Arta Umbrelor

O poza gasita pe fb mi-a readus in memorie mai multe lucruri. In primul rand cat de mult mi-am dorit sa stiu sa fac umbre pe pereti cu ajutorul mainilor. Cateva figuri, mai usoare am reusit sa invat si le-am folosit ca sa-mi distrez copiii, nepoata sau pe mine insami.  Desigur, eu nu arat ca bunicul din poza de mai jos, dar cred ca ati prins ideea.

Bineinteles ca am inceput sa caut si alte forme de umbre ce se pot face cu ajutorul mainilor is astfel am ajuns la un site extrem de interesant, cu figuri si texte f instructive. In situl respectiv sunt folosite figurile lui Henry Bursill, care apar intr-un document care face parte din "Gutenbeg Project" O alta poza gasita pe internet contine f multe figuri, luate din alta sursa, dar nu o pot prezenta aici pt ca autorul pozei nu permite sa fie downloadata, avand copyright. O sa va las placerea sa mergeti la linkurile respective sa vedeti despre ce este vorba, am sa pun aici doar cateva din figurile lui Henry Bursill.

Dar cum v-am spus, pe situl Shadow Puppets sunt si cateva articole care prezinta acesta arta atat de interesanta si atragatoare. Am sa incerc sa fac un rezumat al lucrurilor pe care le-am aflat de acolo, completat si cu alte date culese de pe net, dar mai intai vreau sa va spun ca imi amintesc ca am vazut candva la TV niste filmulete bazate pe povestirile din Decameronul lui Boccaccio folosind  un fel de teatru de umbre. Pt cei care nu au citit aceste povesti (eu le-am citit de mult tare si am cam uitat amanuntele) o sa spun ca e vorba de un grup de zece prieteni care, in vreme de ciuma, s-au strans la povesti ca sa uite de necazuri. Si au tot povestit, timp de zece zile, pana la o suta de povesti, unele din ele umoristice (daca imi amintesc bine cele care au fost folosite de Esme Solnik pt teatrul de umbre faceau parte din acesta categorie), multe din ele licentioase,. altele tragice sau moraliste.

Povestile folosite pt teatrul de umbre, folosind o adaptare in versuri de Roger Woddis sunt:

• Desire for drink : seventh day, fourth story (Dorinta de a bea: ziua saptea, povestea patra)
• Holier than thou : ninth day, second story (Mai sfant decat tine: ziua noua, povestea doua)
• Beauty of Bologna : seventh day, seventh story(Frumoasa din Bologna: ziua saptea, povestea saptea)
• Theme and variation : seventh day, first story (Tema si variatiuni: ziua saptea, prima poveste)
• Cross purposes : fifth day, tenth story (In scopul de a insela: ziua cincea, povestea zecea)
• Pestle and mortar : eighth day, second story. (Mojarul si pistilul; ziua opta, povestea doua)

Daca stiti engleza si vreti doar rezumate ale povestilor Wikipedia le pune la dispozitie. Cu ocazia acesta, frunzarind un alt articol de pe Wikipedia avand ca tema acesta carte clasica mi-am lamurit niste nedumeriri legate de patru tablouri ale lui Sandro Botticelli din seria The Story of Nastagio degli Onesti, ele ilustreaza povestea opta din ziua cincea, o poveste destul de tenebroasa avand un happy end pt Nastagio. Tablourile le puteti vedea intr-un pps alcatuit de mine.


Dar sa revin la istoria teatrului de umbre. Se pare ca inceputurile sale ar putea fi legate de insusi inceputul speciei umane, cand vanatorii se distrau nu numai desenand pe peretii pesterilor acele fantastice imagini care au traversat mileniile pana in zille noastre la  Altamira, Lascaut sau in desertul din Tassilli, ci si proiectand pe pereti tot felul de umbre care inchipuiau mai ales animale.


Mai aproape insa de epoca noastra, in 120 BC exista o legenda despre un imparat chinez, Wu (sau Wu-Ti) din dinastia Han (cea a carei decadere e deplansa in serialul chinezesc "Cele trei Regate") care a suferit f mult cand una dintre concubine (in alt articol tot de pe acest site se zice ca era sotie, nu conteaza) a plecat in alta lume si a angajat un magician sa o readuca la viata. Bineinteles ca magicianul nu era Iisus sa poata readuce mortii la viata si s-a folosit de un truc, a facut o papusa pe care a agitat-o in spatele unui ecran de matase ca si cum ar fi fost vie. O asemenea smecherie nu putea rezista prea mult timp si atunci bietul magician, identificat ca Sciao-Wong (ori Ciao-Meng) s-a trezit ca i s-a taiat capul. Asta este versiunea  din SP.  In alte surse se spune fie ca un ministru a avut ideea de a o prezenta pe disparuta ca o umbra in spatele unui ecran, fie ca Imparatul le-a cerut ofiterilor de la curte sa o invie pe raposata si acestia au confectionat o papusa din piele de magar fiind alcatuita din 11 piese care permiteau articulatiilor sa se miste, imbracata cu haine pictate. Papusa trebuie sa fi arata cam asa:

Situl SP spune ca traditia teatrului de umbre in India ar avea o descriere cat se poate de concreta in cartile antice Mahabharata sau Ramayana. Sunt doua articole acolo dar datele sunt cam contradictorii, cert este ca pana si in ziua de azi in templele dintr-o  zona turistica f importanta din India, Kerala pe nume, se practica teatrul de umbre care ilustreaza scene din Mahabharata. Dar nu numai in Kerala exista aceasta forma de arta, ci si in alte state, am inteles ca exista trupe ambulante care organizeaza spectacole in diverse localitati.

