Tinand cont de faptul ca actiunea serialului Jumong incepe prin anul 65B.C. se pare ca ideea voinicului care face tot posibilul ca sa ajute pe cei impilati, fie chiar si prin talharie la drumul mare e cat se poate de inradacinata in istoria umanitatii. Ce mi-a placut mie in acest episod este scena in care Jumong spune cu multa convingere ca trebuie sa elibereze pe refugiatii coreeni de sub jugul chinezesc ca sa devina subjugatii (poate traducatorul trebuia sa spuna supusii) lui.
Si mai interesanta este ideea ca atunci cand vine vorba de o cauza mareata conducatorul n-are mama, n-are tata, nici sotie sau copil. Insa e gata sa plece la cel mai mic semnal ca niste refugiati ar fi in pericol de sclavie (sa nu uitam ca actiunea se petrece in plina epoca sclavagista si ca ideea de feude, folosita din plin in multe episoade ale serialului, care ne duce cu gandul la feudalism, e cel putin anacronica, adica avancronica), desi stia bine ca nu are posibilitatea de a hrani atata amar de popor luat sub aripa lui protectoare decat prin jaf si talharie.
Eh, dupa ce in toata copilaria mea petrecuta prin scoli am invatat ca haiducii erau personaje pozitive si ca faptul ca jefuiau la drumul mare era cat se poate de respectabil (si acum Andri Popa hotz barbat e privit cu maxima admiratie, ca sa nu mai vorbim de intrebarea pusa atat de artistic de raposatul Vali Sterian, fie-i tarana usoara, "unde sunt flintele haiducilor?", sau de atat de populara balada a lui Pintea) incep sa am o perceptie mai nuantata a fenomenului.
Poate nu toti cei avuti sau nu toti negustorii erau niste rai si niste fameni, poate nu toate averile erau facute prin hotie, impilare si inselatorie (si ma gandesc aici la marile averi contemporane facute folosind tehnica IT, cum ar fi companiile Microsoft, Google sau Apple, or fi existat in toate epocile exemple asemanatoare) dar ma indoiesc ca daca haiducilor le cadeau in bataia pustii astfel de bogati stateau sa analizeze modul de dobandire al averii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu