COLESTEROLUL, prieten sau duşman ? Part V

Pentru articolele anterioare pe acesta tema mergeti la eticheta Colesterol

Alte substanţe potenţial generatoare de ATS (în afara colesterolului) :  

HOMOCISTEINA

Este de 9-11 ori mai periculoasă decât colesterolul
Apare în special datorită deficitului vitaminic B6,9,12 (dietă lipsită de cereale integrale => pâinea albă)
Alţi factori generatori de homocisteină : cafeaua + /-  fumatul, alcoolismul cronic, obezitatea, anticoncepţionalele orale, stimularea hormonală steroidiană ilicită a creşterii musculare sau / şi a performanţelor fizice din cadrul diverselor activităţi sportive, excesul de niacină, sedentarismul. S-a demonstrat că aceşti factori cresc cantitatea de homocisteină din sânge uneori la valori enorme (de exemplu asocierea dintre cafea şi fumat la ambele sexe)
Factori care reduc drastic homocisteina sangvină : cerealele integrale din alimentaţie, hormonii estrogeni de sursă naturală sau alimentară (SOIA), exerciţiul fizic, medicamentul TamoxifenR (la persoanele care fac tratament pentru cancerul de sân)  
Efectele nefaste ale homocisteinei sunt :
-pro-coagulante, determinând formarea de cheaguri în inimă şi-n interiorul arterelor, cu un risc embolic / obturator consecutiv
-ridică la niveluri nebănuite cantitatea şi agresivitatea radicalilor liberi de la nivelul vaselor, oxidează LDL-Colesterolul
-împiedică acţiunea reparatorie a vitaminei C pe vase şi întârzie refacerea acestora după o agresiune
măreşte riscul osteoporozei
*Aportul din surse vegetariene a vitaminelor B6,9,12 dă o protecţie sigură împotriva efectelor dezastruoase ale homocisteinei
Vitaminele B6 şi B9 se distrug în proporţie de peste 50% prin fierbere sau prin procesarea alimentelor
O mare parte dintre medicii cardiologi susţin că homocisteina este responsabilă de cea mai mare parte a evenimentelor cardio-vasculare cu risc vital (infarct miocardic, accident vascular cerebral etc.) la pacienţii la care colesterolul are valori normale sau chiar scăzute
Femeile, persoanele active fizic, cât şi cele care utilizează alimente bogate în fito-hormoni estrogeni au o protecţie cardio-vasculară importantă
Există o legătură direct proporţională între frecvenţa bolii Alzheimer şi concentraţiile serice mari de homocisteină, iar o dietă bogată în acid folic (vitamina B9) ar împiedica declanşarea acestei boli teribile

Acidul miristic 

Este o substanţă de 2-4 ori mai periculoasă decât colesterolul
Există în toate preparatele lactate (e drept, că în cantităţi modeste în lapte şi iaurt), nucă de cocos, ulei de palmier, slănină, untură, margarine, avocado
După unele studii recente, se pare că acidul miristic ar fi suplimentar şi cel mai puternic factor hipercolesterolemiant cunoscut
LDL-Colesterolul > 100 mg%, substanţă de 1,5-2 ori mai periculoasă decât colesterolul, creşte la un aport alimentar colesterolic de peste 250-300 mg/zi şi-n sedentarism. În general este un marker al aportului crescut de colesterol !
HDL-Colesterolul < 35-40 mg%, este o substanţă marker al sedentarismului
Trigliceridele > 150 mg%. Surse alimentare : unt, untură, slănină, seu, smântână, brânză, margarinele (uleiurile hidrogenate), carnea de porc, somn etc. Altele : curele bruşte de slăbire, posturile prelungite, hiperlipidemiile ereditare etc.

COLESTEROLUL, prieten sau duşman ? Part IV

Pt capitolele anterioare mergeti la eticheta Colesterol, din stanga blogului. 

