Folclor Internautic--Denumirea cartierelor bucurestene. Partea I

In Inboxul meu poposesc adesea emailuri f interesante care circula din inbox in inbox precum basmele populare din gura in gura. Dar daca pt basme autorul era mai greu de identificat, pt ca la respectiva trecere textul initial suferea adesea modificari functie de memoria sau imaginatia povestitorului la folklorul care circula pe email nu e prea greu sa-i gasesti originea, totul este sa cauti suficient.

Astfel am primit de curand un email despre denumirea cartierelor bucurestene (multumesc b. d.). Am cautat sursa si am gasit-o, nu fara oarecare greutate, pt ca multe bloguri au preluat pe nemestecate emailul, fara sa verifice sursa, dar apar pe lista de cautari mai sus decat blogul original. Am sa copiez articolul asa cum l-am gasit pe net si nu cum l-am primit pe email, precum si unele adaugiri, am sa precizez atunci de unde provin.

Friday, February 05, 2010
Păşciunea cartierului.

Era un banc pe vremuri cu niste militieni care trag mortul pe Academiei pentru ca nu stiau cum se scrie Edgar Quinet. Asta m-a facut sa ma gandesc la numele cartierelor Bucurestene. Stiam cum se scriu. Dar nu tuturor le stiam de unde le vine numele . Asa ca am facut o lista. E o lista facuta pe genunchi si probabil imperfecta. N-am cum sa garantez ca nu sunt bazaconii cele scrise. Asa ca orice adaugare / corectura este bine-venita.

Balta Alba - Daca am inteles eu bine, aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba.

Baneasa - Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.

Berceni - Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza.

Colentina - Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la "colea-n-tină" - cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si "Olintina"

Cotroceni - Numele ii vine de la "a cotroci", "cei care "cotrocesc". Un vechi regionalism care inseamna "a cotrobai", "a scotoci", "a scormoni".

Crangasi - Etimologia este evidenta. Candva aici era o prelungire din Codrul Vlasiei - un crang. Aici traiau, normal, crangasii.

Dealul Spirii - Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si "Spirea"), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupestilor o biserica (Spirea Veche)

Dristor - Numele vine de la Silistra care-i mai zice si Dârstor sau Dristor. Intre razboaie prin locul care inainte se chemase "Gura Lupului" trecea drumul ce pleca de la sud de Bucuresti si tinea pana la Silistra: Drumul Dristorului

Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu intrand in Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza aici tabara de panduri.

Ferentari - paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) "Ferentarius" - Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. N-am aflat insa care-i legatura.
>> Update (Marius): In secolul XIX, tot Ferentari erau numiti soldatii olteni (infanterie usoara). In urma improprietaririlor lui A.I. Cuza, le-au fost alocate terenuri din zona respectiva.

Floreasca - dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii

Ghencea - Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei

Aici am eu o observatie. Aga era turc, deci mahomedan, biserica e ortodoxa.

Giulesti – O proprietate boiereasca: a Julestilor

Lipscani - din slava - Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acest "loc cu tei" este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

Aha, deci de aceea exista o straduta laterala, care seamana mai degraba cu un pasaj, care porneste din Lipscani si care se cheama "Galeria cu Tei"

Militari - In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici "Pirotehnia Armatei"

Pantelimon - isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca "pan" inseamna "tot" si "éléïmon" inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.

Rahova - Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.

Salajan - Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan.

Titan - isi ia numele de la fabrica de ciment "Titan" construita la inceputul secolului XX

Vitan - De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: "În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşciunea"

Un comentariu la articolul de mai sus precizeaza:

Marius said...
Ferentari- aici, din stiinta mea este o erata. Numele a fost dat de soldatii Olteni al lui Cuza-ferentarii- care au fost improprietariti cu loturi de case pentru vitejia dovedita.
In Ferentari, stateau pe atunci, olteni si teleormaneni...teleolteni...eu stiu ca de aici vine numele acestui cartier marginas...pe atunci.

