Mezelurile cele mai nocive-- topul lui Mencinicopschi

Cred ca nu exista om in tara asta care sa fi bagat mai multa frica in oasele romanilor cand vine vorba despre pericolele alimentatiei ca acest guru numit Mencinicopschi. Aproape orice se gaseste pe rafturile magazinelor consituie un real pericol la adresa sanatatii noastre, dupa parerea ilustrului incat unii au ajuns sa se intrebe "dar noi ce mai mancam, bre?". Din seria bau-baurilor cu care ne gratuleaza respectivul am primit pe email prin newsletter o trimitere catre un articol publicat de Stiri.rol.ro.

Ca sa nu fiu singura care capata bataie de inima citind asemenea lucruri fac repede un copy/paste:

Specialistul in nutritie umana Gheorghe Mencinicopschi a facut topul celor mai nocive mezeluri din comert, sustinand faptul ca 14 portii de mezeluri pe luna cresc cu 78% riscul aparitiei unei boli pulmonare obstructive cronice, potrivit realitatea.net. 

Cei mai nocivi, clasandu-se pe primul loc al topului 10, sunt crenvurstii, care contin tocatura de oase, tendoane, pielite si grasime. Salmonella (care duce la toxiinfectii alimentare), care favorizeaza aparitia cancerului stomacal poate aparea chiar pe membrana crenvurstilor.

Locul doi este ocupat de salamuri, care sunt preparate din 60% slanina si sorici, 17% carne de calitate inferioara, aditivi care imita gusturile alimentelor, coloranti si alte produse chimice s.a.m.d

Carnatii ocupa pozitia a treia a topului mezelurilor nocive. Contin 60% carne de porc si sorici, proteina vegetale din soia, apa,stabilizatori, antioxidanti, coloranti etc.

Parizerul ocupa locul patru in topul mezelurilor periculoase pentru sanatate, continand slanina (80%) si sorici de porc, 10% carne de pasare si oase macinate, faina de soia, condimante, care se amesteca, se fierb si apoi se ambaleaza.

Sunca taraneasca este pe locul cinci, continand carne procesata mecanic (slanina, urme de oase, sorici), antioxidanti, coloranti etc. Carnea se injecteaza cu o solutie de saramura si apoi se trece de trei ori prin malaxoare. Compozitia se toarna in forme metalice care sunt supuse unui tratamant termic de 75 grade Celsius. Dupa racire se ambaleaza in pungi de plastic vidate.

Pe locul sase in topul lui Mencinicopschi se afla pastrama de port, pe sapte - cotletul de porc, pe opt - kaizerul, pe noua - mezelurile afumate (fumul crescand riscul aparitiei unor maladii cronice grave si a cancerului). Pe ultimul loc al acestui top se situeaza lebarwurstii.

Pofta buna!

Idei preconcepute despre alimente Partea II-a

Am publicat in partea I-a cateva din miturile despre alimente care pot fi citite in original pe situl lui Joe Barkson, Chef-ul la care sunt abonata inca de pe la inceputurile mele internautice (ca sa respect adevarul istoric, sotul meu era abonat, renuntand la folosirea calculatorului de raul meu, nemaiavand acces la el din cauza ca l-am acaparat mi-a ramas mie abonamentul lui) . Continui publicarea catorva din aceste mituri si traducerea lor, mentionand ca am folosit ca ajutor Google Translate.


Food Myth #6 - Fruit juices are an essential part of a healthy diet
Everyone knows that fruits and vegetables are essential to a healthy diet, but the same cannot be said for fruit juices. While fruits contain vitamins, minerals, and fiber (remember, fiber is our friend), most fruit juices contain little more that water and sugar. Okay, so some of the sugar may be natural, but you would be amazed at how many fruit juices on the market contain added sugars, especially in the form of the ubiquitous high-fructose corn syrup. Unfortunately, advocating fruit juices as part of a healthy diet is tantamount to touting Coca Cola as a healthy drink. Eat your fresh fruits, but leave the bottled, jarred, and boxed fruit juices on the supermarket shelves.

