Hai sa emigram in Islanda

Vorbeam mai deunazi despre (falsul) folclorul internautic. Din aceeasi categorie face parte un email primit de la Dana (multumesc) vorbeste despre Islanda. Ultima propozitie m-a fascinat:

Potrivit unui sondaj recent, islandezii sunt printre cei mai mulţumiţi europeni de condiţiile lor de viaţă.

Inainte de a vedea care sunt acele conditii de viata precum si alte lucruri interesante despre aceasta tara care mi-a influientat, prin vulcanul ei, in modul cel mai direct viata (vezi Jurnal de calatorie Paris, nu dau nici un link pt ca puteti gasi tot jurnalul daca dati click pe Eticheta respectiva, asta e pt noii veniti pt ca cititorii fideli cred ca l-au citit deja) o sa spun ca si de data asta am gasit sursa, pe care o voi folosi in locul emailului, sper sa nu se supere Dana.

Daca tot a devenit cunoscuta din cauza vulcanului Eyjafjallajökull care a acoperit Europa si a cauzat pagube imense transprtatorilor par avion, de ce sa nu aflam mai multe lucruri despre aceasta tara minunata (oare?) numita Islanda.

* Islandezii nu au nume de familie cum ar fi Ionescu sau Popescu, in schimb poarta numele tatalui cu sufixul -son (daca e vorba de un baiat) sau -dottir (daca e vorba de o fata). Deci numele unui barbat numit Thor Sigurdsson inseamna ca e Thor, fiul lui Sigurd
* Din cauza obiceiului de mai sus cartea de telefoane din Islanda este ordonata dupa numele mic si nu dupa numele de familie cum e in alte parti. Deci daca cauti Thor Sigurdsson trebuie sa te uiti la litera T.
* Tot din aceasta cauza islandezii nu folosesc formula "domnul" sau "doamna" sau chiar "domnisoara" - folosesc doar numele, chiar si cand discuta cu presedintele tarii (de parca te-ai adresa cu "Traian" lui Basescu)
* Denumirea de gheiser provine din limba islandeza. La originea denumirii sta numele unui anumit izvor faimos intermitent de apa fierbinte - Geysir - care nu mai e activ.
* in Islanda se vorbeste limba islandeza, o limba asemanatoare cu cea norvegiana folosita acum 1000 de ani
* Democratia islandeza este printe cele mai vechi din lume, parlamentul tarii a fost fondat in anul 930 e.n.
* Apa de robinet este pompata din izvor direct in casele islandezilor, este destul de pura ca sa nu necesite nici o filtrare.
* Apa calda din casele islandezilor provine din gheisere si izvoare calde (ii invidiez pentru facturile mici la intretinere)
* Islanda are multe rauri si multe hidrocentrale, deci curentul e foarte ieftin la ei. De fapt e destul de ieftin ca sa merite transportul bauxitei la ei si transformarea sa in aluminiu.
* Islanda nu este atat de rece precum va imaginati. Temperatura medie de iarna din Reykiavik este de 1 grad Celsius, mult mai cald ca in Miercurea-Ciuc. Cauza: Curentul Golfului.
* Islanda e o tara verde - din cauza temperaturilor relativ ridicate si cantitatii mari de precipitatii vegetatia abunda (desi au paduri putine).
* Islanda este doar putin spre sud de la Cercul Arctic, deci zilele de vara si noptile de iarna sunt lungi - pe 21 decembrie soarele rasare la 11:30 si apune la 3:30, iar pe 21 iunie soarele apune pe la miezul noptii si rasare la ora 3:00 dimineata.
* Islanda nu are armata, nu are marina si nici forte aeriene.
* Peste 93% dintre islandezi sunt conectati la Internet. Un oras islandez, Seltjarnarnes a fost primul a carui locuitori s-au conectat la internet broadband in proportie de 100%. Conexiunea folosita in zonele cele mai populate a tarii este ADSL2+ (pana la 24 Mbit/s downstream si pana la 3.5 Mbit/s upstream)
* Potrivit unui sondaj recent, islandezii sunt printre cei mai multumiti europeni de conditiile lor de viata.

