marți, 9 noiembrie 2010

Antioxidantii Part I

Pentru noii veniti pe blog o sa precizez ca nu eu sunt autoarea sau traducatoarea compilatiei din care public azi prima parte, ea circula pe emailuri si pe net in forma de pps sau ppt.

Război chimic (ne)declarat împotriva sănătăţii noastre : RADICALII LIBERI (RL)*


• Teoria “radicalilor liberi” a fost avansată în urmă cu 50 de ani de către Denham Harman
• Sunt atomi sau molecule care conţin în molecula lor un electron desperecheat
• Prezintă o mare instabilitate şi agresivitate chimică, fiind foarte activi dpdv biochimic, deşi durata lor de viaţă este de câteva milionimi dintr-o secundă
• Sunt capabili să reacţioneze în organismul uman cu orice structură moleculară întâlnită în cale
• RL nu atacă o singură dată, ci adesea printr-o reacţie în lanţ ; au capacitatea unică de a se “reproduce” / perpetua iar şi iar, adesea devastând totul în calea lor
• RL pot distruge lipidele membranare de protecţie, proteinele, ducând chiar şi la alterarea materialului genetic (ADN-ul nuclear)
• Alterările produse prin RL sunt prezente / vizibile atât la suprafaţă (piele), cât şi-n profunzime (membrane celulare, material genetic)
• Cei mai importanţi RL sunt : superoxidul (O2-), peroxidul (-O-O-), hidroxilul (OH-), nitritul (NO2-), nitratul (NO3-) , oxigenul singlet (O2), ozonul (O3) etc.
• RL cel mai răspândit, este anionul superoxid (O2-). El este capabil să reacţioneze cu H2O2, generând extrem de puternicul ion OH-, mai puternic chiar decât O2-
• Surse de RL : fumatul (o ţigară generează 1016 RL), stresul, aerul poluat cu fum, praf industrial, gaze de eşapament, radiaţiile ionizante (RUV, Rx, exploziile atomice, radiaţia cosmică),


consumul crescut de alcool, stările inflamatorii, metabolismul energetic (oxidarea mitocondrială), exerciţiul fizic (cu cât e mai intens, cu atât mai mulţi RL generează !), prăjelile, fripturile, expunerile intempestive la soare, dar şi bronzarea artificială, sursele de oxigen atomic (hipocloriţii, ozonul, dicromaţii, permanganaţii, cloraţii, percloraţii), unii agenţi oxidanţi, utilizaţi în industria alimentară drept conservanţi (nitraţii, nitriţii, sulfaţii, tiosulfaţii, sulfiţii, fosfaţii, metabisulfaţii, fosfiţii, radicalii fenoxi-), medicamentele citostatice, benzpirenul, metilcolantrenul etc.
• În timpul activităţii fizice intense cantitatea de RL creşte de peste 50 de ori ; ...dar tot în timpul exerciţiului fizic are loc cea mai importantă sinteză a AO endogeni
• RL sunt tamponaţi eficient cât suntem tineri, dar cu trecerea anilor eficienţa sistemelor de inactivare a acestora diminuează
• RL generaţi in interiorul organismului dăunează la fel, ca şi cei declanşaţi de mediul poluat, membranei celulare, dar nu numai
• Când cantitatea de RL netamponaţi este mare, printr-o producţie substanţială, suntem în faţa fenomenului numit “stres oxidativ”
• Analiza stresului oxidativ se poate măsura prin intermediul testului D-Room, prin care se determină nivelul plasmatic al RL (valori normale 250-300 U.CARR ; < 250 U.CARR e excelent, iar > 500


U.CARR reprezintă un pericol major pentru sănătate)
• Reciproc, a fost stabilită şi o măsură a puterii anti-oxidante a unor vegetale, numită ORAC (oxigen radical absorbance capacity). Pentru a se menţine în formă un om trebuie să introducă zilnic