Mai jos puteti urmari, daca aveti rabdare, un film cu un spectacol  de papusi si umbre prezentat de www.keralatourism.org filmul se numeste Tholpavakoothu Shadow puppetry Kerala si este bazat pe Kamba Ramayana, o versiune in limba tamil a poemului indian Ramayana, transpus in acesta limba de marele poet tamil  din secolul 12, Kambar

Exista o legenda care atribuie inceputul acestu gen de teatru zeului Shiva (zeul dansului) si sotiei sale Parvati care, trecand pe langa atelierul unui papusar au fost atat de incantati de felul cum aratau papusile incat le-au insufletit si le-au facut sa danseze. Dupa plecarea lor papusile au redevenit la starea lor obisnuita dar papusarul le-a facut din nou sa danseze in spatele unui paravan. Dar dupa parerile unor arheologi inca in f vechea civilizatie Harappa, inainte de venirea arienilor, ar fi existat teatrul de papusi si umbre.

Tot pe ilustrarea unor pagini din Mahabharata se bazeaza si teatrul din Indonezia, in special in Java. Dar si in Malezia, Cambodgia, Thailanda sau Vietnam este raspandita acesta forma de arta. Se apre ca nici Grecia antica nu era straina de teatrul de umbre, dar tara care este unaunim recunoscuta ca practicand acesta arta este Turcia, doua personaje fiind principale in istoriile ilustrate de papusi in spatele unui ecran, Karagöz and Hacivat, devenind in Grecia secolului 19 Karagiozis and Hadjiavatis. Acum devine clar pt noi provenienta cuvantului caraghios din romana, personajul numit astfel fiind, cum altfel, unul demn de rasul privitorilor.

In Europa crestina teatrul de umbre a fost privit la inceput ca o inventie diavoleasca insa odata cu raspandirea protestantismului catolicii au simtit nevoia sa recurga si la acest mijloc pt a ilustra povestile evanghelice, in special nasterea Domnului. Micutele papusi care o reprezentau pe Sfanta Fecioara Maria se numeau marionette, termenul extinzandu-se apoi la toate papusile care se foloseau de ate sau sarme pt a se misca.

Dar imboldul de a scri despre acesta arta mi l-a dat amintirea unor scene din filmul sud-corean de mare succes "The King and The Clown". Frumosul Gonggil (interpretat de mult iubitul Lee Joon Ki, iesit de curand din armata si asteptat de fanele din intreaga lume sa se intoarca la meseria de actor, cand s-a turnat  filmul amintit era un neica nimeni, ulterior a devnit un star, mai ales dupa ce a interpretat rolul principal din Iljimae, a nu se confunda cu Return of Iljimae, care a fost difuzat de TVR1 si care e de calitate mult mai slaba) il distreaza la un moment dat pe dezaxatul rege Yongsan prezentand spectacole de teatru de umbre. Din pacate oricat am cautat nu am gasit poze in care sa apara ecranul cu umbrele, numai cu LJK si o parte din ecran.

Daca vreti sa vedeti mai multe poze din film si sa stiti cam ce impresie mi-a facut ( a fost primul film sud-coreean pe care l-am vazut) puteti merge aici

Japonia, Mon Amour

Pentru cei mai tineri, am parafrazat titlul unui film clasic, dintre cele care in programele de televiziune ar aparea cu 5 stele, "Hiroshima, Mon Amour" de Alain Resnais cu Emmanuelle Riva si Eiji Okada in rolurile principale. Din cand in cand filmele astea ar trebui scoase de la naftalina, pt a se putea bucura si alte generatii de taelntul celor care le-au produs.

Pe facebook (oricat mishto ar face cei care nu au cont acolo, e o comunitate care ajuta pe cei cu adevarat dornici de comunicare si de invatat lucruri noi sa progreseze) am o lista cosmopolita de prieteni. Printre ei se numara si unul japonez, un om de inalta cultura. Vizitandu-i pagina am constatat ca stiam deja o multime de lucruri despre acesta tara atat de greu incercata cu un an in urma, dar ca mai am inca multe lucruri de invatat.

Insa mai jos voi copia niste lucruri asupra carora mi-a atras atentia o alta prietena, romanca de data aceasta,  dornica de a afla cat mai multe despre cultura asiatica. Ea a primit materialul pe email si, asa cum fac in majoritatea cazurilor, am cautat, si am gasit, sursa unei parti din acest material. Articolul a fost scris acum un an, incat e posibil sa nu mai fie o noutate pt multi dintre cititorii mei. Am copiat textul direct de la sursa, unde sunt cateva fraze care mi s-a parut ca e bine sa insoteasca materialul prietenei mele.

Tara cu scolarizare 100%, care a dat 18 castigatori de Nobel: 10 lucruri pe care nu le stiai despre Japonia 

Tara Soarelui Rasare, a florilor de cires sau a gradinilor viu colorate – asa este Japonia cel mai bine cunoscuta in lume. De-a lungul anilor, aceasta a devenit una dintre cele mai interesante tari, cu o cultura unica si care a provocat o revolutie tehnologica ce a fascinat si a inspirat toata lumea.
..................................................
Departe de noi si extrem de diferita. O alta cultura care uneori ne incanta, alteori ne socheaza sau ne sperie.
.................................................
Sa trecem in revista mai jos zece lucruri interesante despre Tara Soarelui Rasare, care ne ajuta sa intelegem mai bine o civilizatie impresionanta:

1. La intrarea in fiecare casa japoneza, podeaua este ridicata cu aproximativ 15 centimetri, ceea ce indica faptul ca cei care intra trebuie sa se descalte si sa-si puna papuci.