Ai vrea sa locuiesti aici?

Pai daca nu trece motiunea de cenzura cred ca in scurt timp raspunsul romanilor la aceasta intrebare va fi un DA din toata inima, indiferent daca vulcanii mai erup sau nu.

O varianta am gasit si pe blogul lui Cosmi, mottoul blogului fiind f potrivit cu tema de azi, adica Islanda:

Nu pune gheaţă pe sufletul meu fierbinte, că tot ce-mi faci mie îţi faci ţie…

10 lucruri interesante despre Islanda
December 28

1. Majoritatea islandezilor nu au un nume de familie. Astfel copii primesc numele mic + numele tatalui + “son” (fiu) sau “daughter” (fica), astfel:
Jon are un fiu pe nume Thor Jonsson si o fica pe nume Jonsdotir
Thor Jonsson are un fiu numit Bjarni Thorsson si o fica pe nume Frida Thorsdotir
si tot asa…
2. Deoarece nu au nume de familie, islandezii sunt trecuti in cartea de telefoane in ordinea alfabetica, dupa numele mic.
3. Deoarece nu au nume de familie nu se cuvine sa te adresezi islandezilor cu “domnule” sau “doamna”. Aproape toti islandezii se adreseaza pe numele mic cu toata lumea – inclusiv cu presedintele tarii.
4. In Islanda traiesc aproximativ 300.000 de locuitori. Aproape jumatate din ei locuiesc in capitala Reykjavik si in suburbiile acesteia.
5. Islanda este bogata in apa – deoarece ploua foarte mult. Apa este atat de curata si pura incat este pompata direct in gospodariile oamenilor fara a fi tratata.
6. Islandezii din orase nu au nevoie sa incalzeasca apa. Apa calda din gheizere naturale si izvoare cu apa calda este pompata direct in casele oamenilor.
7. Vremea in Islanda nu este chiar asa de rece pe cat v-ati imaginat! Temperatura medie pe timpul iernii in Reykjavik este de -1ºC
8. Islanda este plina de verdeata, datorita climatului bland si a abundentei de apa (totusi, nu exista prea multi copacii). Oamenii spun ca Islanda (Iceland) ar trebui redenumita in Groenlanda (Greenland), iar Groenlanda in Islanda. Probabil Islanda ar trebui redenumita in Waterland…
9. Islanda este situata la sud de Cercul Polar. Noptile de iarna si zilele de vara sunt foarte lungi. Pe 21 decembrie, in capitala, soarele rasare la 11:30 si apune la 15:30. Pe 21 iunie soarele apune aproape de miezul noptii si rasare la 3:00. Nu se face niciodata mai intuneric decat apusul, noaptea, in timpul primaverii tarzii.
10. Islanda nu are armata, flota sau forta aeriana. Are doar o paza de coasta.

Totusi, daca v-ati decis sa fiti niste cetateni multumiti de tara voastra in care ati dori sa emigrati sunt necesare mai multe date despre Islanda, date pe care ni le furnizeaza Nordic Tours:

Islanda – tara miracol al naturii

Islanda este o tara insulara situata chiar sub Cercul Polar in Oceanul Atlantic de Nord. Se afla la aproximativ 320 km est de Groenlanda si la 1050 km vest de Norvegia. Islanda mai este numita si "Tara ghetii si focului" pentru ca ghetarii se gasesc langa izvoare termale, geysere si vulcani. Islanda a fost denumita astfel de un colonist care, dupa o iarna neobisnuit de rece si lunga, a vazut tarmul acoperit de gheata (Iceland = Taramul Ghetii). Dar Islanda nu are o clima atat de rece precum alte tari aflate la aceeasi latitudine. Curentul Golfului incalzeste coastele Islandei. Islanda este deasemenea pe taramul Soarelui de la Miezul Noptii. In iunie soarele straulceste aproape 24 ore, in timp ce in decembrie este noapte tot timpul.

