Daca pana mai acum cativa ani soferii erau atrasi de "fetitele vesele"care-si faceau veacul pe langa o benzinarie de pe Soseaua Virtutii ieri am vazut o scena incredibila si neasteptata.
Era ora de varf, pe sosea masinile circulau bara la bara. Deodata una dintre ele s-a oprit. La fel si celelalte din spatele ei. Se facuse deja o coada, cineva si-a pierdut rabdarea si a claxonat. Eram cam departe dar tot am vazut ca in fata primei masini era in plin carosabil o mogaldeata maro. Prima masina a ocolit mogaldeata, la fel si cele din spatele ei.
De pe trotuar a coborat o tanara care a incercat sa indeparteze de pe carosabil "obstacolul" insa acesta, o catelusa maro, nu mult mai mare decat o pisica, a marait si a refuzat sa se miste. Tanara s-a intors pe trotuar. masinile continuau sa ocoleasca faptura incapatanata. Un camion mare insa a venit drept spre ea dar soferul a avut grija sa claxoneze (stiti cum suna claxoanele de camion, te sperie de te scoala si din morti) Catelusa a fugit, cu coada intre picioare, pe trotuar.
Un caine mare care se afla acolo s-a luat dupa mine. Parea flamand dar n-aveam decat niste pere in plasa. Mamitza si tatitzu ne spuneau mereu,cand faceam mofturi la mancare ca, de foame, coteiul (catelul) turcului a mancat si pere padurete. Desi cainii nostri de la mamitza mananca f pofticiosi boabe de struguri, ba chair unul mananca si piersici, desamburate, desigur, nu m-am simtit indemnata sa incerc sa vad daca acel caine frumos, vagabond, cu ochi atat de rugatori, mananca pere de foame.
Catelusha a coborat iar pe carosabil, desi in ochii ei se citea o frica teribila. Am chemat-o: "cutzu-cutzu" ca sa revina pe trotuar dar singurul rezultat a fost ca n-a mai incercat sa mearga spre mijlocul soselei ci a mers pe langa bordura, fiind ocolita cu usurinta de suvoiul de masini. Singura masina care a determinat-o sa revina pe troruar a fost o stropitoare de-a primariei.
Am renuntat sa vad ce se mai intampla cu bietul animal (banuiesc ca pana la urma se va gasi vreun cocalar care s-o calce fara pic de remuscare) dar sunt inca deosebit de impresionata de omenia de care au dat dovada soferii. Poate nu aveau dreptate romanii cand spuneau Homo homini lupus. Sau poate aveau?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7 comentarii:
Tot e bine cand mai vedem si gesturi de omenie, macar din cand in cand.
nu aveau dreptate, cel putin asa imi place sa cred
@Disa
Asa e.
@Delaskela
Si mie.
Bine ai venit.Te mai astept si alta data.
Se pare ca si cainii sunt deprimati in ziua de azi...
O fi cautand un job, asa ca mine. :-)
Aoleo, doar n-o sa te apuci si tu sa umbli brambura pe carosabil :-)
E ca la pescuit, n-am voie sa-ti zic bafta la cautat serviciu?
Cred ca e voie. :-D Eu nici la pescuit nu merg, asa ca nu sunt la curent cu toate superstitiile.
Am auzit de unii oameni, mai "ingeniosi", care si-au legat de gat o pancarda pe care au scris "Caut job" si se plimbau asa pe strada. Sper sa nu ajung acolo totusi...
Of, Doamne, afurisita mai e criza asta. Si eu sper sa-ti gasesti cat mai repede de lucru.
Trimiteți un comentariu