La intrarea in camerele cu podea din „tatami” (o podea traditionala facuta din paie de orez, cu margini din brocart), pragul este inaltat cu 2-5 centimetri, ceea ce inseamna ca si papucii trebuie lasati la usa.

2. Filmele de animatie japoneze reprezinta 60% din productia mondiala in domeniu. Si pentru ca Japonia are atata succes cu desenele animate, in tara exista aproape 130 de scoli pentru actorii care isi pun vocea pe aceste filme.

3. Japonia are procentul cel mai mare de locuitori in varsta din lume, respectiv 21%.

4. Arhipelagul japonez are in componenta 6.800 de insule. Peste 70% din populatia Japoniei locuieste la munte. Tara are, totodata, si 200 de vulcani.

5. Primii locuitori ai Japoniei au trait in Paleolitic, in urma cu 30.000 de ani I.H.

6. Speranta de viata a japonezilor este cu 4 ani mai mare decat a americanilor, respectiv peste 82 de ani.

7. Japonia este a doua tara din lume cu cea mai mica rata a omuciderilor. Cu toate acestea, tot in Japonia exista o padure recunoscuta in toata lumea pentru faptul ca este preferata de sinucigasi, perimetrul fiind impanzit de schelete umane.

8. Japonia a dat 18 laureati ai Premiului Nobel, in chimie, medicina sau fizica.

9. Carnea de cal cruda, denumita “basashi”, este o delicatesa in Japonia.

10. Rata de scolarizare in Japonia este de 100%, in consecinta rata somajului este mai mica de 4%

In serialele coreene vizionate pana acum am fost intrigata de trei lucruri: unul, ca podeaua era mai coborata la intrarea in locuinta, al doilea, ca nimeni nu intra incaltat in casa, unele persoane lipaiau doar in ciorapi sau chiar in picioarele goale pe podeaua stralucind de curatenie, al treilea, ca de multe ori personajele dormeau pe jos. 

M-am lamurit despre ce e vorba cand am vizionat serialul Giant, in care la un moment dat se vorbeste despre Ondol. Am cautat in Wikipedia si am aflat ca e un mod traditional de incalzire, folosit in Coreea de mii de ani, incalzirea facandu-se prin podea. Inca nu stiu daca acest sistem sau unul asemanator se foloseste si in Japonia.

Si pt ca am fost curioasa cine anume sunt acei laureati japonezi ai premiului Nobel am copiat din Wikipedia lista lor:

Year	Laureate		Nobel prize	Life	Education	Notes
2010		Akira Suzuki	Chemistry	1930-	Hokkaido University	"for palladium-catalyzed cross couplings in organic synthesis" shared with Richard F. Heck and Ei-ichi Negishi
2010		Ei-ichi Negishi	Chemistry	1935-	University of Tokyo , University of Pennsylvania	"for palladium-catalyzed cross couplings in organic synthesis" shared with Richard F. Heck and Akira Suzuki
2008		Osamu Shimomura	Chemistry	1928–	Nagasaki University , Nagoya University	"for the discovery and development of the green fluorescent protein, GFP" – shared with Martin Chalfie and Roger Tsien, held American nationality.[3]
2008		Makoto Kobayashi	Physics	1944–	Nagoya University	"for the discovery of the origin of the broken symmetry which predicts the existence of at least three families of quarks in nature" – shared with Yoichiro Nambu and Toshihide Maskawa.[4]
2008		Toshihide Maskawa	Physics	1940–	Nagoya University	"for the discovery of the origin of the broken symmetry which predicts the existence of at least three families of quarks in nature" – shared with Yoichiro Nambu and Makoto Kobayashi.[4]
2008		Yoichiro Nambu	Physics	1921–	Tokyo Imperial University	"for the discovery of the mechanism of spontaneous broken symmetry in subatomic physics" – held American nationality, shared with Makoto Kobayashi and Toshihide Maskawa.[4]
2002		Masatoshi Koshiba	Physics	1926–	University of Tokyo	"for pioneering contributions to astrophysics, in particular for the detection of cosmic neutrinos" – shared with Raymond David Jr and Riccardo Giacconi.[5]
2002		Koichi Tanaka	Chemistry	1959–	Tohoku University	"for the development of methods for identification and structure analyses of biological macromolecules" and "for their development of soft desorption ionisation methods for mass spectrometric analyses of biological macromolecules" – shared with John Fenn and Kurt Wüthrich.[6]
2001		Ryōji Noyori	Chemistry	1938–	Kyoto University	"for their work on chirally catalysed hydrogenation reactions" – shared with William Knowles and Barry Sharpless.[7]
2000		Hideki Shirakawa	Chemistry	1936–	Tokyo Institute of Technology	"for the discovery and development of conductive polymers" – shared with Alan MacDiarmid and Alan Heeger.[8]
1994		Kenzaburō Ōe	Literature	1935–	University of Tokyo	"who with poetic force creates an imagined world, where life and myth condense to form a disconcerting picture of the human predicament today."[9]
1987		Susumu Tonegawa	Physiology or Medicine	1939–	Kyoto University , University of California, San Diego	"for his discovery of the genetic principle for generation of antibody diversity."[10]
1981		Kenichi Fukui	Chemistry	1918–1998	Kyoto Imperial University	"for their theories, developed independently, concerning the course of chemical reactions" – shared with Roald Hoffmann.[11]
1974		Eisaku Satō	Peace	1901–1975	Tokyo Imperial University	Shared with Seán MacBride.[12]
1973		Leo Esaki	Physics	1925–	Tokyo Imperial University	"for their experimental discoveries regarding tunneling phenomena in semiconductors and superconductors, respectively" – shared with Ivar Giaever and Brian David Josephson.
1968		Yasunari Kawabata	Literature	1899–1972	Tokyo Imperial University	"for his narrative mastery, which with great sensibility expresses the essence of the Japanese mind" – .[13]
1965		Sin-Itiro Tomonaga	Physics	1906–1979	Kyoto Imperial University	"for their fundamental work in quantum electrodynamics, with deep-ploughing consequences for the physics of elementary particles" – shared with Julian Schwinger and Richard Feynman.[14]
1949		Hideki Yukawa	Physics	1907–1981	Kyoto Imperial University , Osaka University	"for his prediction of the existence of mesons on the basis of theoretical work on nuclear forces"[15]