Majoritatea islandezilor locuiesc in orasele situate pe tarm. Multi dintre ei isi castiga existenta din mare, fie pescuind, fie lucrand in fabricile de procesare a pestelui. Aproape intregul export al tarii este reprezentat de peste sau produse din peste. Islanda a fost colonizata incepand din 870 d.Chr. de catre norvegieni si de vikingi din insulele britanice. Norvegia a preluat controlul asupra Islandei in 1262. Dupa 1380 Islada a trecut sub controlul Danemarcei. La sfarsitul secolului XIX guvernul islandez a preluat controlul asupra afacerilor interne. In 1918, Islanda a devenit un regat cu guvernare proprie unindu-se cu Danemarca. In 1944 Islanda a dobandit independenta deplina. Numele sau oficial este insula Lydveldid (Republica Islanda). Reykjavik, capitala tarii, este cel mai mare oras cu o populatie de 87.000 de persoane.

Pe scurt despre Islanda

Capitala: Reykjavik.

Limba oficiala: Islandeza.

Denumirea oficiala: Lydveldid (Republica Islanda).

Constitutia: Republica din 1944 (Presedinte din 01.08.1996 Olafur Ragnar GRIMSSON).

Populatia: estimata in 1998 la 270.000 locuitori, densitate 2 persoane/kilometru patrat, distributie: 91% urbana, 9% rurala.

Guvernul: primul ministru (din 30.04.1991) David ODDSSON, parlamentul (Althing) cu 63 de membri alesi pe termen de 4 ani (partidul majoritar este Partidul Independentei cu 21 de membri). Toti cetatenii islandezi care au implinit 18 ani pot vota.

Suprafata: 103.000 km patrati. Cea mai mare distanta: de la est la vest 483 km, de la nord la sud: 306 km.

Lungimea coastei: 2.000 km.

Altitudinea maxima: Hvannadalshnukur, 2.119 m deasupra nivelului marii, minima: nivelul marii.

Moneda: krona (1 euro = 88 krona, martie 2004)

Produse de baza: agricultura – fan pentru animale, oi. Pescuitul – cod, hering, macrou. Produse industriale – aluminiu, ciment, imbracaminte, echipament electric, fertilizatori, produse semipreparate, tiparirea si legatoria de carti.

Stiati ca…?

...in Islanda se afla cea mai activa zona vulcanica din lume?

...in Islanda se afla cea mai mare cascada si cel mai mare ghetar din Europa?

...Islanda are cea mai curata capitala din lume?

...cea mai nordica gradina botanica si cel mai nordic teren de golf din lume?

...in Islanda oamenii traiesc cel mai mult?

...Islanda produce toate bananele pe care le consuma?

...a avut prima femeie presedinte (Vigdis Finnbogad¢ttir)?

Atractii turistice fierbinti

Reykjavik: Capitala Islandei avand o populatie de 100.000. Cel mai curat oras din lume cu peste 50 de muzee si galerii, doua teatre, orchestra simfonica si mai mult de 100 de restaurante pentru gurmanzi.

Geysir: Marele Geysir a dat numele sau tuturor geyserelor. Aceasta zona are multe geysere incluzand: Strokkur care erupe regulat la fiecare 7-10 minute la o inaltime de peste 30 de metri. Gullfoss: "Cascadele aurii"…Cascada Niagara a Islandei…cea mai mare cascada din Europa. Skaftafell: Skaftafell este cel mai mare si cel mai frumos parc islandez in care se afla "Vatnaj kull", cel mai mare ghetar din Europa. Akureyri: Cel mai mare oras din nordul Islandei cu cea mai nordica gradina botanica si cel mai nordic teren de golf din lume. Sn'fellsj kull: Un vulcan ce are in varf un ghetar, situat in penisnsula Sn'fellsnes. De aici Jules Verne si-a inceput "Calatoria spre centrul Pamantului".

Oamenii

Islanda a fost colonizata acum mai bine de 1100 de ani de catre norvegieni si de catre oamenii din coloniile vikinge din Insulele Britanice. Unii dintre acesti colonistii s-au casatorit cu celti, iar altii aveau sclavi celti.