în organism o cantitate de vegetale care să-i asigure un optim de > 5000 unităţi ORAC
• RL neanihilaţi, au fost asociaţi cu o mulţime de boli, incluzând cancerul, unele afecţiuni pulmonare şi degenerative, boli cardio-vasculare, dar şi reumatice, unele boli auto-imune, cât şi cu


funcţionarea defectuoasă a sistemului nervos şi imunitar, afectarea vederii, echilibrul glicemic prin “lovirea” pancreasului, calviţia androgenetică (lista cuprinde circa 50 de boli şi nu este nici pe departe încheiată !)
• Cele mai sensibile organe la acţiunea RL sunt cristalinul, pancreasul, celulele nervoase şi vasele de sânge
• Reciproc, organismul este dotat cu o adevărată armată formată din antioxidanţi, care au capacitatea de a inactiva RL, fiind în stare de a opri apariţia unor boli, având şi un rol important în


încetinirea procesului de îmbătrânire
• Fără un sistem special de rezistenţă la RL, apariţia chiar şi a unei cantităţi infime de RL, ar fi fatală, pentru că ei pur şi simplu trec de la celulă la celulă, distrugându-le stratul superficial, dar


şi pe cel profund, până când toate devin incapabile de supravieţuire


Armata organismului - ANTIOXIDANŢII


• Antioxidanţii (AO) sunt compuşi naturali (exogeni), sau produşi de către organism (endogeni), ce au posibilitatea de a reduce / anihila efectele toxice ale radicalilor liberi, de a neutraliza


moleculele de oxigen instabile, ajutând corpul să nu-i fie distruse celulele
• AO lucrează în echipe bine sincronizate şi în permanentă interrelaţie, când unul este distrus îl reciclează imediat ceilalţi antioxidanţi
• AO sunt substanţe sacrificate pentru protejarea unor molecule de importanta biologică (ADN, enzime, membrane), ele fiind prima ţintă în calea RL, pe care îi transformă în substanţe mai puţin


nocive, iar dacă sunt în cantitate suficientă au capacitatea de a-i anihila
• Dacă predomină efectele RL şi ale fenomenelor pro-oxidante, vorbim de îmbătrânire, boală, sau moarte
• Reciproc, dacă predomină efectele şi cantitatea de AO, vorbim despre sănătate, strălucire şi tinereţe
• În special (dar nu exclusiv !), fructele şi legumele sunt considerate ca având efecte benefice AO
• Pentru a avea un efect benefic asupra sănătăţii, ar trebui consumate cel puţin 500 g /zi din aceste alimente
• OMS recomandă consumul a cel puţin 400 g pe zi, dintre care minim 30 g ar trebui să fie plante leguminoase, nuci şi seminţe
• (Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului recomandă însă consumul zilnic a 400-800 g de fructe şi legume / zi / persoană) indiferent de anotimp !!!)


Puterea anti-oxidantă a unor uleiuri esenţiale (în unităţi ORAC / 100 ml produs)


• 1.078.687 - Cuişoare
• 379.800 - Iarba de smirnă
• 298.300 - Coriandru
• 238.400 - Fenicul
• 221.000 - Salvia muscat
• 218.600 - Muşeţel
• 169.000 - Cedru
• 160.400 - Trandafirul de damasc
• 159.590 - Cimbrul
• 158.100 - Nucşoara
• 153.007 - Oregano
• 134.300 - Roiniţa
• 130.900 - Măghiran
• 130.000 - Ylang ylang
• 113.200 - Ulei din lemn de trandafir
• 103.440 - Scorţişoara
• 101.000 - Muşcata trandafir, geranium, năpraznica
• 99.300 - Ghimbir
• 98.900 - Dafinul
• 83.000 - Eucalipt
• 82.400 - Chimion turcesc
• 79.700 - Piper negru
• 74.300 - Khus-khus
• 73.600 - Portocal dulce
• 69.200 - Lămâia verde Kafru
• 61.900 - Sânziana de grădină
• 55.900 - Coada şoricelului
• 54.000 - Busuioc
• 47.900 - Bradul argintiu
• 37.900 - Tarhon
• 37.300 - Menta
• 35.600 - Mărar
• 30.300 - Ţelina
• 26.500 - Mandarine
• 25.400 - Mirt
• 24.300 - Chiparos
• 18.898 - Portocală


Alimente şi varia


• 189.000 – vitamina C
• 135.000 – vitamina E
• 70.000 – cireşele Acerola
• 26.000 – pudra de cacao neprelucrată
• 25.300 – fructul de lyci
• 13.120 – ciocolata neagră
• 6.740 – ciocolata cu lapte
• 5770 – prune uscate
• 5216 – 1 pahar de must de struguri negri
• 3307 – rodie
• 2830 – strugurii negri
• 2400 – afine
• 2036 – mure
• 1939 – usturoi
• 1770 – varză
• 1750 – coarne
• 1540 – fragi
• 1506 – noni
• 1274 – 1 pahar suc de grape-fruit roşu
• 1260 – spanac
• 1220 – zmeură
• 1150 – bostan galben
• 1142 – 1 pahar suc de portocală
• 980 – varză de Bruxelles
• 949 – prune negre
• 930 – salata alfalfa
• 909 – spanac fiert
• 890 – broccoli
• 840 – rădăcină de sfeclă
• 782 – avocado
• 750 – portocala
• 739 – struguri roşii
• 710 – piper roşu
• 670 – cireşe
• 610 – kiwi
• 503 – fasole
• 495 – grape-fruit roşu
• 460 – struguri albi
• 450 – ceapa
• 400 – boabele de porumb
• 390 – vinetele
• 385 – conopida
• 375 – mazărea congelată
• 300 – cartofii
• 295 – napii
• 265 – salata
• 250 – pepenele galben
• 210 – banana
• 207 – măr
• 205 – tofu de soia
• 200 – morcov
• 200 – fasolea urcătoare
• 195 – tomatele
• 176 - zucchini
• 175 – piersică
• 170 – caisă
• 110 - pară
• 100 – pepene roşu
• 75 – ţelină
• 60 – castravete

2 comentarii:

Anonim spunea...

Totusi, nu trebuie demonizati radicalii liberi. De exemplu macrofagele (un tip de celule albe imunitare) folosesc radicalii liberi pentru potentialul lor distructiv.

Macrofagele "curata" interiorul corpului nostru, ingloband unii microbi si resturi celulare nefolositoare in niste vezicule numite lizozomi, in care concentreaza si radicali liberi - astfel ca tot ceea ce este in acesti lizozomi este distrus.

Daca se introduc in corp emorm de multi antioxidanti, NU PRIN ALIMENTATIE, ci prin medicatie (de ex se iau cu nemiluita pastile de vitamina C si alti antioxidanti), macrofagele intra in ceea ce se numeste "stres reductiv" (opusul stresului oxidativ) si nu mai pot forma bine acesti lizozomi atat de utili. Rezultatul este ca de fapt, daca se inghit foarte foarte multi antioxidanti sintetici sistemul imunitar incepe sa functioneze mai prost, nu mai bine.

Ca de obicei, calea buna e cea a moderatiei: antioxidantii din alimentatie sunt sanatosi, cei din pastile pot fi excesivi de daunatori.

In plus, daca se iau multi antioxidanti prin suplimente (nu din alimentatie), pot aparea probleme legate de prelucrarea lor.

De ex. vitamina C:
doza zilnica necesara este de 50-60 mg/zi.
Exista insa persoane care ajung sa inghita si 500 mg - 1000 mg (adica 5 comprimate de vitamina C200 pe zi) pe motiv "ca e buna la raceala".

Peste 500 mg pe zi, creeaza un stress extraordinar pe rinichi, care sa straduieste sa o elimine, iar daca se continua mai multe zile, se poate ajunge chiar la depuneri de nisip sau formarea de calculi renali (pietre la rinichi).

Sunt medic, ceea ce am scris mai sus se preda in orice curs de farmacologie si imunologie.

Viorica spunea...

Multumesc mult pentru lamuriri. Aveam o banuiala ca este asa cum mi-ati spus, de aceea am precizat ca nu-mi apartine textul. Am sa folosesc cele scrise in comentariu in articolele viitoare pe aceasta tema, vor fi multe, poate chiar voi cita ce ati scris aici, de aceea va rog daca se poate sa-mi dati si un nume. Nu-mi plac comentariile anonime, chiar atat de pertinente ca acesta.