Mitul nr 6
Sucurile de fructe sunt o parte esenţială a unei diete sanatoase
Toată lumea ştie că fructele şi legumele sunt esenţiale pentru o dietă sănătoasă, dar acelaşi lucru nu poate fi spus despre sucurile de fructe. În timp ce fructele contin vitamine, minerale, si fibre (amintiţi-vă, fibra este prietenul nostru), cele mai multe sucuri de fructe conţin  puţin mai mult decat apă şi zahăr. Ok, deci unele zaharuri pot fi naturale, dar ati fi uimiti sa aflati de cât de multe sucuri de fructe pe piaţă conţin adaos de zahăr, în special sub formă de omniprezentul  sirop de porumb cu inalt continut de fructoză. Din păcate, pledând pentru sucurile de fructe  ca parte a unei alimentaţii sănătoase este echivalent cu a proclama Coca Cola ca o băutură sănătoasă. Mancati fructe proaspete  dar lasati sucurile imbuteliate, la borcan, sau la cutie pe rafturile supermarketurilor.

Food Myth #7 - A calorie is a calorie is a calorie...
Actually, this one is basically true. A calorie is defined as a unit of energy, or as Wikipedia puts it, "The kilogram calorie, large calorie, food calorie, Calorie (capital C) or just calorie (lowercase c) is the amount of energy required to raise the temperature of one kilogram of water by one degree Celsius." Americans usually use the term calorie, and most other English speakers prefer the term kilocalorie, but they are both units of energy. When used in reference to food, calories represent the amount of energy provided by the food that is available to our bodies. So, from a technical standpoint, a calorie (or kilocalorie) is a calorie (or kilocalorie) is a calorie (or... you get the idea.)
However, some calories are better than others. Some of the things we eat and drink provide energy in the form of calories and little or nothing else in the way of nutrition. Foods that fall into this category include all sugars (glucose, sucrose, fructose, dextrose, maltose, and all the other -oses) and alcohol. So when you eat or drink things that are primarily sugar (most soft drinks and fruit juices) or alcohol (especially distilled liquors such as whisky and vodka), you are pumping calories into your body and receiving nothing (or very little) of nutritional value.
On the other hand, if you consume the same number of calories in the form of fruits, vegetables, meats, seafood, dairy products, and even such "taboo" foods as fats and complex carbohydrates, you are consuming valuable nutrients including proteins, amino acids, phytochemicals, vitamins, minerals, antioxidants, micronutrients, and tons of other good stuff along with the calories.
Whether you think of them as "good" calories and "bad" calories, or "smart" calories and "dumb" calories, not all calories are treated in the same way by our bodies, so even though all calories are equal in terms of energy potential, it is clear that some calories are more equal than others from a nutritional standpoint.