Astazi islandezii seamana cu oamenii din nordul Norvegiei, din Irlanda si din nordul Scotiei. Ca si predecesorii lor, aproape toti islandezii locuiesc pe tarm sau in apropierea lui. Islandezii nu au nume de familie. Au un prenume, de exemplu Asgeir sau Inga, si un al doilea nume care combina numele tatalui si –son pentru un barbat sau -dottir pentru o femeie. Pentru ca nu au nume de familie, toti islandezii se adreseaza unii altora cu prenumele.

Deasemenea, pentru ca nu exista nume de familie, o femeie nu-si schimba numele atunci cand se casatoreste. Atat de multi islandezi au acelasi nume incat in cartea de telefoane pe langa nume si adresa se mai gaseste si ocupatia.

Limba

Cam jumatate din populatie locuieste in sau langa Reykjavik. Islandezii vorbesc o limba scandinava, islandeza. Limba este atat de asemanatoare cu vechea norvegiana, limba stramosilor lor, incat pot sa inteleaga usor povesti sau poezii scrise in secolele XII-XIII.

Majoritatea islandezilor vorbesc doua sau mai multe limbi straine, de obicei daneza, engleza, germana sau suedeza.

Viata de zi cu zi

Islandezii, in special tinerii din orasele mai mari, se imbraca foarte mult ca oamenii din occident. Unele femei mai batrane inca mai poarta fuste lungi, negre. De sarbatori, mai pot purta si fuste traditionale negre, brodate cu fire de aur sau argint. Islandezii mananca foarte multa carne de miel (oaie) si de peste. Chiar si hot-dog-urile sunt facute din carne de miel. Islandezii prefera pestele sarat sau uscat, in special cod. Mancarurile specific islandeze includ carnati cu sange si capatani fierte de oaie. Desertul favorit este skyr facut din lapte batut. Este ca iaurtul si este de obicei servit cu zahar si frisca. Islandezii isi cheltuiesc o mare parte din veniturile lor pentru echiparea caselor lor cu produse din import: televizoare, frigidere, masini de gatit electrice si alte echipamente electrocasnice. Casele erau inainte construite din piatra in zonele rurale si din lemn in orase. Dar majoritatea caselor sunt construite azi din beton ranforsat, care nu mai este atat de vulnerabil la cutremure sau la vanturile foarte puternice de pe coasta. Multi isi vopsesc casele in culori pastelate.Apa calda de la robinet folosita in toata tara provine din izvoarele termale. Tot apa din izvoarele termale este folosita pentru a incalzi casele si serele unde sunt crescute legumele, fructele si, deasemenea florile.
Viata este cam scumpa in Islanda pentru ca foarte mult din ceea ce islandezii cumpara – de la masini pana la hartie – provine din import. Asa ca pentru a intretine o casa este nevoie de doua sau mai multe venituri asa ca si femeile si barbatii lucreaza - barbatii au chiar doua slujbe). Statul are grija pe timpul zilei de copiii ai caror parinti lucreaza. Inainte de casatorie, multe cupluri tinere traiesc impreuna in casa parintilor. Pot sa stea chiar mai multi ani pana stranga bani pentru a-si cumpara un apartament sau o casa. In tot acest timp pot avea unul sau mai multi copii.

Mai mult de 60% din copii sunt nascuti inainte ca parintii lor sa se casatoreasca. Majoritatea cuplurilor se casatoresc numai dupa ce pot sa se intretina singuri. Unele combina casatoria lor cu botezul copiilor lor in aceeasi ceremonie.

Religia

Majoritatea islandezilor apartin Bisericii Evanghelice Luterane (la fel ca si celelate tari nordice: Norvegia, Suedia, Danemarca si Finlanda).

Educatie

Conform legii, copiii inte 7 si 15 ani trebuie sa mearga la scoala, cu exceptia celor care locuiesc in zonele foarte putin populate. In zonele rurale copii merg la scoala cu autobuzele sau merg la internate. In unele zone izolate profesori merg de la o ferma la alta, stand mai multe saptamani pentru a preda copiilor de acolo. Dupa sase ani de scoala primara si alti trei de gimnaziu, copiii pot merge la liceu pentru patru ani. Toti absolventii de liceu studiaza cel putin cinci limbi.