Circuitul colesterolului în organismul uman

-Colesterolul alimentar se absoarbe din intestinul subţire în sânge şi ajunge pe calea circulaţiei venoase portale la ficat
-În cazul unui exces de colesterol alimentar, ficatul tinde să „scape” de colesterol, urmărind una din următoarele 3 căi :
      * îl va descărca pe vase, cu ajutorul LDL-C care va creşte, determinând ateroscleroză
      ** îl va “vărsa” prin secreţia biliară în intestin (în exces existând riscul litiazei biliare), de unde însă se va reabsorbi rapid înapoi
      *** va fi depus sub formă de lipoame sub piele
*Prin cea de-a II-a cale, ficatul practic nu prea reuşeşte să se adăpostească din faţa excesului de colesterol. Tocmai la acest nivel pot interveni fibrele vegetale, ce barează prin reţeaua pe care o produc (după ce s-au umflat cu apă) absorbţia colesterolului din intestin, acesta eliminându-se la exterior odată cu bolul fecal
**Doar astfel va fi eficientă această a II-a cale de eliminare a excesului de colesterol prin intermediul ficatului
***Fibrele vegetale, prin fermentaţie în intestinul gros, vor forma propionat, un important limitator al sintezei hepatice a colesterolului

Vârsta noastră este vârsta vaselor noastre de sânge !” (Syndeham 1652)

Este un proverb medical în spatele căruia se regăseşte mult adevăr
Dacă vom avea mai mulţi ani vase curate, vom avea un flux sangvin optim, care ne va hrăni optim fiecare părticică a corpului nostru, iar aceste veritabile tuburi se vor menţine elastice
Reciproc, dacă vom avea vase înfundate datorită aterosclerozei, fluxul sangvin va scădea, irigarea tuturor organelor şi sistemelor va fi afectată, diminuată sau abolită, cu consecinţe dintre cele mai grave, mergând până la deces
“Vrei să fii sănătos sau bolnav ? Depinde numai de... tine !!!”

Consecinţele pe termen lung ale unui nivel crescut, constant şi continuu al colesterolemiei

Colesterolul se va depune pe vase, înfundându-le => ateroscleroza
Apare hipertensiunea arterială
Se reduce irigarea cu sânge a creierului (apare uitarea, scăderea capacităţii de concentrare psihică, ameţeli etc.)
Scade alimentarea cu sânge a inimii (cardiopatie ischemică, insuficienţă cardiacă, infarct miocardic acut, aritmii etc.)
În timp există riscul insulino-rezistenţei, cu diabet zaharat tip II potenţial
Excesul de colesterol se poate depune şi-n vezica biliară cu formarea de calculi (pietre la fiere)
Se formează depozite patologice de colesterol sub piele, cum este cazul lipoamelor / xantoame

Ateroscleroza (ATS), poate fi un proces reversibil ? FIREŞTE !

Ani la rândul s-a considerat că boala aterosclerotică este strict apanajul vârstelor adulte, de peste 30-40 de ani
S-a constatat cu stupoare că ATS, în cazul unui stil de viaţă greşit şi al unor obiceiuri alimentare nesănătoase, apare de la vârsta de 2 ani
ATS chiar avansată, regreseză între 6-24 luni, exclusiv prin schimbarea modului de viaţă
O dietă edenică (formată din legume, fructe, cereale, leguminoase şi seminţe) + exerciţii fizice (măcar o oră în fiecare zi) + normopondere + peste 2,5 litri de lichide pe zi + cumpătare + reducerea stresului + odihnă de 8-10 ore pe zi, FAC MINUNI DE VINDECARE, mai ales în bolile cardio-vasculare, dar şi-n diabetul tip II, ulcer, depresii etc. 