Note:

1. ^ "Nobel Prize". Encyclopædia Britannica. Retrieved 19 December 2009.
2. ^ ^{a b} "All Nobel Laureates". Nobel Foundation. Retrieved 19 December 2009.
3. ^ "The Nobel Prize in Chemistry 2008". Nobel Foundation. Retrieved 19 December 2009.
4. ^ ^{a b c} "The Nobel Prize in Physics 2008". Nobel Foundation. Retrieved 19 December 2009.
5. ^ "The Nobel Prize in Physics 2002". Nobel Foundation. Retrieved 19 December 2009.
6. ^ "The Nobel Prize in Chemistry 2002". Nobel Foundation. Retrieved 19 December 2009.
7. ^ "The Nobel Prize in Chemistry 2001". Nobel Foundation. Retrieved 19 December 2009.
8. ^ "The Nobel Prize in Chemistry 2000". Nobel Foundation. Retrieved 19 December 2009.
9. ^ "The Nobel Prize in Literature 1994". Nobel Foundation. Retrieved 19 December 2009.
10. ^ "The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1987". Nobel Foundation. Retrieved 19 December 2009.
11. ^ "The Nobel Prize in Chemistry 1981". Nobel Foundation. Retrieved 19 December 2009.
12. ^ "The Nobel Peace Prize 1974". Nobel Foundation. Retrieved 19 December 2009.
13. ^ "The Nobel Prize in Literature 1968". Nobel Foundation. Retrieved 19 December 2009.
14. ^ "The Nobel Prize in Physics 1965". Nobel Foundation. Retrieved 19 December 2009.
15. ^ "The Nobel Prize in Physics 1949". Nobel Foundation. Retrieved 19 December 2009.

Am tinut sa copiez aceasta lista pt ca printre numeroasele carti pe care le-a m citit se numara si una de Yasunari Kawabata, "The Old Capital", tradusa la noi cu titlul de "Kioto, Orasul Indragostitilor". Imi amintesc ca tema principala era intalnirea dintre doua surori gemene care au fost despartite de mici, marea lor asemanare ajutandu-le sa se recunoasca, si faptul ca se punea problema ca ele duceau o viata total diferita si se punea intrebarea (sau poate eu mi-am pus-o) cum s-a facut alegerea care dintre ele sa ramana cu parintii si care sa fie data. Mi-a placut atunci modul in care e scrisa, f poetic, precum si atmosfera creata de autor.

A doua parte a emailului anonim (o sa incep sa fac alergie la ceea ce am numit "folcklorul internautic) am gasit-o intr-un articol de pe un blog. Va invit sa mergeti la acel blog sa cititi si introducerea, sunt sigura ca o sa va placa, eu voi copia aici numai ce am gasit in materialul postat de prietena mea:

10 lucruri pe care poate nu le stiai despre GHEISE

1. Un lucru care ar trebui sa fie stiut despre gheise este acela ca primele gheise au fost barbati. Nu este deloc o gluma! Barbatii “gheisa” erau cunoscuti sub numele de Honko si dansau pentru clientii lor in baruri si restaurante sau in camerele unde se servea ceaiul.
2. Termenul “gheisa” se traduce prin “persoana care iubeste arta“. Multi sunt de parere ca gheisele sunt de fapt prostituate. Nimic mai gresit. Daca tastati pe google cuvantul “geisha” prima definitie care apare este “o femeie de nationalitate japoneza care obisnuieste sa distreze barbatii prin conversatie, cantec si dans.”
3. Aceste femei erau invatate sa aduca bucurie celorlalti si desi multe erau curtezane, nu erau cosniderate prostituate. De fapt, multe gheise erau obligate sa participe la ceremonia numita Mizuage prin care unei Maiko (o gheisa aflata in perioada invatarii) ii era cumparata viginitatea de catre cel care oferea cei mai multi bani. Era considerat un gest de onoare in acea perioada.
4. Unul dintre lucruile pe care gheisele le invatau la cursuri era acela de a-si pastra intotdeauna anonimatul. Se pare ca acest fapt adauga un tip de mister gheiselor, lucru adevarat.
5. Momentul in care gheisa serveste ceaiul, iar maneca Kimono-ului ei abia ii descopera incheietura mainii, este de o senzualitate inexplicabila. Se pare ca are rolul de a-l starni pe barbat, care vede doar o mica parte din pielea ei alba, visand la mai mult.
6. Ceea ce le face pe gheise speciale este faptul ca ele te determina sa-ti lasi imaginatia sa zboare, fapt esential al acestei culturi. Din pacate, acest lucru este tot mai rar intalnit la femeile din ziua de azi care nu inteleg acest concept si unele continua sa-si arate in mod excesiv pielea.
7. Kimono-urile sunt realizate manual pentru gheise, acesta fiind creat sub propriile lor indrumari. Aspectul kimonourilor este diferit in functie de anotimp dar sunt absolut toate kimonourile sunt realizate din matase. Gheisele petrec aprozimativ 2 ore pentru a se machia, a-si aranja parul si a se imbraca in kimono.
8. Gheisele muncesc in Okyva, unde si locuiesc pana cand patrund in aceasta lume, alaturi de Okasan (matroana lor) si surorile (celelalte gheise). Desi sunt platite pentru treburile de menaj realizate in diferite case, mare parte din banii adusi de ele ajung la Okyva. Banii sunt utilizati pentru a costurile intretinerii Okiva.
9. In afara naturii sexuale a stilului de viata al gheiselor, nu numai ca ele nu pot fi considerate prostituate, dar nici nu au voie sa aiba relatii de lunga durata, atata timp cat decid sa devina gheise. Daca se casatoresc trebuie sa renunta la aceasta meserie.
10. Astazi numarul gheiselor este de aproximativ 1000-2000, pe cand in anul 1920 erau peste 80 000.

