Parcul Carol

Am fost asa de necajita ca am pierdut originalele pozelor facute cu ocazia plimbarii prin Parcul Carol incat pur si simplu nu mi-am dat seama ca am publicat pozele pe Picasa, dar n-am suflat un cuvintel pe blog despre aceasta plimbare. Pozele publicate le puteti vedea in urmatoarele albume:

http://picasaweb.google.com/vioreaforu/Bucuresti18Noiembrie2010#

http://picasaweb.google.com/vioreaforu/ParculCarol18Noiembrie2010# 

http://picasaweb.google.com/vioreaforu/BisericaCutitulDeArgint#

Mi-am amintit de aceste poze vazand un articol de pe excelentul blog al lui Radu Oltean, Art Historia. O casa cu cerdac pozata acolo mi-a readus in fata ochilor mintii o casa a carei istorie nu o stiu, dar pe care am admirat-o nu odata pe vremea cand raposata mea matusa statea pe Soseaua Giurgiului si mergeam la ea in vizita, trecand cu tramvaiul pe langa respectiva cladire.

Cand am coborat din metrou in Piata Unirii m-am hotarat sa merg pe jos pana in parc, stiam ca nu e prea departe si m-am gandit ca voi gasi cate ceva demn de interes ca sa fac click pe butonul camerei foto.  Nu m-am inselat, am mai gasit cateva case vechi care au meritat atentia mea, dar si una noua care contrasteaza total cu restul aspectului cartierului.

Vis-a-vis de acesta noutate Fantana Zodiacului era la locul ei.

Am dat ocol fantanii si odata intrata in  Parcul Carol prin strada 11  iunie am vazut in dreapta o statuie a regelui Carol. Am mers destul de rar in acest parc, mai ales in copilarie. Nu-mi amintesc ca aceasta statuie sa fi fost acolo, si e si firesc, tinand cont de faptul ca m-am nascut inainte ca in tara noastra sa se fi sfarsit cel de-al doilea razboi mondial iar comunistii nu voiau sa mai ramana vreo urma ce ar fi amintit ca tara noastra a fost carmuita de un monarh despre care manualele de istorie scriau ca a fost adus la putere de "monstruoasa coalitie burghezo-mosiereasca". In schimb Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida a ramas acolo unde unde il stiam. Am simtit o mare bucurie vazand bustul poetului meu preferat, George Cosbuc, opera lui Constantin Baraschi.

Cand am vizitat Muzeul de Arta al Republicii cu ocazia Noptii Muzeelor ma intrebam unde o fi statuia Gigantul de Paciurea, pe care o stiam inghesuita si chinuita intr-o sala din muzeu. Ajunsa in parc am vazut ca sunt doi Giganti, de o parte si alta a aleei principale, f bine pusi in valoare de arhitectura peisagistica, cel din prima poza fiind opera lui Frederic Storck, al doilea al lui Paciurea. Unde au fost amplasate initial aceste statui este alta poveste. Pe o alee paralela cu cea principala am vazut si Fantana Cantacuzino, unde nu stiu ce cretin (scuzati cuvantul) a simtit nevoia sa aplice o mazgaleala. Din pacate nici aceasta fantana, ca si cea a Zodiacului, nu avea strop de apa in ea. Mai exista o alta fantana in parc, a Minelor, dar n-am mai ajuns sa o vad pt ca s-a intunecat.

Din statuia lui Constantin Istrati, care ar fi trebuit sa se afle in fata Arenelor Romane, a ramas numai soclul. Intre timp am reusit sa fotografiez si luna in toata splendoarea ei, lucru care m-a bucurat pt ca astfel Olympus si-a aratat superioritatea fata de vechiul meu Sony, care avea doar zoom3 si oricat m-am straduit, n-am fost niciodata multumita de pozele cu luna. Erau niste seri in care luna avea un halo superb (semn ca vine vreme rea) dar pe poza rezultatul nu era pe masura asteptarilor. Acum eu nu sunt chiar un fotograf din aceea dedicati, care au tot felul de aparate sofisticate si cunostinte tehnice de toata lauda, chestia asta cu pozatul e doar un hobby intre multe altele.

Ca orice parc bucurestean care se respecta Parcul Carol are si un lac, podul care il traverseaza, Gogu Constantinescu, placat cu marmura, fiind in prelungirea aleii principale care conduce la Monumentul Eroului Necunoscut (nici la asta n-am ajuns, tot din motive de intuneric, dar si de oboseala, in memoria mea, nu stiu de ce, era situat in Grota Ursilor) si la Mausoleul Eroilor Neamului care, conform zicalei "Nu e pt cine se pregateste ci e pt cine se nimereste" a fost construit ca loc de veci pt cei considerati eroi de catre comunisti dar osemintele acestora au fost scoase si duse in alte cimitire aducandu-se in loc oasele celor cazuti in primul razboi mondial si care se odihneau in Mausoleul de la Marasesti. Ar fi un bun prilej pt cei  care ajung in fata acestui Mausoleu sa mediteze la zadarnicirea mandriei omenesti atunci cand unii nu-si afla odihna binemeritata nici dupa moarte, fiind plimbati de colo-colo.

Daca tot m-am aflat in zona am profitat de ocazie si am vizitat si biserica de o deosebita frumusete numita "Cutitul de Argint" dupa numele strazii. Pt ca numele mi se pare romantic am bantuit pe net cu ajutorul lui Google ca sa-i aflu originea. Singurul loc unde am gasit ceva ce ar semana cu o explicatie este "Legenda Dambovitei", frumoasa dar neconvingatoare, dupa parerea mea. Biserica este ctitorie a regelui Carol I, care are un portret frumos chiar langa intrare (il puteti vedea in album, aici public doar imagini exteriaore ale bisericii) avandu-l in stanga sa pe Stefan cel Mare. Explicatia acestei alaturari e ca  biserica a fost construita cu prilejul aniversarii a 40 de ani de domnie, ca o replica a bisericii Sf Nicolaie construite in Iasi de Stefan cel Mare in 1491. tot cu ocazia aniversarii a 40 de ani de domnie. Dealtfel si Parcul Carol a fost amenajat tot cu prilejul aniversarii a 40 de ani de domnie a lui Carol I, cand s-a organizat si o mare expozitie.