Universitatea Islandei se afla in Reykjavik.

Timp liber

Islandezii practica multe sporturi, mai ales inotul. Acestia inoata iarna in piscine inchise sau deschise incalzite de izvoare termale. Islandezilor le place deasemenea baschetul, handbalul, schiatul, fotbalul si un fel de lupte numit glima. Multi dintre ei joaca sah si bridge, si le place mult poezia si proza moderna si veche.

Reykjavik are doua teatre si o orchestra simfonica.

Teritoriul si clima

Majoritatea Islandei este un mare podis, dar de-a lungul tarmului gasim campie. Teritoriul acesta de campie este singura zona in care se poate locui. Pamantul este acoperit de iarba aici, iar oamenii pot creste animale si pot cultiva chiar plante. O parte din Curentul Golfului trece pe langa tarmul de sud si de vest al Islandei, incalzind campiile si pastrand porturile fara gheata tot timpul anului. Verile sunt blande iar iernile sunt racoroase. In Reykjavik temperaturile medii sunt 11 grade Celsius in iulie si –1 grad Celsius in ianuarie.

Podisul din interiorul Islandei are un teren dur, situandu-se la aproximativ 762 metri deasupra nivelului marii. O falie se afla exact sub Islanda facand din aceasta un taram violent al minunilor naturii, incluzand vulcani, izvoare termale, geysere, ghetari. Cutremurele sunt chiar frecvente aici. Mai mult de 200 de vulcani au erupt in Islanda imprastiind lava si roci in tot podisul. Unii vulcani sunt inca activi, inclusiv faimosul vulcan Hekla, care a erupt in 1980 si 1981. Exista vulcani activi chiar si sub mare pe langa coastele Islandei. Unul a erupt in 1963, la sud de Islanda, formand o noua insula numita Surtsey. In 1973 un vulcan de pe insula Heimaey inactiv de mai mult de 5000 de ani a erupt aruncand cenusa vulcanica peste singurul oras al insulei, Vestmannaeyjar. Cei 5.300 de locuitori ai orasului au fost nevoiti sa-si paraseasca in toiul noptii casele.

Islanda are cele mai multe izvoare termale din lume. Unele din izvoare termale sunt geysere. De fapt numele de geyser provine de la cel mai faimos izvor termal islandez, Geysir care arunca apa la aproximativ 59 metri in aer.

A opta parte din Islanda este acoperita de ghetari. Aceste bucati uriase de gheata au in unele locuri 1,2 km grosime. Cel mai mare ghetar, Vatnaj"kull, situat in sud-est, are o suprafata de 8.133 km patrati si este mai mare decat toti ghetarii Europei continentale la un loc. Ghetarii au sapat adanc fundul fiordurilor, transformandu-le in porturi naturale pe cele de la Akureyri si Osafj"rdur. Ghetarii au sapat si in insula si topindu-se s-au transformat in lacuri. Cel mai mare este Thingvallavatn situat in sud-vest.

Economia

Islanda are foarte putine resurse naturale, si doar 1% din suprafata sa poate fi cultivata. Dar apele teritoariale sunt bogate in peste. Islanda depinde foarte tare de vanzarile de peste si de produse din peste pentru a importa aparatura electrocasnica, fructe si legume, echipamente industriale si materie prima. Partenerii sai comerciali sunt Danemarca, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Suedia si Statele Unite. Islanda a devenit membra EFTA (European Free Trade Association) in 1970.

Aproape 20% din forta de munca este folosita pentru a prinde peste sau pentru a lucra in fabricile de procesare a pestelui. Pescadoarele folosesc plase foarte mari pentru a prinde pestele de pe fundul oceanului. Barcile cu motor, mai mici, folosesc deseori undite lungi pentru a prinde peste. Unele au firul lung de pana la 16 km avand circa 20.000 de carlige. Principalele feluri de peste prins sunt: cod si hering.