Dupa cum se vede din cele de mai sus in serialul sud-coreean "New Tales of Gisaeng" se regasesc toate aceste lucruri, de unde se intelege ca sistemul caselor de Gisaeng (se citeste kiseng) coreean este f inrudit, daca nu chiar inspirat, de cel al gheishelor japoneze.

Pentru ultima parte a materialului publicat de prietena mea am apelat la...mine insami, care am publicat in 3 Aprilie 2011 textul unui newsletter, precum si traducerea lui, asa cum m-a dus pe mine capul:

Textul de mai jos l-am primit de la Joly Good Jokes, un site administrat de un sud-african. 

Puneti in ultimul rand in loc de Africa Romania si ganditi-va la reportajele cu promotii 

la marile magazine. 

Unii romani inca se mai cred in Africa, leaganul omenirii, inainte de a o fi parasit, cu zeci 

de mii de ani in urma.  

Incredible Japan - 10 Lessons To Learn From A Grieving But Great Nation!

1. THE CALM!
Not a single visual of chest-beating or wild grief. Sorrow itself has been elevated.

1. CALMUL!

Nici macar o singura imagine cu batutul cu pumnii in piept (in romaneste ar suna 

mai bine " cu par smuls din cap") sau tavalitul pe jos de durere. 

Durerea insasi a fost sublimata. 

2. THE DIGNITY!
Disciplined queues for water and groceries. Not a rough word or a crude gesture. 

2. DEMNITATEA!

Cozi disciplinate la apa si alimente. Nici un cuvnt urat sau o inghionteala.

3. THE ABILITY!
The incredible architects, for instance. Many Buildings swayed but didn't fall.

3. ABILITATEA! (PROFESIONALISMUL) 

Arhitecti incredibili, de ex. Multe cladiri s-au clatinat dar nu au cazut.

4. THE GRACE!
People bought only what they needed for the present, so everybody could get something. 

4.MARINIMIA! 

Oamenii au cumparat numai ce aveau nevoie pe moment, ca sa ajunga pt fiecare. 

5. THE ORDER!
No looting in shops. No honking and no overtaking on the roads. Just understanding. 

5. ORDINEA! 

Nici un jaf in magazine. Nici un claxon sau depasire riscannta pe sosele. Numai 

(tinerii ar zice "decat") intelegere. 

6. THE SACRIFICE!
Fifty workers stayed back to pump sea water in the N-reactors. 

How will they ever be repaid?

6. SACRIFICIUL! 

Cinzeci de muncitori au rams sa pompeze apa in reactoarele nucleare. 

Cum ar putea fi rasplatiti vreodata? 

7. THE TENDERNESS!
Restaurants cut prices. An unguarded ATM is left alone. 

The strong cared for the weak. 

7. AMABILITATEA! 

Restaurantele au redus preturile. Un ATM nepazit a ramas neatins (de hoti). 

Cei puternici au avut  grija de cei slabi.

8. THE TRAINING!
The old and the children, everyone knew exactly what to do. And they did just that.

8. ANTRENAMENTUL! 

Batrani sau copii, fiecare a stiut exact ce are de facut. Si au facut exact asta.

9. THE MEDIA!
They showed magnificent restraint in the bulletins. No silly reporters. 

Only calm reportage.

9. MEDIA!

Au aratat retinere extraordinara in redactare buletinelor de stiri. 

Nici un reporter in goana dupa senzational. Numai reportaje calme.

10. THE CONSCIENCE!
When the power went off in a store, people put things back on the shelves 

and left quietly.

10. CONSTIINTA!

Cand s-a stins lumina intr-un magazin oamenii au pus marfurile la loc 

pe rafturi si au iesit in liniste.

=============================================================
Now ask yourself, what would have happened here in Africa ...

Acum intrebati-va, ce s-ar fi intamplat in Africa (Romania)?

Si acum textul primit de prietena mea pe email:

Tot din Japonia, 10 lucruri care au reţinut atenţia lumii după marele tsunami din 

11 martie 2011

1. CALMUL
Nici o imagine cu lovituri in piept sau durere sălbatica. Durerea în sine a fost elevata.

2. DEMNITATEA
Cozi disciplinate la apă şi alimente. Nici un cuvânt sau gest dur.

3. CAPACITATEA
Arhitecţi incredibili ! Exemplu : clădirile s-au legănat, dar nu au căzut.

4. GRATIA
Oamenii au cumparat doar ceea ce aveau nevoie zilnic, încât toată lumea sa obţina 
ceva.

5. ORDINEA
Fara jafuri în magazine. Fara claxoane şi depăşiri in trafic. Doar înţelegere.

6. SACRIFICIU
Cincizeci de muncitori au rămas sa pompeze apa de mare în reactoarele N. 

Cum vor fi recompensati vreodată?

7. TANDRETE
Restaurantele au redus preţurile. Un ATM nepăzit era nefolosit. Cei puternici aveau grija de cei slabi.

8. FORMARE
Toată lumea ştia exact ce să facă ; batrani, copii ... Şi au facut exact doar ce trebuia.

9. MEDIA
A manifestat o magnifica reţinere în buletinele de stiri. Nimic senzational. 

Doar reportaje calme.

10. CONSTIINTA
În cazul în care se intrerupe curentul într-un magazin, oamenii pun lucrurile înapoi pe rafturi şi pleaca în linişte.
 

Ce ne facem fetelor?

Stire cutremuratoare in presa noastra: Surpriză de proporţii: Discovery i-a reziliat contractul lui Bear Grylls

Cum nu stiati cine este Bear Grylls? Uite:

Temerarul Bear Grylls nu va mai apărea la postul de televiziune care l-a consacrat. "Din cauza unei dispute de contract cu Bear Grylls, Discovery a anulat toate producţiile cu el", a confirmat ştirea un purtător de cuvânt Discovery, pentru Hollywood Reporter.

Bear Grylls este unul dintre cei mai tineri alpiniști care au escaladat muntele Everest, reușind această performanță la vârsta de 23 de ani, și cea mai tânără persoană care a devenit Cercetaș Șef (35 de ani).

Acesta a devenit cunoscut pentru seria de emisiuni de televiziune "Born Survivor: Bear Grylls" (Marea Britanie), cunoscută și sub denumirile de "Man vs Wild" (Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă), Ultimate Survival (Europa, Asia și Africa) respectiv "Tehnici esențiale de supraviețuire în România".


Cum, nici asa nu v-a sunat clopotelul? Ce sa va fac daca nu va culturalizati urmarind Discovery...Pai dom'le, omul asta a trait una din aventurile vietii sale pe pamantul nostru autohton, in Transilvania cea salbatica unde s-a hranit cu melci cruzi si balega de urs. Dar mai bine mergeti voi la un articol mai vechi de-al meu si lamuriti-va singuri ce a facut omul asta pe meleagurile atat de dragi noua. Si pe urma plangeti ca n-o sa mai aiba ocazia sa repete experienta fin'ca s-a certat cu Discovery.

Lumea din strada, amintiri

Textul de mai jos e un comentariu pe care l-am facut la un articol al Impricinatului. Ca sa pricepeti despre ce e vorba e bine ca inainte de a citi mai jos sa mergeti la articolul lui, pt ca povesteste el cu atata har cat n-am sa reusesc eu chiar daca mai traiesc inca odata pe atata

No, eu am fost pe partea ailalta a Pietii Aviatorilor, la gura de metrou dinspre televiziune. Mai, si au inceput sa treaca spre Piata Victoriei unii fesenisti cu pancarte de studenti, da erau cam de varsta ta acum. Si ne-am pornit noi sa racnim “Repetentii, repetentii”, cat ne tineau bojocii de a inceput o fesenista sa planga ca de ce le stricam noi mitingul, ca unul au avut si ei si uite ce a iesit, da’ noi ne-am tot mitingit si ei ne-au lasat in pace.

Spre Universitate am mers mai la coada marsului, ii escortam adica, sa nu fuga, si am auzit ca pe la Romana i-a pus al cu coarne pa mitingistii lu Peshte fesenisti sa strige “cinste lor, cinste lor, cinste lor minerilor” (acu’ imi dau seama ca eu vorbesc de mitingul lor de dupa alegeri, cand am jurat noi ca va fi ultimul miting fesenist din istorie, si asa a fost, da’ lor nu le mai trebuiau mitinguri ca iesise Ilici cu 85%, mai mare rasul) si si-au luat-o!, le-au dat ai nostri cu pancartele in cap de mai mare dragul, nu stiau fesenistii cum s-o stearga mai repede pe stradutele laturalinice.

A doua zi in Piata Palatului eram cateva mitingiste de meserie, cu state vechi de batut caldaramul capitalei, priveam in extaz un militian inalt si fruuumooos, de nu-l eagaleaza nici un actor coreean dupa is lesinate fatucile noastre de toate varstele de cand cu serialele coreene de la TV, si ne zicea omu’, de-i sorbeam cuvintele de nici babele nu erau mai atente la ce zice popa in biserica: “demonstrantii opozitiei au fost civilizati, chiar daca a fost vorba de contra-demontratie la adresa FSN, cei care au fost agresivi erau extremisti”. Ce mai ne-a mers la inima…dom’le, ce vremuri…

Spuneti-mi, n-ati vazut cumva o tara?

Azi ma intrebam ce sa mai public aici? Inspiratie nu prea am, cica e Mercur retrograd taman prin Aries, semnul sub care m-am nascut, si nu imi mai merge sa comunic cu usurinta. Asa o fi, poate de aia ma enerveaza asa de mult hackerul ala care zice inshallah ca ne-a preluat grupul de pe fb in care ne impartaseam noi experientele in materie de cultura coreeana si nu numai...

Uite insa ca tot fb m-a salvat pt ca am gasit pe Timeline-ul cuiva videoclipul de mai jos. Asa amar cum e, vreau sa il impartasesc (cum se traduce altfel share?) cu voi.

Spuneţi-mi, n-aţi văzut, cumva, o ţară?

Am fost plecat doar patru ani pe-afară;

Azi am venit şi-o caut cu ardoare,

Dar n-o găsesc şi-n suflet rău mă doare.

O caut peste tot, am fost şi-n sate,

Ogoare plâng în buruieni lăsate,

Înspre păduri, potecile uitate

M-au rătăcit într-un pustiu de cioate.

Acasă poarta nu e zăvorâtă,

Căci mama tot mai iese şi se uită;

Atâta dor i-a mai rămas pe lume,

Feciorii să-i mai strige iar pe nume.

Moşneagul iese-n cale şi-o întreabă:

„Vine? La anu', cred! Acu-i la treabă,

La noi în ţară-i multă sărăcie.

Ştiu ei - că de-or veni, la ce să vie?!"

Spuneţi-mi, n-aţi văzut, cumva, o ţară

Cântată de poeţi odinioară,

Cu ochi de cer şi plină de verdeaţă?

Am fost şi-am căutat-o şi la piaţă.

Acolo nu era, de bună seamă,

Că prea o înjurau români de mamă;

Harbuzul, pătrunjelul, biata prună,

Erau culese parcă... de pe Lună

Chiar, voi n-aţi văzut, pe jos, o ţară,

Călcată în picioare şi murdară?

Ce-aveţi cu ea? Nimica nu vă cere,

Eu o declar singura mea avere!

Unde dai si unde crapa.

Am primit un text pe email, anonim biensur, ca asa se poarta, iar eu sunt prea obosita pt a mai cauta autorul. M-a izbit cat de mult se potriveste asta cu profilul ales de realizatorii serialului sud-coreean Pasarea Spin (Thorn Birds) pt Seo Jung Eun, interpretata magistral de Han Hye Jin, mai cunoscuta noua ca So Seo No din Jumong si inceputul din Kingdom of the Winds, Regatul Vanturilor.

ESTE HAR …

– să iubeşti fără să fii iubit…
– să slujeşti fără să fii preţuit…
– să dăruieşti fără să ţi se mulţumească…
– să te jertfeşti şi fără să ţi se recunoască…
– să ierţi fără să fii iertat…
– să-l susţii pe cel care te-a lepădat…
– să rămâi liniştit, deşi eşti nedreptăţit…
– să crezi deşi nu vezi faţă în faţă…
– să crezi deşi nu eşti deplin lămurit…
– să investesti clădind fără speranţe…
– să taci pentru a nu face rău aproapelui…
– să vorbeşti de dragul adevărului…
– să înduri fără să murmuri, fără să cârteşti….
– totul să-ţi aparţină, dar tu de toate bucuros să te lipseşti…

Datele artistei din Drama Wiki:

• Name: 한혜진 / Han Hye Jin
• Profession: Actress
• Birthdate: 1981-Oct-27
• Birthplace: South Korea
• Height: 164cm
• Weight: 45kg
• Star sign: Scorpio
• Blood type: A
• Family: Older sister Han Moo Young, brother-in-law/actor Kim Kang Woo
• Talent agency: Namoo Actors

TV Shows

• Thorn Birds (KBS2, 2011)
• Jejoongwon (SBS, 2010)
• Terroir (SBS, 2008)
• The Book of Three Han (MBC, 2006)
• Be Strong, Geum-soon! (MBC, 2005)
• Heroes (MBC, 2004)
• You are a Star (KBS1, 2004)
• New Human Market (SBS, 2004)
• One Percent of Anything (MBC, 2003)
• Drama City Sweet 18 (KBS, 2003)
• Inspector Park Moon Soo (MBC, 2002)
• I Love Hyun Jung (MBC, 2002)
• Romance (MBC, 2002)
• Friends (MBC, 2002)

Movies

• No Mercy (2010)
• Dharma 2: Showdown in Seoul (2004)

Awards

• 2011 KBS Drama Awards: Popularity Award (Thorn Birds)
• 2010 SBS Drama Awards: PD Award (Jejoongwon)
• 2006 MBC Drama Awards: Best Actress
• 2005 MBC Drama Awards: Best Actress
• 2004 KBS Awards: Best New Actress

Trivia

• Education: Seoul Institute of the Arts
• Hobbies: Piano playing and nunchucks
• Religion: Christianity

Ospatul lui Rez Mihaly

Update: Nu e vorba de "Ospatul..." ci de o alta carte, de asemenea  bine scrisa, "Baietii din Str Pall", nu-mi mai amintesc autorul, nici cei ce au comentat la un articol al cuiva cam de varsta mea, Cartile copilariei 3
nu si-l amintesc, vad ca serialul e o versiune vorbita in italiana, imi suna cam ciudat...

Am vazut pe TVMania ca azi se difuzeaza partea treia din "Ospatul lui Rez Mihaly'. Fara indoiala e o ecranizare a cartii cu acelasi nume scrisa de Nagy Istvan. Am citit-o cu mare placere, acum f multi ani, cartea e scrisa f bine, intr-un stil atragator si antrenant.

Actiunea se petrece intr-un cartier marginas al Clujului, dupa Dictatul de la Viena, are ca eroi niste copii pozansi ca toti copiii, care au tot felul de aventuri, una mai interesanta decat alta. Imi amintesc numai ca la un moment dat s-au gandit sa rapeasca un copilas cu ochelari, s-au gandit ei ca daca acel copilas poarta ochelari precis parintii lui sunt avuti si atunci ei pot sa obtina o mare recompensa pt el. S-a dovedit insa ca tatal copilului era la fel de nevoias ca toti tatii celorlalti copii, iar baietelul trebuia sa poarte ochelari pt ca era miop.