COLESTEROLUL, prieten sau duşman ? Part III

Promiteam cand am inceput sa copiez materialul primit pe email despre Colesterol ca ma voi mai folosi de el. Cum intre timp a inceput postul si lumea cauta "Salate din buruieni" probabil ca nu se pune inca problema sa fiti ingrijorati din cauza aceasta, dar se apropie Pastele si, oricat de saraci ar fi unii, tot vor incerca sa faca macar un pic de exces. De aceea cred ca e momentul sa ma intorc la aceasta tema. Daca nu aveti rabdare puteti merge sa-l ascultati pe dr Marginean Calin pe Sunt Sanatos

Sindromul metabolic

Sindromul metabolic = Obezitate, insulino-rezistență, dislipidemie, HTA și hiperglicemie

SAU mai exact, 3 din următoarele 5 :
Obezitate abdominală, adică circumferința abdominală > 102 cm la bărbați și > 88 cm la femei
TG > 150 mg%
HDL-C < 40 mg% la bărbați și < 50 mg% cm la femei
Tensiunea arterială > 130/85 mmHg
Glicemia > 100 mg%

”Dacă ai sdr. metabolic și mergi în SUA, rămâi fără el !?!” (deoarece au un ”barem” mult mai permisiv din cauza frecvenței crescute a problemelor lor de sănătate datorate obezității)

Ştiaţi că...

84,9% dintre adulţii din România au dislipidemie, iar
60,5% dintre ei nici nu sunt conştienţi că suferă de această boală ?
Dislipidemia NU DOARE şi nici NU DĂ (S)CURGERE DE SÂNGE !!!
Dislipidemia este unul dintre cei mai redutabili factori de risc cardio-vascular şi de mortalitate la nivel mondial

Mai sunt de actualitate şi câteva rapoarte ce se calculează între unele fracţiuni lipidice :

Colesterol total / HDL-Colesterol  3-3,5 (peste 5 e patologic)
LDL-Colesterol / HDL-Colesterol   2,5-3 (peste 4 e patologic)
HDL-Colesterol / Colesterol total 0,13-0,33 (sub 0,12 e patologic)
TG / HDL-Colesterol > 3 => insulino-rezistență și indicație majoră de terapie hipolipemiantă ! (indicele Reaven)

Discuţii pe marginea valorilor colesterolemiei

*Valorile fracţiunilor lipidice au suferit permanent de-a lungul timpului reactualizări, reconsiderări, modificări
*Rezultatele studiilor au scos în evidenţă riscurile preponderent cardio-vasculare ridicate la care suntem expuşi, dacă colesterolul total, trigliceridele şi LDL-Colesterolul ar avea valori crescute
*Aşa-zisele „valorile normale” ale acestor markeri au evoluat constant în timp în sensul scăderii lor (cu excepţia HDL-C)
*Dacă acum 20 de ani erau acceptate valori ale colesterolului total de până la 240 mg%, astăzi limita admisă ca „normală” se situează undeva sub 175 mg%, dar în funcţie de continua acumulare de date legate de riscurile cardio-vasculare, peste câţiva ani s-ar putea ca şi limita actuală de 175 mg% să fie (re)considerată prea înaltă
*Sunt date care certifică faptul că dacă la anumite loturi populaţionale la care dieta vegan este o regulă, la fel ca şi exerciţiul fizic zilnic, nivelul colesterolului total a rămas sub 150 mg%, sau chiar sub 100 mg% (valori aparent incredibile pentru omul „modern”)
*Asociat celor de mai sus, la un HDL-C cu mult peste 50-60 mg%, riscul apariţiei bolilor cardio-vasculare a fost în aceste cazuri ca şi nul
*Date de ultimă oră certifică faptul că omul este singurul „animal-primat” care are valorile colesterolului şi ale grăsimilor sangvine aşa de înalte, de departe peste celelalte specii, fiind lider în lumea mamiferelor
*Se presupune că dacă „normalul” ar fi coborât undeva pe la Colesterol <130 mg%, LDL-C <70 mg%, Glicemia <90 mg%, Tensiunea Arterială <120/70 mmHg şi Pulsul de repaus <60 bătăi / minut, am putea trăi spre 120-140 de ani, aşa cum de fapt am fost proiectaţi de către Creatorul nostru
*Întrebare : „Care să fie deci colesterolemia normală ?”  Fireşte, cea la care riscurile cardiovasculare au fost cât mai apropiate de zero !
*Aşadar, nici valoarea de 175 mg% se pare că nu corespunde nici ea întrutotul acestui deziderat, astfel încât cu siguranţă va fi şi ea reconsiderată în anii care vor urma !