Am gasit adaugari pe un alt site, Apropo.ro:

Cateva cartiere au fost si cantate, in sensul ca unele trupe hip-hop care le-au reprezentat au scos piese cu versuri care au legatura cu zonele in care s-au nascut, au crescut si consacrat "baietii de cartier".
De exemplu, Unq Sapro (Trupa Morometzii) in Berceni, B.U.G. Mafia despe Pantelimon sau cartierul Salajan a fost laudat de Sisu & Puya (La Familia).
Melodii precum "Pantelimonu' petrece" sau "Tupeu de borfas" au devenit adevarate hit-uri printre iubitorii genului.

Doar ca, ulterior, succesul i-a invrajbit pe componentii celor doua trupe care le-au lansat, B.U.G. Mafia si La Familia, scandal care s-a terminat abia zilele acestea, dupa un an de procese.
Puya si Sisu pot folosi, din nou, numele care i-a consacrat, "La Familia", pentru ca Instanta le-a dat castig de cauza, definitiv.
In urma cu un an, BUG Mafia inregistra acest nume la OSIM, iar de aici si pana la prezenta lor in sala de judecata nu a mai fost decat un pas.

De pe Libertatea.ro am aflat:

Ştii de unde vine numele cartierelor?
10 Mai 2010 Articol semnat de Sorin Golea

Bucureştiul este un oraş plin de legende. Aproape că nu există cartier care să nu aibă povestea sa. Istoricul Dan Falcan ne-a explicat de unde vine numele cartierului tău.

Drumul Taberei ducea spre cartierul general al lui Vladimirescu

Oastea pandurilor lui Tudor Vladimirescu, pornită la luptă împotriva fanarioţilor, şi-a aşezat tabăra lângă Mănăstirea Cotroceni. Aici erau recrutaţi noii oşteni ai lui Tudor, care ajungeau la tabără pe... drumul taberei.

Numele Berceni vine de la un husar ungur

Pe la 1716, o ceată de husari (n.r. - ostaşi din cavaleria maghiară) conduşi de Miklós Bercsényi a fost implicată în războiul turco-austriac. Ceata n-a mai ajuns în Ardeal, se pare că a rămas în zona unde astăzi se află cartierul... Berceni.

Herăstrău a fost cândva un fierăstrău

Numele Herăstrău vine de la un gater (n.r. - fierăstrău mecanic) care era amplasat, pe la 1686, pe vrema lui Şerban Cantacuzino, pe malul lacului.

Vatra Luminoasă, cartier pentru orbi

“În 1901, Regina Elisabeta a României a cumpărat un teren pentru construirea unui cartier al nevăzătorilor, iar în 1906, a înfiinţat societatea Vatra Luminoasă. În 1912, era gata primul aşezământ care adăpostea şcoala primară şi azilul pentru nevăzători. Cartierul nu a mai fost construit la sfaturile preşedintelui Roosevelt. În 1920, strada pe care se afla clădirea a primit numele Vatra Luminoasă”, ne-a spus Radu Sergiu Ruba, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor.

În Balta Albă au fost îngropaţi ciumaţii din timpul lui Caragea

Pe timpul ciumei lui Caragea, în 1813, morţii erau atât de mulţi, încât nu se mai prididea cu înhumările. Atunci s-a dat ordin să se sape gropi comune şi să fie băgate acolo victimele teribilului flagel, să se arunce var peste ele şi să fie astupate. Din cauza ploilor însă, varul a ieşit la suprafaţă formând băloei albe.

Văcarii din Dudeşti-Cioplea făceau frişcă

Comuna Dudeşti-Cioplea era locuită de crescători de bivoli. Frişca pe care o puneau în cafea scriitorii, de la Eminescu la Arghezi, la Capşa, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, provenea din Dudeşti. După 1985, comuna a fost înghiţită de oraş. Din fostele gospodării au mai rămas câţiva pomi fructiferi.

