YI San=Furtuna la palat Maiestrie regizorala

Am scris despre costume, despre scenariu, despre interpretare dar n-am scris nimic despre maiestria regizorului. Am sa folosesc ca ilustrare despre aceasta scena care m-a impresionat atat de mult, aceea in care Hong ii marturiseste ca l-a mintit.

Una din pozitiile des intalnite in serial este aceea in care Yi San sta asezat pe scaun, cu mainile asezate ferm pe cate o latura a masutei din fata. Credeam ca pozitia e pur si simplu inspirata din portretele facute imparatilor, fiind o pozitie rituala, menita sa arate autoritatea imparatului.

Am remarcat deasemenea ca atunci cand voia sa-si arate bunavointa fata de cineva venit in audienta Yi San invita persoana respectiva sa stea jos (literalmente). Dar cand venea Hong sa discute cu el Yi San il invita sa stea pe scaun, ca pe un egal. N-am observat, in episoadele anterioare, ca Hong sa se fi prosternat in fata imparatului. Doar mama imparatului a mai avut asemenea atitudine, prin care ni se sugereaza ca ea are mare influienta asupra hotararilor lui Yi San.

Dar in scena despre care vorbesc imparatul nu-l mai invita pe Hong sa ia loc. Dupa ce-si marturiseste greseala Hong se prosterneaza, cerand pedeapsa cu moartea (aici am o parere personala, poate gresita, mi se pare mai logic ca cei vinovati sa spuna "merit sa mor", decat "te rog sa ma pedepsesti cu moartea", dar ce stiu eu... am observat insa ca niciunuia dintre cei ce fac aceasta rugaminte nu i se indeplineste dorinta, poate e o formula de a scapa de pedeapsa f aspra pe care crede vinovatul ca o merita)

Dupa plecarealui Hong, Yi San nu mai tine mainile pe masuta, ci pe bratele scaunului, strangand si desfacand pumnii. Atat de simplu si atat de sugestiv pt a intelege prin ce mare tulburare sufleteasca trece, si doar pt ca sa priceapa tot mocofanul care se uita la film a simtit regizorul nevoia sa introduca si scena de tragere cu arcul, cand Yi San marturiseste ca nu mai are concentrarea obisnuita pt ca nu mai stie in cine sa aiba incredere.

Alte scene sunt deasemenea sugestive (ador asemenea scene) de ex cand Song Yong paseste ingandurata in drumul spre casa e privita din perspectiva cuiva care o urmareste, acel cineva despre care nu stim ce hram poarta apare intai aratandu-ne incaltarile, apoi in intregime in spatele lui S Y, dar dispare ca fulgerul cand Dae Soo o intreaba ce cauta acolo la ora aceea.

Tot pe furis se inchide si usa spre incaperea in care Yi San se intereseaza de soarta capitanului Seo, dar imediat ni se dezvaluie ca umbra era a secretarului Hong. Si apropo de capitan, pare amuzant ca dupa ce aproape a dat ochii cu moartea acesta descopera ca trebuie sa te bucuri de fiecare clipa traita, dar de fapt e o invatatura pt cei care nu stiu sa-si aleaga prioritatile.

Si m-am enervat eu ca Yi San e prea milostiv dar abia la reluare mi-am dat seama ca hotararea sa e una politica, de fapt a urmat sfatul lui Y Pan Choi. Ramane sa vedem cine e misteriosul urmaritor si aparator al lui S Y, dar si din cine e alcatuit partidul cel nou care a pus la cale atentatul ratat impotriva luiYi San care colinda incognito capitala, precum Al I Cuza al nostru veacuri mai tarziu.