COLESTEROLUL, prieten sau duşman ? Part II

Continui publicarea materialului primit pe email in forma de pps avand ca tema colesterolul si ca autor pe dr Marginean Calin.

Cât trebuie să fie în mod NORMAL nivelul colesterolului din sânge (colesterolemia) ?

NU există valori limită inferioară ale colesterolemiei !!! IDEAL ar fi să avem valorile colestrolului cât mai mici ! Cât de mici ? Oricât de mici !!!NORMAL ar fi ca nivelul colesterolului din sânge, să fie de 100 + vârsta în ani (exprimat în mg/100 ml de sânge), sau măcar < 150-160 mg%. Valoarea normală a colesterolemiei este cuprinsă între 155-175 mg% (norma europeană actuală - 2008)Sub 150-160 mg% colesterolul nu aderă la vase, ci din contră, se “spală” de pe vase, în prezența unui status antiinflamator
Peste 190-200 mg% colesterolul tinde să se depună pe vase înfundându-le, depunere care va fi cu atât mai accentuată, cu cât colesterolemia este mai înaltă
Este oare suficient să determinăm doar nivelul colesterolemiei la un examen... “de sânge” ?
Când se determină valorile colesterolemiei (denumit şi „colesterol total”), este util a se determina şi alte fracţiuni lipidice :
1) LDL-Colesterolul, care este transportatorul de colesterol de la ficat la vase şi ţesuturi („colesterolul rău”). Valorile acestuia nu trebuie să depăşească (50) 70-100 mg% (cu cât este mai scăzut cu atât mai bine !)
2) HDL-Colesterolul, sau transportatorul de colesterol din vase şi de la ţesuturi spre ficat („colesterolul bun”). Nivelul sangvin al acestui transportator este bine să depăşească 40-60 mg% (cu cât e mai mare cu atât mai bine !)
3) Trigliceridele sangvine, ale căror valori nu trebuie să depăşească 150 mg% (133 ?)
4) Lipidele totale, care deşi se determină uzual, permit doar o orientare paraclinică grosieră. Valorile normale pentru acest parametru se încadrează între 700-900 mg%
ATENŢIE !!!
1) scaderea cu 1% a LDL-Colesterolului, scade cu 1% riscul cardio-vascular
2) cresterea cu 1% a HDL-Colesterolului, creste cu 3% riscul cardiovascular
3) cresterea cu 1 kg în greutate creste cu 3,1% riscul cardio-vascular
4) Între cresterea TG și scaderea HDL-C există o legătură bine stabilită fiind un factor predictor al evenimentelor cardio-vasculare
5) Cresterile TG post-prandiale sunt foarte periculoase. TG ar trebui determinate atât post-prandial, cât și bazal
6) Toate evenimentele cardio-vasculare cresc ca frecvență când scade HDL-C
7) La valori normale ale LDL-C dacă avem TG > 200 mg% riscul relativ creste la > 56% și HDL < 40 mg% e foarte rău

COLESTEROLUL, prieten sau duşman ? Part I

In lumea asta care se clatina si tresalta mai ceva decat un bolnav de malarie poate sa para caraghioasa preocuparea de a ne mentine sanatosi (pe masura posibilitatilor). Totusi unii fac eforturi sa produca ppsuri cat se poate de instructive. Am primit de curand unul din acestea avand ca tema colesterolul, semnat Dr Calin Marginean si bazat se pare pe o conferinta a acestuia, conferinta pe care nu am avut rabdare sa o ascult. Pt ca materialul e destul de vast l-am impartit in noua parti pe care le voi publica treptat. Deci rog pe cei interesati sa aiba mai multa rabdare decat sunt eu in stare.