Industria cea mai importanta a Islandei este cea procesatoare de peste. Mici fabrici de procesare se gasesc de-a lungul coastei, iar in Reykjavik si Sglufj"rdhur exista refrigeratoare mari. Majoritatea pestelui este uscat, sarat sau inghetat pentru a fi exportat. O parte din pestele proaspat este pus cu gheata si trimis in Marea Britanie si Germania.

Islanda are afaceri prospere in domeniul editorial. Alte industrii produc ciment, imbracaminte, echipament electric, ingrasaminte si produse alimentare. Aproape o treime din lucratorii industriali sunt femei. Guvernul islandez isi dezvolta industria cu ajutorul celorlaltor tari. In 1968, o companie americana a construit o fabrica de diatomita (o minerala folosita in filtrele industriale). O fabrica de aluminiu construita de suedezi a inceput sa produca la inceputul anilor 1970.

Aproximativ 15% din populatie sunt fermieri. Islanda are cam 5.300 de ferme imprastiate in regiunile de campie. Majoritatea fermierilor cresc oi pentru lana, carne si piei si vite pentru produsele din lapte. Cresc deasemenea mici cai islandezi. Principala recolta este fanul pe care fermierii il folosesc pentru a hrani animalele. Fermierii pot strange doua sau trei recolte de fan datorita ploilor abundente si zilelor lungi din timpul verii. Fermierii mai cultiva si radacinoase, ca guliile si cartofii. Din 1930 fermierii si-au construit sere langa izvoarele termale. Apele termale incalzesc serele si astfel fermierii pot cultiva rosii si alte legume, flori, vita de vie si chiar banane.

Transport si Comunicatii

In Islanda nu exista cai ferate. Oamenii circula mai mult cu autobuzele, masini si avioane. Exceptand strazile principale din orase, drumurile Islandei sunt acoperite cu pietris. Islanda are o medie de o masina la doua persoane. Icelandair, compania aeriana nationala, asigura zboruri regulate europene si transatlantice.

Reykjavik si Keflavik au aeroporturi internationale. Principalele porturi islandeze sunt Akranes, Akureyri, Hafnarfj"rdur, Osarfj"rdur, Keflavik, Reykjavik si Siglufj"rdur. Majoritatea gospodariilor din Islanda au un telefon, un televizor si, cel putin, un radio. Islanda comunica prin cablu telegrafic si prin radiotelefonie cu restul lumii. Islanda are patru ziare, cel mai mare "Morgunbladid" a fost fondat in 1913.

Istorie

Date importante din istoria Islandei:

870 Ingelfur Arnason, care plecase din Norvegia, a colonizat Islanda.

930 Colonistii au format primul parlament din lume, Althing.

Anii 1200 A izbucnit razboiul civil

1262 Althing, parlamentul Islandei. a acceptat suzeranitatea Norvegiei.

1380 Norvegia si Danemarca s-au unit, Islanda trecand sub dominatia celei de-a doua.

1402 Doua treimi din populatie a murit din cauza ciumei bubonice.

1783-1790 din cauza eruptiei vulcanilor oamenii nu au mai avut ce sa mai manance si au murit in numar foarte mare.

1800 Althing a fost abolit fiind reinstituit in 1843.

1874 Danemarca a dat Islandei o constitutie si control asupra finantelor proprii.

1918 Islanda s-a unit cu Danemarca.

1940 Britanicii au debarcat in Islanda pentru a o apara de germani, deoarece danezii fusesera ocupati.

1977 17 Iunie Islanda si-a declarat independenta fata de Danemarca.

1946 Islanda a aderat la ONU.

1949 Islanda a aderat la NATO, neavand armata o baza militara americana s-a stabilit la Keflavik.

1975 Islanda si-a stabilit apele teritoriale la 370 km de tarm rezultand o disputa cu Marea Britanie, terminata in 1977.

Tot Nordic Tours furnizeaza date si despre celelalte tari nordice, totul este sa faceti click pe linkurile respective.