Mitul # 7
O calorie este o calorie este o calorie ...
De fapt, aceasta este, în principiu adevărat. O calorie este definită ca o unitate de energie, sau cum spune Wikipedia "Caloria kilogram, caloria mare, caloria din alimente, Caloria (cu C mare) sau doar caloria (cu c mic) este cantitatea de energie necesară pentru a ridica temperatura unui kilogram de apă cu un grad Celsius. "Americanii folosesc de obicei termenul de calorie şi majoritatea vorbitorilor de limba engleza din alte tari preferă termenul de kilocalorie, dar ele sunt ambele unităţi de energie. Atunci când este utilizata cu referire la produsele alimentare, caloria reprezintă cantitatea de energie furnizată de alimente care este disponibila pentru corpurile noastre. Deci, dintr-un punct de vedere tehnic , o calorie (sau kilocalorie) este o calorie (sau kilocalorie) este o calorie (or. .. ati prins ideea.) Cu toate acestea, unele calorii sunt mai bune decât altele. Unele dintre lucrurile pe care le mâncam şi le bem furnizeaza energie în formă de calorii si putin sau nimic altceva în materie de nutriţie. Alimentele care se încadrează în această categorie includ toate zaharurile (glucoză, zaharoză, fructoză, dextroză, maltoză, precum şi toate celelalte-oze) şi alcool. Deci, atunci când mâncam sau bem lucruri care sunt în primul rând zaharuri (cele mai multe bauturi racoritoare si sucuri de fructe) sau alcool (mai ales soluţii distilate, cum ar fi whisky si votca), va pompati calorii in corpul vostru şi primiti nimic (sau foarte puţin) din valoarea nutritivă.
Pe de altă parte, dacă veti consuma acelasi numar de calorii sub formă de fructe, legume,
carne, fructe de mare, produse lactate, chiar şi produse alimentare "tabu", cum are fi grăsimi şi glucide complexe, consumati elemente nutritive valoroase, inclusiv proteine, aminoacizi, fitochimicale, vitamine, minerale, antioxidanti, micronutrienti, şi de tone de alte lucruri bune împreună cu caloriile.
Fie că vă gândiţi la ele ca niste calorii "bune" şi  calorii "rele", sau  calorii "inteligente" şi calorii "proaste", nu toate caloriile sunt tratate în acelaşi mod de către organele noastre, astfel încât, chiar dacă toate calorii sunt egale în ceea ce priveşte potenţialul de energie, este clar că unele calorii sunt mai egale decat altele din punct de vedere nutriţional.

Food Myth #8 - You shouldn't wash mushrooms because they'll soak up water like little sponges
This food myth has been addressed by many people in many forums, yet it persists. First of all, like most of the foods we eat, mushrooms are about 80 percent water in the first place, so would it really be so bad if they soaked up a little more water when you wash them? I think not. The simple truth is they don't soak up any more water when rinsed than broccoli does.
This was demonstrated by Harold McGee, author of "On Food and Cooking - The Science and Lore of the Kitchen." He soaked six ounces of mushrooms in water for five minutes. When he drained them and weighed them again, he found to they had gained about 1/4 ounce, or 1 1/2 teaspoons of water. The cooks at America's Test Kitchen repeated his experiment and subjected six ounces of broccoli to the same procedure as well. They found that the broccoli had gained the same amount of weight in water and reasoned that the gain in weight in both cases was due to water clinging to the surface. They both "absorbed" the same amount of water, and no one has ever warned against washing broccoli because it will soak up water.
So go ahead and wash your mushrooms before you eat them, unless you really want to add a little bit of the "stuff" they grow in to your diet. Do be sure to wash them immediately prior to using them because a little additional moisture will cause the mushrooms to become unpleasantly slimy, but that has nothing to do with absorbing water.

Mitul # 8
Nu trebuie să se spele ciupercile, deoarece acestea vor absorbi apa ca niste bureţei
Acest mit  a fost abordat de către mulţi oameni în mai multe forumuri, dar acesta persistă. Mai întâi de toate, la fel ca majoritatea alimentele pe care le mâncam, ciupercile sunt aproximativ 80 de apa la sută inainte de toate, aşa ar fi într-adevăr aşa de rău în cazul în care au absorbit un pic mai mult apă, atunci când le spălaţi? Cred că nu. Adevărul simplu este că nu vor absorbi mai multa apa  decât atunci când spalati broccoli.
Acest lucru a fost demonstrat de către Harold McGee, autorul "Despre Mancare si Gatit -. Ştiinţa şi folclor in bucătărie" El a introdus şase uncii de ciuperci în apă timp de cinci minute. Când le-a scurs şi le-a cântărit din nou, a vazut ca au câştigat aproximativ 1 / 4 uncii, sau 1, 1 / 2 lingurite de apa. Bucatarii de la  America's Test Kitchen au repetat experimentul său şi au supus şase uncii de broccoli la aceeaşi procedură. Ei au descoperit că broccoli a câştigat aceeaşi cantitate de greutate în apă şi au motivat că, câştigul în greutate, în ambele cazuri sa datorat apei care s-a agăţat de suprafaţă alimentelor. Amândoua au "absorbit" aceeaşi cantitate de apă, şi nimeni nu ne-a avertizat ca nu e bine sa spalam broccoli, deoarece va absorbi apa.
Aşa că, mergeţi mai departe şi spalăti ciupercile dumneavoastră înainte de a le mânca, asta dacă nu  vreti să adăugaţi niste "chestii", care cresc in ele la dieta voastra. Asigurati-va ca le spalati chiar imediat înainte de a le utiliza, deoarece o umiditate  suplimentara va face ca ciupercile sa devina in mod neplăcut lipicioase si alunecoase, dar asta nu are nimic de-a face cu absorbţia de apă.