Imi amintesc ca unul din cursurile de Chimie Organica  unde am avut un profesor f simpatic si priceput sa predea in asa fel incat sa ne mentina treaza atentia era dedicat sintezei colesterolului. Dar tocmai cand ochii nostri incepusera sa luceasca de placerea de a sti cum decurg reactiile a venit ca un dus rece completarea " desi nervii nostri sunt protejati de o teaca de colesterol iar creierul nostru are si el nevoie de aceasta substanta totusi nu e deloc sanatos sa avem prea mult colesterol in organism". 

Cum asta se petrecea inainte de 1966, cand daca aveam bani sa ne cumparam un kg de parizer (care atunci cand am inceput facultatea costa 8 lei, apoi s-a scumpit la 11, ca urmare a unui adevarat val de scumpiri produs prin anul 64) era mare lucru, iar amfiteatrele, laboratoarele, caminele si cantina le aveam raspandite prin oras (dar nu atat de risipite precum cele de la Politehnica, actualul complex s-a dat in folosinta dupa ce a terminat faculatea seria noastra) si trebuia sa facem alergari ca sa participam la toate activitatile nu eram deloc in pericol sa suferim din cauza depunerilor de colesterol. Nu mai vorbesc de calitatea meselor de la cantina, multe persoane, inclusiv eu, s-au imbolnavit de stomac din cauza hranei care ne era oferita din ce mai ramanea dupa ce personalul cantinei fura suficient ca sa-si intretina toata familia. Ba chiar cunosc o bucatareasa la o cantina care a reusit sa cumpere un apartament de 3 camere intr-un cartier central din "micile ei economii" din salariul de bucatareasa.

COLESTEROLUL, prieten sau duşman ? Part I

Dr. Mărginean Călin

Colesterolul, istoric şi încadrare
Colesterolul face parte din grupa grăsimilor, având o moleculă mare cu 3 nuclee benzenice, un nucleu tetra- (ciclul ciclopentano-perhidro-fenantrenic) şi o catenă laterală
Are masa moleculară 386 u.a.m., p.t. 149oC, formând cristale alb-gălbui la temperatura camerei
Este cunoscut încă din sec. al XVIII-lea ca principalul component al pietrelor din vezicula biliară
Structura chimică este clarificată abia din anul 1932 de către Wieland
Întotdeauna cuvântul „colesterol” este asociat în mintea noastră cu un duşman redutabil, potenţial generator de hipertensiune arterială, boli de inimă sau cauzator de moarte

Colesterolul, este o substanţă extrem de importantă şi necesară pentru economia întregului organism

Organismul nostru îşi sintetizează din colesterol :
1) Membrane pentru toate celulele sale
2) Anumiţi hormoni absolut necesari
3) Lichidul biliar (pentru emulsionarea grăsimilor şi a unor vitamine din intestin, urmată apoi de absorbţia lor)
4) Un precursor al vitaminei D3 (7-dehidro-colesterolul), pe care-l stochează sub piele, substanţă care are şi proprietatea de a limita pierderile de lichide datorate transpiraţiei. Acest precursor vitaminic se va transforma în vitamina D3 sub acţiunea razelor ultraviolete
5) Din colesterol corpul sintetizează şi un precursor al (sfingo-)mielinei, material gras, izolator util, necesar „îmbrăcării” fibrelor nervoase cerebrale şi periferice în teci. În lipsa acestor teci, funcţionalitatea sistemului nervos central ar avea serios de suferit

