sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Muzeul Taranului Roman--Piata Taraneasca

Acum cateva zile am primit prin email un document care are urmatorul continut:

Branul – cultura si traditie gastronomica

    * Data inceput: 19 Noiembrie 2010
    * Data final: 21 Noiembrie 2010
    * Locatie: Bucuresti - Muzeul Taranului Roman

Urmand traseul strabun al transhumantei, de la munte la ses, ciobanii din Bran, dar si Moeciu, Brasov, Sibiu coboara de la munte cu telemea, urda, cas afumat, branza cu busuioc sau patrunjel, branza de burduf si in coaja de brad, pastrama delicioasa, carnati si caltabos precum si alte delicii specifice zonelor de unde provin.
Intre 19 si 21 noiembrie, de vineri pana duminica, dis-de-dimineata pana dupa-amiaza tarziu, zeci de producatori va asteapta la Muzeul Taranului Roman, la Piata Taraneasca, cu produse traditionale romanesti.
Si cum pastrama nu merge decat udata din belsug, v-am pregatiti must proaspat, preparat la fata locului, vin de butura, dar si palinca si licoare salajana.
Avem siropuri din muguri de brad si din fructe de padure, dulceturi de afine, capsune, merisoare, zacusti de ghebe si hribi, muraturi fara conservanti, pepene galben si rosu, mere, pere murate, prajituri ca la bunica acasa si cozonaci.
Nu vor lipsi magiunul de Topoloveni, mierea de albine, mere si pere din livada, turta dulce, covrigi de la Pitesti si kurtos kalacs de la Lupeni. Din Muntii Apuseni veti gasi ceaiuri, tincturi si alifii terapeutice, iar la standul Apuseni Natural Products veti primi si consultanta gratuita.
Mesterii populari va vor intampina cu ceramica, obiecte din lemn, caciuli de blana si costume populare, iar duminica va inveselim cu dansuri si muzica populara.
La Piata Taraneasca totul se ia pe degustate!
Intre 19 si 21 noiembrie, de la 9:00 pana la orele 19:00, in curtea Muzeul Taranului Roman.


Textul a fost copiat, cel mai probabil, de aici.

M-am gandit imediat la pastrama de berbecut, al carui gust nu l-am uitat, desi au trecut f multi ani de cand se vindea la unul din magazinele de langa Leonida (acum s-ar numi Supermarket, era langa Restaurantul Gradinita, mai exact langa cofetaria Casata) dar n-am mai reusit sa o cumpar in ultimele decenii. Iar fiica mea s-a gandit la must. Daca ne gandeam bine, la vremea asta e mai greu sa gasesti must proaspat in alta parte decat in reclama, asa ca ne-am multumit cu niste sarmale recomandate pt sanatatea mea, adica erau cam nesarate (pastrama facuta la gratar se terminase), cu mamaliga rece si ardei iuti.

In schimb eu am cumparat mult dorita pastrama, precum si magiun de Topoloveni (cam scump, cum deja aveam experienta de la Food Festival din Cork) si branza de burduf in coaja de brad, spre bucuria sotului meu. Interesant e ca daca pastrama sau branza ar fi putut fi din Bran, prajiturile maramuresene, produsele artizanale din Bucovina, pietrele semipretioase din toate colturile lumii si alte produse clar nu aveau nici o legatura nici cu Branul, nici cu transhumanta. Dar cum mie imi plac pietrele n-am de ce sa ma plang. Iar turta dulce si cocoseii din zahar mi-au amintit de copilarie, de Balciul de Santamarie, desi aici atmosfera era mai elevata. Mi-a parut rau ca nu mai pot manca Kurtos Kolacs, erau uriasi, imi lasa gura apa. Iar ciocolata de casa i-a amintit fiicei mele de vremea cand le preparam si eu ciocolata de casa cu nuci.










A fost o vreme cand unul din hobbyurile mele il constituiau cusaturile populare, mi-am cusut o ie care se afla acum in Irlanda, cred, precum si multe fete de masa sau cateva goblenuri. Acum am alte hobbyuri...
Chiar langa Muzeu era un alt fel de targ, de antichitati sau mai degraba de obiecte de arta. Mai vazusem ceva asemanator in Bonn, inainte de a pleca in Croaziera pe Rin, imi amintesc ca acolo cei mai multi vanzatori aveau seara standurile aproape neatinse, semn ca nu se inghesuisera cumparatorii, probabil ca nici in capitala noastra situaita nu e diferita, daca tinem cont de faptul ca e criza. 













Si acum cateva din cladirile din zona: Institutul Geologic, Scoala nr 11, Colegiul National de informatica Tudor Vianu si Spitalul de Urgenta Prof. Dr Agrippa Ionescu (fost spitalul de arsi, unde am fost internata in 68, cand am luat foc in laborator)






Am publicat mai multe fotografii pe Picasa.

Niciun comentariu: