Ce verde era valea mea Dor de Utah--Robert Duncan

Swept+Away

Ripe Tomatoes

The Pledge

Anniken and the Cows

Best of Friends

Beautiful Blondes

Down the Garden Path

Farms are for Kids

Her First Garden

Corn on the Cob

From the Garden

Life's A Dance

Love a Duck

Nothing Like Jonathans

Little Miss Sunshine

Mandy's Sun Hat'

O' Christmas Tree

Our Castle

Ridin' Double

The Magic Hour

The Rope Swing

Imaginile de mai sus, pictate de Robert Duncan, pictor din Utah, imi amintesc de calatoriile peste ocean. Am ales tablouri cu copii, pt ca-mi amintesc f mult de copiii vazuti atunci, care ieseau precum gazele (insectele, nah) (am fost de fiecare data din septembrie pana in martie) la soare de cate ori permitea vremea, totdeauna impreuna cu cel putin un parinte (nici vorba de "copii cu cheia de gat", cum au crescut copiii mei, acolo)

Prima mea calatorie peste hotare a avut loc acum aproape 9 ani. Cerusem viza pt trei luni, dar la aeroportul din Minneapolis, unde am pus prima data piciorul pe pamant american, doamna de la politia de frontiera, cum s-ar chema la noi, port-of-entry la ei, a fost de parere ca pot sta in State 6 luni. Singura problema era ca nu aveam voie sa parasesc USA in acest timp.

Pt ca sotul meu insista, nu stiu de ce :)), sa stau mai mult am profitat de ocazie si am stat cele 6 luni, desi le-am dat niste batai de cap copiilor cu ocazia asta, ba chiar ei au venit de Craciun in tara iar eu m-am odihnit (si nu m-am plictisit nici o secunda) si chiar m-am distrat cu ajutorul unei familii de romani care m-au "adoptat" si careia ii voi ramane vesnic recunoscatoare (ca si copiilor care m-au invitat). Atunci am pus prima data mana pe un calculator si l-am folosit, dupa un instructaj facut de fiica mea timp de o ora, primul monitor la care am inceput instructajul s-a stins brusc si m-am panicat ingrozitor, dar noroc ca fiica mea are real talent pedagogic (ex de indicatie: "apesi on si il lasi sa-si faca damblaua") O sa mai spun doar ca se naviga cu Netscape, ca viteza de incarcare era f mica, dar ca am reusit sa trimit emailuri fara probleme.

Mi-am facut prieteni acolo, pe care i-am regasit dupa un an jumatate, cand am stat alte sase luni (tot cu viza de trei). Cu ocazia revederii am fost intampinata de acele familii de varsta fiicei mele cu o caldura cu totul neasteptata, fiica mea spunea chiar ca Sonali, indianca, imi seamana f mult ca fire. N-am mai regasit-o pe tanara mormona care imi daruise Cartea lui Mormon in romana (as fi preferat s-o citesc in engleza) in care subliniase pasajele care i s-au parut ei mai importante si care a fost extrem de socata cand i-am spus ca mi-e teama ca n-am inteles prea bine acele pasaje. Socul ei a fost ata de mare (ii parusem o fiinta oarecum inteligenta in convorbirile anterioare) incat n-a mai insistat sa ma lamureasca, dar nici nu mi-a cerut cartea inapoi.

Din cartea lui Mormon am aflat ca ingerul Moroni i-a dezvaluit profetului Joseph Smith unde se afla o carte cu paginide aur (asta imi aminteste de pretinsele foi pe care erau desenate cartile de Tarot in vechime, cica tot de aur) in care se povestea cum a ajuns al treisprezecilea trib israelit sa duca in America vestea ca peste 6 secole va veni pe pamant mantuitorul Iisus Christos precum si multe alte lucruri, unele scrise in Cartea lui Mormon, altele nu. Cica JS a ascuns apoi tablele de aur intr-un loc stiut numai de el , dar nu inainte de a le arata unor martori. JS a decretat ca "Last Day Saints of Jesus Christ", cum isi spun mormonii (se supara daca le spui altfel) trebuie sa fie poligami. Mormonii s-au stabilit in Utah si si-au construit acolo impunatorul templu dupa ce profetul a fost asasinat. Din ziarul la care m-au abonat copiii, am aflat ca Utahul a renuntat la poligamie in 1880, pt a putea intra in uniune cu celelalte state americane, totusi exista si acum un nr mic de familii care nu au renuntat la poligamie, desi e ilegala.

Mormonii sunt preferati ca agenti FBI pt ca sunt f seriosi, bine educati, si au un deosebit simt al datoriei. Ar fi interesant de spus ca atat femeile cat si barbatii trebuie sa fie virgini cand se casatoresc. Sunt fericiti daca au multi copii (care seamana f bine cu cei pictati de Robert Duncan) chiar daca unele familii recurgeau la solicitarea de ajutor alimentar (eu am considerat asta cersit) pt ca, desi ambii parinti aveau de lucru, copiii lor sufereau de foame.

Picturile lui Robert Duncan le-am gasit aici, impreuna cu biografia de mai jos.

Robert Duncan s-a nascut in Utah si a inceput sa picteze la unsprezece ani. Copil fiind si-a petrecut verile la ranchul bunicilor sai inWyoming unde bunica i-a daruit primul set de vopsele de ulei.Acolo a crescut cu dragostea de tara, de spatiile deschise si de stilul rural de viata. Robert Duncan a fost pictor de profesie timp de 25 de ani. A studiat arta la Universitatea din Utah si alucrat ca artist comercial pana cand si-a dedicat tot timpul artei Vestului American. Robert a fost ales in Cowboy Artists of America inca de tanar si a castigat doua medalii de argint laexpozitia lor anuala la Phoenix Art Museum -- un vis devenit realitate. Robert, sotia sa Linda, cei sase copii ai lor, si omultime de animale de ferma locuiesc in micul orasel Midway din Nordul Utahului.

”Picturile mele reflecta lucrurile pe care le iubesc. Subiectele mele sunt de obicei membrii familiei si prieteni din vecinatate. Pictezsi pt casunt profund ingrijorat ca pierdem din vedere lucrurile care au un profund impact asupra sufletului si a buna-starii noastre. Parem a f iintr-o goana nebuna spre progres, dar sunt unele lucruri care nu s-au imbunatatit de secole. Daca fiecare din noi ar aduce o contributie cat de mica, am putea sa pastram lucrurile importante. Toti avem nevoie de natura in viata noastra. Avem nevoie de aer curat si de spatii deschise. Cred ca sufletului ii face bine sa mergem cu masina pana la o ferma si sa vedem vacile pascand. Si copiii au nevoie sa creasca in familii iubitoare."
-- Robert Duncan