Am acum o problema existentiala, sa renunt la un eppisod din Thorn Bird (Pasarea Spin) de pe Euforia (am vazut deja serialul dar il revad cu placere) sau sa vad cum a fost ecranizat romanul? Mai am ceva timp de revazut argumentele pro si contra :)

Okinawa in seriale

Pana acum doua din serialele vizionate de mine au avut prevazuta in desfasurarea lor o excursie in Okinawa. Primul a fost taiwanez, Meteor Garden. Noi, ca telespectatori nu am vazut mare lucru din minunatiile turistice ale insulei, poate si din cauza bugetului scazut avut la dispozitie. Cu totul altfel sta treaba cu "Scent of a Woman", serialul coreean. Pt ca eroul principal lucra la o companie de turism iar eroina se hotarase sa traiasca ultimele luni de viata bucurandu-se de ce ii putea oferi aceasta viata ni s-au prezentat destul de multe peisaje din insula, ideea fiind ca pt a trimite turisti undeva e bine ca cel care planifica turul sa cunoasca f bine despre ce e vorba. 

O sa fac o paranteza ca sa spun ca nu e bine sa se ia niciodata evaluarile doctorilor cu privire la cat mai are de trait cineva suferind de o boala f grava  drept litera de lege. Soacrei mele i s-a prezis de catre doctorita oncologa ca va mai trai doar cateva luni din momentul depistarii tumorii, insa ea a raspuns f bine la tratament si, desi in final a facut metastaza totusi a mai trait cativa ani dupa acea prezicere. Nici sora mea , diagnosticata cu tumora inoperabila cu metastaze la plaman nu era cazul sa stie care e pronosticul in stadiul acela, pt ca tratamentul urmat de operatie, desi f dur, a avut rezultate neasteptat de bune si deja au trecut peste 8 ani jumatate de la operatie si e inca in viata.

Tot ce stiam eu despre Okinawa pana sa vad aceste seriale era ca acolo spre sfarsitul celui de al doilea razboi mondial a avut loc o batalie extrem de sangeroasa in care au pierit nu numai f multi soldati japonezi si ceva mai putin soldati americani, dar si f multi civili, locuitori ai insulei (OK, recunosc ca am folosit Wikipedia pt improspatarea memoriei si mai multa precizie) iar dupa razboi au fost f multe tensiuni datorite ocupatiei americane, ocupatie care s-a sfarsit abia in anul 1972, in urma unui rasunator scandal care a avut ca protagonisti trei soldati americani care au violat o eleva de 12 ani. Ca intre timp insula a devenit o atractie turistica nici nu am avut habar pana nu am vazut Meteor Garden.

In Meteor Garden 2 am auzit-o pe Shancai depanand amintiri din Okinawa, Ryukyu, zice ea si nu m-am lamurit despre ce este vorba pana nu am gasit un alt articol in Wikipedia, mult mai amplu dar cu mentiunea ca neutralitatea acestui articol este disputata. Intrucat nu am avut rabdare sa-l parcurg cu multa atentie cred ca ar fi vorba de o anume ostilitate fata de rolul jucat de americani in istoria postbelica a insulei (de fapt insulelor, e vorba de un arhipelag). Articolul merita citit cu mai multa atenite, din pacate pt necunoscatorii de engleza nu exista varianta lui in romana sau cel putin nu am gasit-o eu (la urma urmei de ce as recurge la o traducere despre a carei acuratete nu am cunostinta cand eu stapanesc deastul de bine engleza-- iar la nevoie am la indemana Oxford English Dictionay- si atunci merg la articolul care a fost de la inceput redactat in engleza)

Am cules de pe internet mai multe poze cu imagini din Okinawa, cele cu eroii din SoaW sunt din Drama Beans 

The Okinawa Peace Memorial Hall located in the park.

A beach on Okinawa Island (沖縄本島 Okinawa-hontō, or 沖縄島 Okinawa

At Nangusuku(Nago Castle) in Nago city

Farmland on Okinawa Island

Terrace Hotel Naha, Okinawa, Japan, Okinawa Island

The Busena Terrace

Iejima Island-Okinawa

Nago Pineapple farm, Nago, Main Island, Okinawa, Japan

Nago overview

Kanucha Bay, hotel, villas, Nago

Looking Towards Nago

Okinawa Marriott Resort,Spa, Nago City, Okinawa

Okinawa Kariyushi Beach Resort Ocean Spa

Yagajishima Nago (Nago este orasul cel mai important de pe insula)

Downtown Nago

 

Dupa data de pe prima fotografie cu Sakura, minunatele flori de ciresi, se pare ca  atunci cand la noi deabia incepea iarna cea mai aspra din ultimii patru zeci de ani in Okinawa turistii erau impresionati de rozul acestor flori. Am citit cateva insemnari de calatorie ale unor turisti taiwanezi de origine engleza, ei au fost impresionati de faptul ca pt cele doua tari asiatice limba engleza constituie lengua franca, limba inteleasa de ambele populatii (care vin in contact cu turistii, cel putin). In ce priveste populatia bastinasa a Okinawei si aici, ca si in Jeju, este vorba de un grup care se deosebeste de ceilalti japonezi chiar si prin limba vorbita fapt care dealungul istoriei a dus la destule tensiuni intre imperialismul acaparator japonez si dorinta de independenta a locuitorilor Okinawei. 

Si acum am sa pun pozele promise cu personajele din Scent of a Woman