Molia Colibri

 Omul cât trăiește învață. La intersecția dintre Calea Apeductului și strada Virtuții este un strat cu câțiva arbuști interesanți de lemn câinesc (Ligustrum Ovalifolium, i-am aflat numele de pe Pl@ntNet identify), aflați acum în plină floare și năpădiți de insecte doritoare de nectar, un castan despre care am aflat de la prietenul meu coreean dr Song Jeong Seob că este castan coreean (mi-am dat seama într-una din toamnele trecute când i-am văzut fructele și am comparat frunzele) (Castanea Sativa), un mestean pitic și un vișin. 

Acesta este lemnul câinesc (Ligustrum ovalifolium)

Acesta este castanul coreean (Castanea Sativa)

Acesta este mesteacănul pitic.

Când am făcut eu pozele vișinul avea fructe. Când am trecut din nou, peste câteva zile, nu mia era nici o fructă în pomișor.

V-am spus că erau multe insecte. Cele mai multe erau albine, dar nu au stat la fotografiat. În schimb albilițele, sau fluturele de varză, despre care am învățat la școală că larvele lui sunt foarte stricătoare, au stat cuminte la pozat.

Am reușit totuși să fotografiez și două albine

Ei, și acum a venit timpul să vă explic de ce am zis că omul cât trăiește învață. Zburau pe acolo mai multe insecte, cu aripi roz pe care le mișcau repede de tot și cu un corp mărișor. Am crezut că sunt bărzăuni dar eram derutată pentru că în una din poze clar era de fapt vorba de un fluture.

A trebuit să vină Andrei, ginerele nostru din Irlanda, și să îmi spună că este vorba de o molie colibri, Am căutat pe Google și am găsit poza doveditoare

Molia-șoim colibri (Macroglossum stellatarum).

Iată ce am aflat de pe Google:

”Faceți cunoștință cu molia-colibri (Macroglossum stellatarum)!! Este o specie de molie-șoim întâlnită în regiunile temperate ale Eurasiei (din Portugalia până în Japonia). Specia este numită după asemănarea sa cu colibrii, deoarece se hrănesc cu nectarul florilor în formă de tub, folosind trompa lor lungă în timp ce plutesc în aer; această asemănare este un exemplu de evoluție convergentă.”

https://www.reddit.com/r/AIDKE/comments/1hziuy8/hummingbird_hawk_moth_macroglossum_stellatarum/?tl=ro

”Molia Soim este cea mai rapida insecta, putand zbura cu pana la 50km/ora. Dar nu acest lucru a facut-o celebra, ci faptul ca are o forma asemanatoare unui cap de mort pe torace. Aceasta molie mai are si neobisnuita abilitate de a emite sunete pitigaiate puternice atunci cand este amenintata, aceste sunete deranjand sonarul liliecilor.”

https://www.specialistii.ro/enciclopedie/moliile.html

Am reușit să fac și un scurt video cu insecta asta de care nici nu știam că există până acum.

Sper că ați aflat și voi ceva nou. Dacă nu, măcar ați văzut niște poze și un filmuleț.

La metrou, in Washington DC

Am gasit textul urmator la prietena mea de pe fb, Guadalupe Cardenas. O sa incerc sa il traduc, cat de bine pot.

Un hombre se sentó en una estación de metro en Washington DC y comenzó a tocar el violín, era una fría mañana de enero. Interpretó seis piezas de Bach durante unos 45 minutos. Durante ese tiempo, ya que era hora pico, se calcula que 1.100 personas pasaron por la estación, la mayoría de ellos en su camino al trabajo.


Un om s-a instalat intr-o statie de metrou in Washington DC si a inceput sa cante la vioara, intr-o dimineata rece de ianuarie. A interpretat sase piese de Bach in 45 de minute. In acest timp, pt ca era ora de varf, s-a calculat ca au trecut prin acea statie 1100 de persoane, majoritatea in drum spre serviciu.

Tres minutos pasaron, y un hombre de mediana edad se dio cuenta de que había un músico tocando. Disminuyó el paso y se detuvo por unos segundos, y luego se apresuró a cumplir con su horario.

 Au trecut trei minute, si un barbat de varsta medie si-a dat seama ca se canta muzica. A incetinit si s- oprit pentru cateva secunde, apoi s-a grabit ca sa-si urmeze traseul.

Un minuto más tarde, el violinista recibió su primer dólar de propina: una mujer arrojó el dinero en la caja y sin parar, y siguió caminando.

 Un minut mai tarziu violonistul a primit primul dolar de pomana: o femeie a aruncat dolarul in cutie si fara sa se opreasca si-a continuat drumul.

Unos minutos más tarde, alguien se apoyó contra la pared a escucharlo, pero el hombre miró su reloj y comenzó a caminar de nuevo. Es evidente que se le hizo tarde para el trabajo.