Food Myth #9 - You absolutely, positively must drink at least eight glasses of water every day
I have already written about this myth at great length in my critically acclaimed essay "All About Water," but I could hardly do a thorough job of exploring common food myths without taking a good close look at it now, could I? I thought not.
Rather than going into great detail here, I'll just give you the short version: It is true that most people require about two liters (two quarts) of water per day. What this myth ignores is the fact that most of us get plenty of water without having to drink eight glasses of the stuff. This is because all of the water in the foods we eat and all the water in the drinks we drink counts as part of that two liters. Most of the foods we eat are composed primarily of water, and most of the things we drink are almost entirely water, so getting your two liters a day is really pretty easy. For more information on the origins of this myth and the water content of some of the things we eat and drink, please see "All About Water."

Mitul # 9
Trebuie absolut, pozitiv  să bem cel putin opt pahare de apă în fiecare zi
Am scris deja despre acest mit pe larg, în aclamatul meu  eseu "Totul despre apă," dar as putea  cu greu  aprofunda  explorarea miturilor comune despre alimentare fără a  privi atent la asta acum, nu-i asa? Asa am crezut si eu.
Mai degrabă decât a merge în detaliu aici, am să vă dau doar versiunea pe scurt: Este adevărat că cei mai mulţi oameni nevoie de aproximativ doi litri  de apa pe zi. Ceea ce ignoră acest mit este faptul că majoritatea dintre noi consuma o multime de apă, fără a fi nevoie să bea opt pahare de apa. Acest lucru se datorează faptului că toată apa din alimentele pe care le mâncam şi toată apa din băuturile pe care le bem contează ca parte a acelor doi litri. Cele mai multe dintre alimentele pe care le mancam sunt compuse în principal din apă, şi cele mai multe din lucrurile pe care le bem sunt aproape în întregime apă, asa ca a obtine doi litri pe zi, este într-adevăr destul de uşor. Pentru mai multe informaţii cu privire la originea acestui mit şi conţinutul de apă al unora dintre lucrurile pe care le mâncăm şi le bem, vă rog să consultaţi "Totul despre apă."

Antioxidantii Partea V-a

Asa cum am precizat si la partea IV-a, voi publica drept Motto un comentariu anonim al unui medic, deasemenea vreau sa spun noilor veniti pe aceasta pagina ca materialul de mai jos nu-mi apartine, l-am primit sub forma de pps.

Motto:

Totusi, nu trebuie demonizati radicalii liberi. De exemplu macrofagele (un tip de celule albe imunitare) folosesc radicalii liberi pentru potentialul lor distructiv.

Macrofagele "curata" interiorul corpului nostru, ingloband unii microbi si resturi celulare nefolositoare in niste vezicule numite lizozomi, in care concentreaza si radicali liberi - astfel ca tot ceea ce este in acesti lizozomi este distrus.

Daca se introduc in corp emorm de multi antioxidanti, NU PRIN ALIMENTATIE, ci prin medicatie (de ex se iau cu nemiluita pastile de vitamina C si alti antioxidanti), macrofagele intra in ceea ce se numeste "stres reductiv" (opusul stresului oxidativ) si nu mai pot forma bine acesti lizozomi atat de utili. Rezultatul este ca de fapt, daca se inghit foarte foarte multi antioxidanti sintetici sistemul imunitar incepe sa functioneze mai prost, nu mai bine.

Ca de obicei, calea buna e cea a moderatiei: antioxidantii din alimentatie sunt sanatosi, cei din pastile pot fi excesivi de daunatori.

In plus, daca se iau multi antioxidanti prin suplimente (nu din alimentatie), pot aparea probleme legate de prelucrarea lor.

De ex. vitamina C:
doza zilnica necesara este de 50-60 mg/zi.
Exista insa persoane care ajung sa inghita si 500 mg - 1000 mg (adica 5 comprimate de vitamina C200 pe zi) pe motiv "ca e buna la raceala".

Peste 500 mg pe zi, creeaza un stress extraordinar pe rinichi, care sa straduieste sa o elimine, iar daca se continua mai multe zile, se poate ajunge chiar la depuneri de nisip sau formarea de calculi renali (pietre la rinichi).

Sunt medic, ceea ce am scris mai sus se preda in orice curs de farmacologie si imunologie. 

Acum urmeaza materialul despre antioxidanti:

 

 
    Principalii antioxidanţii naturali (exogeni)  Partea IV-a

 Acidul ascorbic (vitamina C)

 
•    Vitamină hidrosolubilă, cea mai termolabilă şi fotosensibilă dintre toate vitaminele
•    Nu poate fi sintetizată de organismul uman şi nici de cel al cobaiului
•    Surse : măceşe, coacăze negre, kiwi, frunzele de pătrunjel, hrean, măcriş, tarhon, mărar şi varză, citrice, căpşune...
•    Substanţă anti-oxidantă extrem de puternică, cu moleculă mică
•    Prima vitamină în lupta anti-bacteriană şi anti-virală, a-II-a vitamină în lupta anti-cancer
•    Întăreşte peretele vascular
•    Fixator de Calciu mai puternic decât vitaminele D
•    Scade colesterolul total şi creşte HDL-C
•    Previne şi distruge placa de aterom (la peste 300 mg/zi în prezenţa unui CT<160 mg%)
•    Previne cataracta, îi opreşte evoluţia şi chiar determină regresia ei
•    Creşte longevitatea şi scade numărul deceselor de orice cauză
•    Indispensabilă pentru absorbţia Fierului
•    Măreşte rezistenţa organismului la efort
•    Cresc performanţele intelectuale şi indicele IQ (alături de vitamina B1)
•    Asigură integritatea tegumentelor şi mucoaselor
•    Fortifică musculatura şi ţesutul conjunctiv
•    Stimulează eliminarea Pb din oase
•    Participă la sinteza colagenului
•    Rol desensibilizant (anti-alergic)
•    Grăbeşte vindecarea hepatitelor acute şi opreşte evoluţia celor cronice spre ciroză sau cancer hepatic

 
 Complexul vitaminic E

 
•    Nu este vorba de o singură substanţă, ci de... (cel puţin) 8 : (a- , b- , g- , d-) tocoferol şi (a- , b- , g- ,d--)tocotrienol + bioflavonoide
•    Surse (mg la 100 g / ml produs) : ulei de germeni de grâu (150-500), ulei de floarea soarelui (50), migdale (25,8), ulei de măsline, soia (13,2), nuci (12,3), germenii de grâu, măsline (8),     zmeura (4,5), salata (4), ardei (3,1), avocado (3), spanac (1,7), piersici (0,6), uleiul de cătină, creson, polen, pătrunjel, aloe vera, mazăre, ridiche neagră, seminţele de in, bostan şi de     floarea soarelui, roşii, alune, arahide, drojdii
•    Necesar : 20-30 mg / zi (eficienţa sa însă va creşte exponenţial la doze de >100 mg/zi)
•    Observaţie : orice aliment care conţine vitamina E, va conţine automat şi vitamina D şi F !
•    Clorul, pastilele cu fier anorganic şi anticoncepţionalele orale necesită cantităţi mari de vitamină E, deoarece o inactivează ; medicaţia hipocolesterolemiantă, uleiul mineral (folosit ca laxativ),     fumatul, sarcina şi alăptarea, pancreatitele, hepatitele, boala Crohn etc. se însoţesc de deficite ale vitaminei E !
•    Este un anti-oxidant excepţional, “ocrotind” de oxidare acizii graşi nesaturaţi, vitaminele A şi C din lumenul intestinal, dar şi membranele celulare. Ne protejează şi de efectele oxidante     remarcabile ale ozonului, smogului, de radiaţii şi de efectele nocive ale chimioterapiei (alături de vitamina A)
•    Protejează vitamina A de oxidare şi globulele roşii de factorii hemolitici
•    Potenţează funcţiile vitaminei C (evident în cataractă)
•    Grăbeşte vindecarea arsurilor şi a rănilor
•    Are calităţi diuretice şi hipotensoare
•    Diminuă frecvenţa crizelor epileptice la copii ; se pare că ar fi utilă şi în tratamentul bolii Parkinson
•    Vitamină anti-tumorală redutabilă în general, dar şi specifică pentru cancerele prostatic, col uterin, sân  şi pulmonar
•    Intervine în metabolismul şi-n sinteza acizilor nucleici şi a proteinelor
•    Măreşte capacitatea funcţională a muşchilor, ameliorând circulaţia capilară şi utilizând optim oxigenul la acest nivel. Este implicată şi în producerea de energie la nivel celular
•    Asigură buna funcţionare a aparatului reproducător şi este esenţială pentru sistemul nervos central
•    Reduce problemele legate de ciclul menstrual (tratând eficient sindromul premenstrual) şi de menopauză
•    Intervine şi-n eritropoeza (formarea globulelor roşii ale sângelui) fiziologică şi protejează eritrocitele împotriva distrugerii (hemoliză)
•    Are şi proprietăţi anti-coagulante, inhibând agregarea plachetară
•    Funcţiile acestei vitamine sunt potenţate în mare măsură de prezenţa Seleniului şi asta preponderent în cancer
•    Alături de Seleniu grăbeşte liza pigmentului de uzură neuronal - lipofuscina
•    Creşte producţia de interleukină 2, la rându-i stimulatoare a producţiei de limfocite T
•    Scade VLDL şi LDL-C (pe acesta din urmă în special în prezenţa vitaminei A), crescând în schimb HDL-C. Împiedică oxidarea LDL-C
•    Aportul corespunzător de vitamină E reduce semnificativ frecvenţa şi amplitudinea crizelor de angină pectorală