Primele case din Bucureşti au fost ale familiei Bucur

Toate scrierile spun că numele Capitalei ar veni de la un fondator mitic, ciobanul Bucur, care a construit pentru familia sa primele case pe malul râului Dâmboviţa, obicei preluat de protipendada (n.r. - boierime) de astăzi, şi a ridicat o biserică din lemn. Pe locul acesteia se află astăzi Biserica Bucur, în apropierea pasajului Mărăşeşti. De aici a început Bucureştiul.

Un comentator, usor certat cu gramatica, a venit cu o completare:

Militari este numele fostei comune de la marginea Bucurestiului devenita cartier dupa 1950. Terenul a fost acordat rezervistilor razboiului din 1877 din fosta mosie Cotroceni si Boja.

Si o explicatie cel putin fantezista a aceluiasi cartier (in care locuiesc de maibine de 40 de ani), zic fantezista pt ca cel putin cand am facut eu facultatea, intre 61-66 comuna se chema tot Militari.

80-86 cand se construia cartierul s-au infiintat foarte multe unitati militare pt apararea capitalei si nu aveau unde sa-i cazeze pe militari care ulterior au primit repartitii in acelas cartier.

Nu stiu cat de corect e comentariul acesta:

Denumirea de Cioplea provine de la faptul ca in urma cu 150 de ani, in zona in care azi se afla cartierul Dristor, isi gasisera adapost oamenii care aveau lipsa un picior, o mana, etc, adica oameni ciopliti.

Altcineva semnaleaza niste erori:

Semnalez cateva erori in informatiile date de semnatarul articolului. Carterul caruia i se spune Berceni este construit pe teritoriul fostelor comune Serban Voda/Aparatorii Patriei/Progresu. Comuna Dudesti este inclusa administrativ in Bucuresti in 1950 (vezi legea administrativa) si nu in 1985

Cineva a tinut sa tipe, adica sa scrie cu majuscule, despre Ferentari:

FERENTARII ERAU SOLDATII CALARE AI LUI MIHAI VITEAZUL CARE AU PRIMIT PAMANT AICI
VENIND DE LA CALUGARENI A DAT PAMANTURI SOLDATILOR CALARE CARE SE NUMEAU FERENTARI IN ZONA CUNOSCUTA ASTAZI CU ACELAS NUME

Va invit sa vedeti articolul, desi autorul a fost invinuit atat de plagiat cat si de dezacord (nu ma pronunt in privinta dezacordului, explicatia data de un comentator: substantivul nume este la numărul singular, ca şi persoana verbului, deoarece exprimarea este generică, fiecare cartier din poveste are în spate un (1) nume. pare pertinenta, cunostintele mele de gramatica--nu am mai facut gramatica din clasa VII-a--nu ma ajuta) pt frumusetea ilustratiilor.

Si ca sa nu-mi dezic reputatia de autoare a celor mai lungi articole am sa copiez de pe un forum un comentariu mai vast, in el am sa inserez informatia care ii lipsea autorului si pe care o stiu eu:

abancor31st July 2007, 10:43
Mda, Constanta e renumita pentru cartierul Km 4-5. Prima data cind am auzit de el nu am crezut ca e nume de cartier, credeam ca e o simpla indicatie, dar e adevarat, exista cartierul Km 4, cartierul Km 5 si, intre ele, cum altfel, Km 4-5! Coiciu si Anadalchioi sunt foste sate, Faleza Nord si Sud sunt botezate din lipsa de vreo denumire istorica pentru acele zone.

Care e faza cu Berceni?

