar trebui sa pun ca motto de acum incolo la recomandarile pe care le fac:

Persoane diferite pot reactiona diferit la stimuli identici.

Tendinta, poate fireasca, a multor persoane este ca, atunci cand aud ca una sau mai multe plante medicinale sunt recomandate in anumite afectiuni iar medicul le-a diagnosticat aceasta afectiune sa inceapa imediat sa le foloseasca fie ca adjuvant la tratament, fie ca unica metoda de tratament. Eu as atrage atentia ca si in cazul medicinei naturiste, ca si in cazul celei care foloseste medicamente de sinteza daca se fac studii (de multe ori in cazul plantelor medicinale sau a altor remedii se conteaza mai mult pe traditie si pe experienta ancestrala decat pe studii stiintifice) acestea ajung la concluzia ca tratamentul cu aceste remedii e eficace bazandu-se pe date statistice. 

Daca sa zicem 65% din cei care au fost supusi studiului au reactionat pozitiv se trage concluzia ca acel medicament, remediu, etc, e folositor pt tratarea unei anumite afectiuni. Ei, daca aveti nenorocul sa faceti parte dintre ceilalti 35%...Mie mi s-a spus, cand ma inceput chimioterapia "sa vedem cum reactioneaza organismul" Am avut noroc ca a reactionat bine, altele, din nefericire, nu au avut acest noroc.

Mai vreau sa spun ca multa lume crede ca daca ceva e pe baza de plante e sigur benefic, uitand ca mama natura a creat si plante toxice sau deadreptul otravitoare, ca uneori aceeasi planta are efecte diferite in functie de doza administrata. De exemplu digitala e recomandata in boli de inima, dar dozarea ei trebuie facuta cu multa atentie pt ca daca se depaseste doza devine din benefica nociva.

Si pt ca toate revistele, ziarele, etc sunt pline de tot felul de diete trebuie sa se stie ca si daca aceste diete au o baza solida stiintifica (majoritatea covarsitoare nu au decat o teorie mai mult sau mai putin corecta a autorului) ea se bazeaza tot pe statistica. Si pt ca orice roman, indiferent de gradul lui de educatie sau de cultura are tendinta de a se da drept exemplu personal in orice tema abordata o sa continui sa folosesc exemplul personal pt a spune ca unele recomandari nu sunt deloc atat de generale cum se presupune.

Inca de mica mi s-a spus ca am deficienta de calciu, nu pe baza unor analize riguroase, nici nu era nevoie, ci pe baza unui reflex pe care probabil il cunoaste orice student la medicina. Pe masura ce am inaintat in varsta am avut tot felul de necazuri din aceasta cauza, faceam crize care erau confundate cu manifestari psihice (isterie, cred) chiar am fost trimisa la Spitalul Grigore Marinescu pt internare de catre dr Chitac, dar la spital mi s-a spus ca sunt perfect sanatoasa psihic si ca probabil mi-ar trebui mai multa odihna, tinand cont de faptul ca aveam doi copii mici.

Ulterior am tot incercat sa-mi tratez dureri de dinti, de urechi, etc fara sa am vreun simptom de boala si pana la urma nu mai stiu cine a avut ideea sa ma trimita la un endocrinolog. Surprise, surprise, dupa scintigrafia tiroidei medicul a constatat ca tiroida nu-mi functioneaza cum trebuie. De atunci urmez tratament pt combaterea hipotiroidiei si va trebui sa il urmez totata viata, mai ales ca si la a doua scintigrafie (intre timp medicul la care am fost a raposat si nu aveam fisa lui la mine cand m-am prezentat la dr Carmen Radu de la IO) tiroida era "mica si lenesa".

Am spus toate astea pt ca tot internetul e plin de laude aduse verzei si mai ales brocoli, cat de benefice sunt ele in combaterea obezitatii, a cancerului, etc, ce mai, panacee universale si mai multe nu. Atata doar ca familia cruciferelor e reputata ca gushogena, intervenind in metabolismul iodului, lucru care nu are nici o influienta asupra persoanelor carora tiroida le functioneaza bine dar consumul cruciferelor nu este deloc recomandat hipotiroidienilor. Asta nu inseamna ca ocazional nu mai dau iama prin sarmale in foi de varza, ca evit total conopida sau brocoli. 

De asemenea aud mereu cat de sanatoase sunt preparatele din soia. Le-am folosit si eu cu drag pana ce am citit pe situri de incredere (pt mine) ca soia e toxica pt hipotiroidieni. Dar asta nu inseamna ca am renuntat total la sosul de soia, de ex, pt ca din cand in cand, f rar e drept, prepar cateva rulouri gen sushi si fara sos de soia cu wasabi acestea n-au nici un haz.

Mai vreau sa reamintesc ca multi ani, intre ei fiind inclusa si perioada cand am facut tratamentul pt cancer si convalescenta am practicat DO-IN, un ansamblu de tehnici de automasaj si presopunctura care m-a ajutat f mult la mobilizarea bratului dupa operatie. DO-IN are si un suport spiritual, eu m-am limitat la partea tehnica. Din pacate am renuntat la el, pur si simplu nu mai simt chemare sa il fac, cred ca nu e bine, pt ca eram mult mai linistita sufleteste atunci, acum prefer sa folosesc acel timp in fata calculatorului.

Ca o concluzie vreau sa va ganditi bine de ce cand e epidemie de raceala sau gripa in oras unii oameni nu se imbolnavesc indiferent cat sunt de expusi la virusi (asta nu inseamna ca masurile recomandate de evitare a contactului cu bolnavii si de izolare a lor trebuie neglijate) fara sa tina o igiena exagerata. Pur si simplu organismul lor nu reactioneaza la virusi.

Sper ca medicii de profesie sa-mi ierte indrazneala de a amesteca in meseria lor. Am mare respect pt acei medici care isi fac cu adevarat aceasta meserie pt ca ei trebuie sa invete toata viata pt a fi cat mai mult de folos semenilor lor.