 Cateva minute mai tarziu cineva s-a sprijinit de perete ca sa asculte, dar omul s-a uitat la ces si si-a reluat drumul. Era evident ca intarzia la lucru.

El que puso mayor atención fue un niño de 3 años. Su madre le apresuró, pero el chico se detuvo a mirar al violinista. Por último, la madre le empuja duro, y el niño siguió caminando, volviendo la cabeza todo el tiempo. Esta acción fue repetida por varios otros niños. Todos sus padres, sin excepción, los forzaron a seguir adelante.

Cel care i-a dat cea mai mare atentie a fost un copil de trei ani. Mama lui l-atras, dar copilul s-a oprit sa sa se uite la violonist. In sfarsit, mama lui l-a tras cu putere, si copilul a contiunat sa mearga, intorcandu-si mereu capul. Asta s-a repetat cu mai multi copii. toti parintii lor, fara exceptie, i-au fortat sa isi continuie drumul.

En los 45 minutos que el músico tocó, sólo 6 personas se detuvieron y permanecieron por un tiempo. Alrededor del 20 le dieron dinero, pero siguió caminando a su ritmo normal. Se recaudó $ 32. Cuando terminó de tocar y el silencio se hizo cargo, nadie se dio cuenta. Nadie aplaudió, ni hubo ningún reconocimiento.

In cele 45 de minute cat s-a cantat numai sase persoane s-au oprit si au ramas un timp sa asculte. in jur de 20 i-au dat bani, dar au continuat sa mearga in ritm normal. A primit 32$. Cand a treminat de cntat si s-a facut liniste, nimeni nu si-a dat seama ca a incetat muzica. Nimeni nu a aplaudat, sau a dat vreun semn de recunostinta.

Nadie lo sabía, pero el violinista era Joshua Bell, uno de los músicos más talentosos del mundo. Él había interpretado sólo una de las piezas más complejas jamás escritas, en un violín por valor de 3,5 millones de dólares.

Nimeni nu stia ca violonistul era Joshua Bell, unul dintre cei mai talentati din lume. El a interpretat solo una dintre piesele cele mai complete care au fost scrise vreodata, pe o vioara in valoare de 3,5 milioane de dolari.

Dos días antes de su forma de tocar en el metro, Joshua Bell agotó en un teatro en Boston, donde los asientos tuvieron un promedio de $ 100.


Cu doua zile inainte de a canta la metru, Joshua Bell a tinut un concert in Boston, biletele au costat in medie 100$.

Esta es una historia real. Joshua Bell tocando incógnito en la estación de metro fue organizada por el diario The Washington Post como parte de un experimento social sobre la percepción, el gusto y las prioridades de la gente. Las líneas generales fueron los siguientes: en un entorno común a una hora inapropiada: ¿Percibimos la belleza? ¿Nos detenemos a apreciarla? ¿Reconocemos el talento en un contexto inesperado?

Este o poveste adevarata. Concertul incognito al lui Joshua Bell a fost organizat de ziarul The Washington Post ca o parte a unui experiment social in legatura cu perceptia, gustul si prioritatile oamenilor. Ideile generale au fost: intr-o locatie obisnuita la o ora nepotrivita: Percepem frumusetea? Ne oprim sa o apreciem? Recunoastem talentul intr-un context neasteptat?

Una de las posibles conclusiones de esta experiencia podrían ser:

Si no tenemos un momento para detenerse y escuchar a uno de los mejores músicos del mundo tocando la mejor música jamás escrita, ¿cuántas otras cosas nos estamos perdiendo?

Una dintre posibilele concluzii ale acestei experiente ar putea fi:

Daca nu gasim un moment sa ne destindem si sa ascultam unul dintre cei mai buni muzicieni din lume cantand cea mai buna muzica scrisa vreodata, cate alte lucruri pierdem?

Acum sa nu credeti ca daca acest experiment s-ar fi desfasurat in alta parte rezultatul ar fi fost diferit...Ora de varf e ora de varf, cei ce au timp sa se opreasca sa asculte muzica o fac la alte ore. Imi amintesc cum canta Vlad Galis colinde de Craciun in Pasajul Universitatii in 90 si era un cerc destul de mare in jurul sau, care a aplaudat la sfarsit, sau cat de interesati au fost spectatorii ce au urmarit reprezentatia cu Pierot Lunatecul sustinuta de Teatrul Masca in statia Piata Unirii I (am facut cateva filmulete atunci, pe care le-am publicat pe you tube) dar atunci nu era ora de varf...Sau om fi noi, romanii, un popor care apreciaza arta mai mult, in special cand e gratuita?.

Mai jos e un alt filmulet, cu Pierot Lunatecul, cel de inchiderea spectacolului.

Hranind veverita

Veveritele din Herastrau (poate si din alte parcuri) sunt asa de prietenoase ca vin sa manance din palma copiilor.