In Bucale sunt multe confuzii privind numele de cartiere, parte din cauza ca populatia veche e putina, care sa fi prins denumirile clasice, parte din cauza demolarilor si schimbarilor unor nume. Chiar azi dimineata am vazut la tv ca au luat foc 3 case. La 3 televiziuni pomeneau de 3 cartiere diferite, unii cica in Drumul Taberei, altii in Ghencea si altii in Prelungirea Ghencea. Bulibaseala e veche, si se intilneste la toate nivelele. Anul trecut daduse pe dinafara lacul Herastrau si inundase o strada in Primaverii. La TV ziceau ca s-a inundat cartierul Baneasa. Herastrau, Baneasa si vaiatiei sunt frecvent amestecate si incurcate intre ele sau li se schimba limitele (parte din Baneasa unii o numesc Aviatiei, parte din Herastrau la fel, Baneasa e intinsa pina in Padurea Baneasa, si chiar Pipera etc.). Alta cauza e preluarea numelui strazii. Avem de pilda Calea Dudesti, adica calea ce ducea in satul Dudesti (situat intre Dristor si Ilioara), acu nimeni nu mai stie ca acolo e Dudestiul, toti se refera la Calea Dudesti cu numele de Dudesti. La fel cu Calea Vitan (desi aici s-a facut o distinctie, o parte e denumita Vitanul Nou). Alt cartier confuz e Straulesti.

Tot in Bucale sunt zone intinse despre care nu se mai stie ce nume purtau, cum ar veni cartiere ramase fara nume. Parti mari ale orasului sunt denumite dupa vreo strada principala, iar "Centru" se refera la o zona imensa.

Pomenesc si de cartiere mai putin cunoscute din Bucale, pentru ca sunt in afara drumurilor principale, sau sunt prea mici ca sa se fi auzit de ele, as da 2 exemple: Vatra Noua si Andronache.

Mai sunt unele care au nume care par artificiale, cum e Tudor Vladimirescu, care nu e pe soseaua cu acelasi nume, nici macar la capatul ei, ci e prin Ghencea (fosta comuna cu acelasi nume, in cinstea faptului ca pe acolo si-au avut pandurii tabara cind au venit la Bucale - Drumul Taberei pare-mi-se ca are aceleasi origini), sau Ion Creanga, o zona prin Colentina care nu-mi dau seama de ce a fost denumita asa (asta e posibili sa fie de-a dreptul artificial). De fapt multi care zic ca staui in Ghencea stau de fapt in TV, Ghencea fiind o zona de case situata dincolo de stadionul Steaua.

Pe urma mai sunt denumirile populare, gen Groapa, Cocioc. Cel putin Gropi au fost mai prin toate zonele Bucurestiului.

Multe cartiere au pur si simplu denumirea satului din care provin. Progresul, Plumbuita, Militari, Vitan, Birzesti. Multe au disparut ca denumiri, cum ar fi satul Lupeasca, sau cartierul Tirgu Cucului.

Au mai fost tot felul de parcelari care au dezvoltat mult orasul in anii 20 - 40. Dintre astea una mare, care si-a si impus numele ca si cartier, e Domenii. Acolo s-a facut parcelare si s-au vindut loturi sau case pentru angajatii Ministerului Agriculturii si Domeniilor, de acolo provine numele. O alta confuzie majora si celebra are loc in zona. Strada de la Marasti catre Arcul de Triumf se numea Manastirea Casin (asta e o localitate si o manastire in Moldova). Numele a fost preluat de statia de tramvai. In zona s-a construit o biserica, pentru noul cartier Domenii, biserica denumita Parc Domenii. E, in zilele noastre, biserica aia e denumita Manastirea Casin, nume preluat de la statia de tramvai! Ca strada nu se mai numeste asa de multa vreme (anii 50). Nici macar nu e manastire. Numele de Casin e deja impamintenit, o gasesti cu denumirea de Parc Domenii numai in lucrari de specialitate.

Un nume care nu stiu de unde provine este Chibrit.

Un primar al Capitalei, celebrul Pache Protopopescu, a comandat si a plasat in piata care si azi e cunoscuta drept Chibrit un obelisc. Umorul specific bucurestean l-a botezat pe loc Chibrit. Obeliscul a disparut, numele a ramas. Sper ca nu se va repeta istoria si piata numita azi a Revolutiei nu va capata denumirea populara de, scuzati, Piata Coiului, din cauza aspectului (sa-i zicem) statuii inaugurate nu demult acolo (imi pare rau, nu am o poza a "capedoperei") In forumul amintit se da alta explicatie, incorecta, numelui de Chibrit, care cica ar veni de la o carciuma. Deh, stia Burebista ce stia cand a scos viile, pt unii sunt mai importante carciumile decatr statuile.

Pe vremuri mahalalele isi luau denumirea de la biserica. Astazi nu cred ca mai sunt cartiere sa isi fi pastrat numele bisericii. Bine, e valabil si invers, sunt si biserici denumite dupa cartierele in care s-au construit (Oborul Nou, Iancu Nou etc). Dar vechile mahalale (de pilda Zlatarilor, Sf Gheorghe Nou etc.) nu se mai folosesc ca denumiri. Coltea poate fi una din denumirile vechi ramase, de biserica si cartier.

O parte din Cringasi se numea inainte Grant, dupa numele unuia care avea proprietati pe acolo. (sau mai degraba dupa numele podului, ale carui vechi tabliere, adevarate opere de arta, au disparut fiind trimise la topit in ciuda protestelor ziaristilor) Plumbuita vine de la manastirea cu acelasi nume, Cotroceni de la dealul cu acelasi nume. Tineretului se numea pina in anii 70 Manu Cavafu, iar o alta parte din el, Cocioc.

Un alt cartier aparte, pitoresc, desi destul de central, era Martisor. Acu e in demolari, se fac case noi, se asfalteaza.

Cam atit mi-a venit pe moment in minte. Scuze pentru aspectul alandala, dar am scris printre picaturi, ce mi-a venit in cap.

A, sa pomenim si vastele cartiere rurale, dintre care unele destul de centrale, de pilda in jurul strazii Alunisului (Brincoveanu) - care habar n-am cum se numeste. Oricum, dispar si astea, incet incet.

Si alt comentariu interesant, de pe acelasi forum:

Un fenomen misto e ridicarea satelor la rang de cartier, de cind anumite comune au devenit orase. Chit ca satul e la citiva km, eventual fara vreun acces ca lumea, el e acu' cartierul cutare. Am vazut asta in Voluntari, care acu' face reclama la cartierul Pipera, nu mai e satul Pipera, sanchi, nici macar o strada circulabila decent nu e intre ele, am vazut in Floresti - cartierul Cetatea Fetii (habar n-aveam ca Florestiul de linga Cluj e acu oras) si mai e cazul clasic, satul care se numeste "Cartier Ploiesti Vest" (Mitica Apostol), e posibil sa il stiti, e pe DN 1A. Si-au pus "cartier" in numele localitatii, sa intelegem cu totii ca face parte din Ploiesti, chit ca nici macar nu e sosea directa pina la Ploiesti, tre sa iesi pe centura si sa mergi pe centura pina la prima intrare.

In anii '30, urmatoarele cartiere de azi ale Bucurestiului erau sate sau comune: Baneasa, Herastrau, Progresul, Dudesti, Cioplea, Vitan, Birzesti, Marcuta, Tei, Toboc (a disparut, fiind mult timp un strand, acu s-au facut iar ceva case, da n-a facut nimeni scandal ca la Parcul Bordei), Bucurestii Noi, Militari, Tudor Vladimirescu. O sa reimprospatez datele daca gasesc o harta veche.

Din acelasi forum am urmat un link si am ajuns la Dex online

FERENTÁR, ferentari, s.m. Soldat din vechea pedestrime usoară. – Din lat. ferentarius.

Sursa: DEX '98

Cineva intreaba despre Vitan

djl
8th March 2010, 00:32
Vitan vine de la un boier? Vitano.
abancor
8th March 2010, 09:58
Cica vine ori de la faptul ca pe acolo pasteau vite, ori chiar de la un nume de persoana, pe vremea aia frecvent, Vitan (fara "o"). Asta din cartea "Strazi vechi din Bucurestiul de azi" de Alexandru Ofrim, ed. Humanitas, Bucuresti, 2007.Pe acolo e cert ca erau vite. Vitanul era un satuc, pe unde e acu Real. Mai inspre oras, la intersectia cu Mihai Bravu, avem biserica Târca, si mahalaua cu acelasi nume, iar una din explicatiile numelui Târca ar fi de tarc pentru vite (alta e ca Târca ar fi fost porecla familiei ctitorului - pesemne e mai plauzibila).Originea numelui propriu Vitan e explicata intr-o carte despre bisericile bucurestene ca venind de la latinescul vita, adica viata (cred ca si "vită" tot de acolo se trage). Tot aici se povesteste ca in mlastinile din zona pindeau lupii, care atacau vitele ce se intorceau seara de la pascut. (Constantin Simionescu - "Bucuresti - Biserici, manastiri, lacasuri sfinte", ed. Intact, 1995).Deci e cert ca in zona erau vite (adica erau locuri de pasunat), sint plauzibile si alte toponime legate de asta, dar avem si un nume propriu, Vitan.

In adolescenta mea am locuit in partea de est a orasului si denumiri ca Oborul Vechi si Oborul Nou imi erau familiare, ca si Bariera Vergului, care pe atunci se numea Piata Muncii. Si toata lumea zicea Piata Confederatiei (Balcanice) si nu Piata Dorobanti (de langa Liceul I L Caragiale). Pe forum am gasit o explicatie pt Vergu:

djl
9th March 2010, 11:24
...... Vergu vine de la Vergo, care se pare că a fost mare portar (nu vă gândiţi la portar de fotbal). Defapt Uliţa (Calea) Vergului mergea de la P-ţa Unirii la Bariera Vergului (P-ţa Muncii, Eudoxiu Hurmuzachi), adică avea traseul actualelor Bd. Corneliu Coposu şi Cal. Călăraşi (lor). Pe urmă denumirea de (Şos.) Vergului mergea de la Bariera Vergului spre Şos. Morarilor; în timpul regimului "de democraţie populară" a fost schimbată denumirea în Bd. Muncii... aşa că actuala Şos. Vergului nu are nici o legătură cu istoria.

abancor
9th March 2010, 20:44
Are ceva legatura, ultimul segment se numeste inca Soseaua Vergului, de la Morarilor la Pantelimon. Vergo ala cica a fost mare portar, si pe urma mare paharnic, la curtea lui Brincoveanu.

M-ar interesa de unde vine numele de Soseaua Catelu (la capatul ei ne-a fost mutat laboratorul, in mod provizoriu, cand Impuscatu" a dat din mana alungand o musca si cateii (fara legatura cu intrebarea de mai sus) au dat dispozitie sa se darame cartierul Laboratorului si Foisorului (despre Foisor stiu ca se numea asa de la un vechi foisor de foc, altul decat actualul muzeu al pompierilor, nu stiu ce laborator o fi fost pe strada cu acelasi nume, unde a functionat o vreme...laboratorul nostru de analize), precum si cel al Gradinarilor (inca mai erau gradini inainte de a fi dmolat, dar si "Caminul Cultural" al fostei comune, de-acum bine inglobata in oras, CC era o cladire impunatoare, nu stiu daca demolarea a ajuns pana la ea) As mai adauga cartierul Lemetr (LeMaitre) denumita acum Timpuri Noi dupa uzina cu acelasi nume, aflat cam in aceeasi zona, ca si Abatorului, din fericire Abatorul a fost desfiintat pt ca putoarea sufocanta de la el ajungea pana pe Dealul Foisorului.

Despre APACA, cu miile ei de femei care lucrau acolo se spune ca numele ii vine de la Atelierele de Productie ale Armatei Confectii si Ambalaje.

Am descoperit si un articol mai recent care dezvolta cele publicate pe blogul de pe care s-a copiat emailul despre care am pomenit la inceputul atat de indepartat al acestui articol, dar il voi copia in Partea II-a