Colesterolul – producţie, aport

Producţia zilnică de colesterol este asigurată în principal de către ficat (dar practic, orice celulă şi organ a corpului nostru este capabil să-l producă !), la o valoare cuprinsă între 700-1000 mg pe zi
Şi-n cazul unei diete vegan (vegetarian pur), corpul tot îşi va satisface necesarul prin producţia sa internă ; deci nu va apărea niciodată vreo problemă în sensul vreunui deficit de colesterol
Reţineţi : de regulă < 70% din valoarea colesterolului sangvin la o persoana omnivoră este produs hepatic (sau endogen), iar 30% sau mai mult, este adus prin alimentaţie (exogen)
Această cantitate este mai mare sau mai mică în funcţie de alimentele consumate, dar ea nu va trebui să depăşească 200-250 mg/ zi de colesterol alimentar

La un aport alimentar de peste 250-300 mg/zi (= maximul zilnic de procesare hepatică), nivelul sangvin al colesterolului se va ridica periculos, riscul fiind reprezentat în primul rând de ateroscleroză
Aceasta poate duce la înfundarea consecutivă, mai mult sau mai puţin accentuată, a tuturor vaselor din corp
Strict valorile crescute ale colesterolului determină un risc de diabet zaharat, colesterolul ridicat fiind toxic și distructiv pentru celulele pancreatice b-insulare
Apar astfel insuficienţa circulatorie cerebrală, accidentul vascular cerebral, cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, arteriopatia obliterantă a membrelor etc.
Practic, orice zonă a corpului va avea de suferit de pe urma deficitului de irigaţie apărut prin reducerea diametrului intern al vaselor de sânge care irigă toate organele şi sistemele organismului nostru
REŢINEŢI !!! Toate alimentele de origine animală conţin colesterol, însă NICI UN ALIMENT DE ORIGINE VEGETALĂ NU CONŢINE COLESTEROL

Alimente considerate veritabili recordmeni în colesterol (conţinând peste 200 mg / 100 g produs)

Creier                                  2500-3000 (C.D. Neniţescu susţine că ar conţine 17% din masa totală   a organului !!!)                           
Rinichi                                    1764
Ficat                                         450
Unt                                            240
Gălbenuş de ou                 220-1600
(dar în funcţie de numărul de ouă, această valoare poate fi mult depăşită !)
Inima, pielea de animale, untura, slănina, seul, moluştele şi crustaceii marini
Organele animale conţin, în afara unor cantităţi importante de colesterol şi purine, amplificând riscul cardio-vascular, al litiazei urice şi al crizelor de gută la consumatorii cronici de astfel de alimente

Cantităţi aproximative de colesterol în unele alimente (în mg/ 100 g produs) :

Carnea de vită pulpă                                           133
Carnea de porumbel                                           122
O lingură de ulei de peşte                                  120
Pulpele de pui dezosate                                       95
Carnea de iepure de casă                                     92
Cârnaţul de porc şi raţa sălbatică                        89
Ton                                                                         87
Parizerul şi salamul de şuncă                              84
Jambonul                                                               83
Carnea de viţel, miel, vită, porc file         77
Pieptul de pui dezosat                                          74
Carnea tocată, iepure sălbatic                             72
Carnea de vită vrăbioară, pulpa de porc, fazan  71
Carnea de vită muşchi                                          70
Cotlet de porc, piept de curcan                           67
Crap                                                                       65
Bâtlan                                                                    63
Rulada de carne de vită                                       62
Păstrăv                                                                  61
Şunca de Praga,  scrumbia                                  60
Crenvurşti                                                           57
Ştiuca, plătica                                                     55
Carnea de porc slabă                                         53
Prepeliţa                                                              49
Sardele                                                                39
Somon                                                                 38
Caşcavalul                                                           37
Lin, smântână                                                      33
Brânza topită cu 20% grăsime la greutatea uscată     28
Carnea de şalău                                                   26
Brânza de vaci cu 20% grăsime la greutatea uscată   16
Brânza topită cu 10% grăsime la greutatea uscată     10
Brânza de vaci cu 10% grăsime la greutatea uscată    7
Lapte, chefir                                                           5
Brânza de vaci degresată                                        1