Mi-a cazut fisa!

M-au pus pacatele sa ma duc sambata seara la Cora. Nu ma sperii eu de aglomeratie, stiu sa navighez cu gratie si eleganta printre rafturi si carucioare, fara sa agat sau sa incurc mai mult de 20-30 din ele. Mai stiu si sa ochesc cea mai putin aglomerata casa, chit ca alerg de-a lungul sirului de case jumate de ora. Aseara am avut noroc, m-am plimbat doar vreo 5 minute si am vazut o casa cu vreo 4 persoane inainte, cu carucioare sau cosuri mai mult goale. Inaintea mea 3 persoane f colorate, dar genul curatel, in special pustiul, de vreo 10-12 ani. Singurul lucru neplacut era ca cea mai in varsta se uitafix in carutul meu, m-am lamurit de ce dupa ce am auzit-o protestand fata de cea tanara ca stie si ea sa faca prajituri, dar mai ales dupa ce m-a intreb ce-i ala, aratand spre pachetul de biscuiti cu ciocolata (pt nepoata). Pustiul insa nu-si lua decat cu greu ochii de la moaca mea, si l-am si rugat sa nu ma deoache. A ras, aratand o garnitura splendida de dinti albi ca in reclame (n-am spus ca era frumusel foc) si a promis ca nu. M-am prins abia acasa de ce ma privea atat de fix.
Cand sa pun si eu marfa pe banda, trosc, cineva tranteste niste pachete. M-am uitat contrariata la ea, mi-a facut semn in sus. Mi-am dat capul pe spate sa vad ce era acolo sus de tot si am vazut: scria Casa Prioritara si erau desenate doua siluete, una bine rotunjita in fata si alta in carucior.
M-am uitat in jos, avea dreptate, era Casa Prioritara. Pt ea si insotitorul ei, care desigur contribuise atat la rotunjirea doamnei, cat si la umplerea pana la refuz a carutului. Nu-nimic, mi-am spus, mai astept un pic, cate gravide pot sa fie in magazin, la ora asta? Dupa ce si-a terminat doamna dodoloata asezarea pe banda a muntelui de cumparaturi, ma uit in spate si rasuflu usurata, mi-a venit randul. As, nu observasem ca langa duduia supla pe care o vazusem mai era una, tot cu burtica. Am oftat. norocul meu, sa fie doua gravide la rand. In spatele lor un domn cu burtica f proeminenta. OK, o sa-mi vina randul inaintea domnului. Dar n-am apucat sa-mi termin gandul, ca apare inca o burtica, de data asta feminina.
Am cedat nervos si m-am asezat la coada la casa urmatoare. 3-4 persoane, nici una gravida, marfa putina, dar, ca tot patitul, ma uit iar in sus. Acelasi afis: Casa Prioritara, etc. De teama sa nu atrag din nou burticile precum mustele la miere, m-am dus la alta casa. Am achitat inaintea domnului gravid de la prima coada la care ma asezasem. Acum cred ca cei ce stiu cum arat deja au ghicit de ce se uita pustiul acela atat de insistent la mine. Eu m-am prins mult, mult mai tarziu. Pt cei care nu ma cunosc: de f multi ani ma straduiesc, fara succes, sa dau jos protuberanta ventrala care, insa, nu ascunde nici un bebe in ea.