 
Acizii graşi omega 3

 
•    Surse : ulei de in, soia, nucă, spirulină, uleiul unor peşti marini (somon, hering...)
•    Sursele de origine vegetală conţin doar reprezentantul inferior al clasei (ALA), în vreme ce uleiurile de peşte conţin toţi reprezentanţii (ALA, EPA şi DHA), alături de cantităţi importante de     colesterol
•    Scad Colesterolul Total sangvin şi LDL-C cu densitate mică (care este extrem de aterogen !)
•    Au  un efect anti-trombotic
•    Produc o creştere uşoară a HDL-C
•    Scad fibrinogenul şi agregarea plachetară şi cresc timpul de sângerare
•    Reduc întinderea zonei de necroză cardiacă post-infarct recent
•    DHA este esenţial pentru dezvoltarea sistemului nervos, a retinei şi a sistemului imunitar al copilului
•    DHA şi ALA sunt  constituenţi importanţi ai membranei neuronale şi a vaselor de sânge din creier. În stările asociate cu deficitul lor, se întâlneşte o încetinire a creşterii staturo-ponderale,     leziuni ale pielii, degenerescenţă  a organelor interne, o funcţie vizuală anormală şi chiar neuropatie periferică
•    Întârzie şi reduce apariţia simptomelor senilităţii prin blocarea generării de radicali liberi de natură lipidică
•    Acţiune anti-mutagenă şi de protejare a materialului genetic
•    Efect antiinflamator mediu
•    Reduc simptomele şi blochează acţiunea citokinelor (TNFa, PAF, IL1-8 etc.)
•    Modulatori deosebit de puternici ai răspunsului imun
•    Efecte importante în bolile auto-imune, infecţii virale şi / sau bacteriene, cancer, SIDA
•    Au capacitatea de a distruge vasele care alimentează cu sânge tumora
•    Previn apariţia preeclamsiei şi a eclamsiei gravidice. Previn apariţia depresiei de post-partum. Efect antidepresiv general
•    Prezintă efecte benefice şi-n sindromul Raynaud, după o utilizare îndelungată
•    Un raport omega 3 / omega 6 > 1/3 provoacă vasodilataţie arteriolară şi prevenind o eventuală HTA
•    În bolile glomerulare renale, aportul de AG omega 3 a redus pierderile de proteinuria
•    Vindecă ulcerul gastric şi duodenal ; efecte excelente au fost raportate şi-n terapia colonului iritabil
•    Regularizează ciclul menstrual, diminuă frecvenţa şi intensitatea durerilor menstruale
•    Sunt substanţe anti-alergice, reducând frecvenţa şi intensitatea crizelor de astm bronşic
•    Au efect hipoglicemiant (util şi la diabetici), transformând glucoza sangvină în glicogen de depozit ; reduc rezistenţa la insulină
•    Previn şi combat eficient migrenele
•    Rol calmant şi de mărire a rezistenţei sistemului nervos la stres. Somnul se instalează mai repede la cei care au în alimentaţie surse bogate de AG omega 3, iar frecvenţa insomniilor scade     semnificativ
•    Stimulează sinteza colagenului din piele

 
   Acizii graşi omega 6

 
•    Surse : uleiurile de floarea soarelui, porumb, soia, germeni de grâu, dovleac, rapiţă, susan
•    Extrem de sensibili la lumină, aer şi termic (prăjire), în prezenţa cărora putând suferi procese de izomerizare cis-trans (devenind din anti-aterogene, pro-aterogene), cât şi oxidări multiple la     dublele legături, devenind din anti-oxidante, pro-oxidante
•    Reprezentanţi : acidul arahidonic, acidul g-linolenic şi acidul linoleic
•    Indispensabili pentru producerea de energie, pentru transferul oxigenului din aer până la nivelul hemoglobinei
•    Precursori ai prostaglandinelor
•    Anti-aterosclerotice “per se”
•    Acidul linoleic pare să regleze acţiunea hormonilor androgeni asupra celulelor interesategamma linolenico ; tot el este un potent inhibitor al enzimei 5-a-reductaza
•    Asigură buna funcţionare a sistemului nervos central, intrând în structura membranelor neuronale
•    Ameliorează simptomele ulcerului gastric şi duodenal
•    Menţin tonicitatea şi troficitatea pielii
•    Carenţa acestor acizi determină astenie, piele uscată, deficit imunitar, retard al creşterii şi sterilitate
•    Totuşi un raport omega 6 /omega 3 > 1 are efecte pro-inflamatorii (raportul optim < 1)  

 

Coenzima Q10

 
•    Este un anti-oxidant exo-, dar şi endogen
•    Surse : frunzele de tutun, uleiul de cătină, uleiul de soia, alune, varză, conopidă, broccoli, spanac, ton, sardină, germenii de grâu, orez integral, uleiurile vegetale, inimă şi muşchi de vită
•    Exerciţiul fizic, vitamina E şi Seleniul îi stimulează sinteza
•    Necesar : (se presupune că ar fi în jurul valorii de) 30-90 mg/zi (1 mg pentru fiecare an vârstă / zi)
•    Se concentrează în organele cu metabolism intens (creier, miocard, ficat...)
•    Cei care au o dietă vegan, aduc mai multă ubiquinonă prin alimentaţie decât omnivorii
•    Normo- şi subponderalii prezintă concentraţii mai ridicate de CoQ10 comparativ cu cei care au supragreutate
•    Sinteza ubiquinonei se reduce odată cu vârsta
•    Catalizator în procesul de formare a energiei celulare, răspunzătoare de 95% din energia ce se formează în corp ; menţine integritatea membranelor mitocondriale
•    Previne oxidarea LDL-C şi scade riscul aterosclerotic
•    Adjuvant extrem de util în tratamentul insuficienţei cardiace şi al cardiopatiei ischemice. Determină rărirea frecvenţei atacurilor anginoase cu 45-50%, mărind capacitatea de efort a pacienţilor     cardiaci. Reduce hipertrofia miocardică şi-i satisface necesarul energetic. Creşte fluxul sangvin coronarian, îmbunătăţeşte metabolismul şi asigură furnizarea de energie pentru miocard,     coboară TA
•    Determină producerea de anticorpi şi creşte concentraţia plasmatică a imunoglobulinelor G
•    Boala Parkinson prezintă concentraţii mici de ubiquinonă în creier, iar în SIDA există concentraţii plasmatice extrem de reduse ; pacienţii HIV pozitivi, vor rămâne asimptomatici dacă au o     concentraţie optimă a CoQ10 în sânge
•    Utilă în distrofia musculară progresivă, ameliorând în bună măsură simptomatologia
•    Anti-oxidant puternic, imuno-stimulator (sporind numărul de limfocite TK) ; substanţă cu proprietăţi anti-tumorale (absorbind radicalii liberi), anti-SIDA şi antileucemică
•    Îmbunătăţeşte funcţia cerebrală şi creşte capacitatea de memorizare
•    Diminuă depozitele de grăsime
•    Măreşte rezistenţa musculară la efort
•    Grăbeşte vindecarea plăgilor, menţine supleţea, elasticitatea şi tinereţea tegumentelor
•    Capabilă să vindece ulcerul gastroduodenal
•    Adjuvant important, util şi extrem de eficace în refacerea ficatului (hepatite A, B, C etc., acute sau cronice)
•    Utilă în tratamentul schizofreniei, a bolii Alzheimer şi a sclerozei multiple
•    Întârzie procesele de îmbătrânire şi se opune celor degenerative
•    Medicaţia statinică, prin inhibarea enzimei HMG-CoA reductazei, determină o diminuare a producţiei de CoQ10 , iar  medicaţia b-blocantă inhibă enzimele activate de către CoQ10 şi produce o     scădere a concentraţiei sale   

 

Bioflavonoidele

 
•    Sunt cunoscute mai ales ca vitamina C2, P, sau flavone
•    Au fost descoperite de către omul de ştiinţă maghiar Albert Szent-Gyorgyi, descoperitorul vitaminei C, care a observat că bioflavonoidele au un efect sinergic cu vitamina C, având o mare     importanţă în întărirea peretelui capilar
•    Se găsesc în multe fructe (coaja de măr şi pară, pieliţa internă a citricelor, fructele care au culori intense) şi verdeţuri
•    Bioflavonoidele diferă de la fruct la fruct, de la frunză la frunză, atât ca tip, cât şi ca şi cantitate şi putere antioxidantă
•    Cele mai cunoscute bioflavonoide sunt quercetina, rutina, hesperidina, naringina, baicalina şi picnogenolul
•    Substanţe potenţatoare de efect pentru minerale şi vitamine (mărind efectul acestora de 20-200 de ori)
•    Cresc rezistenţa capilarelor, reglându-le permeabilitatea ; se opun formării de varice şi hemoroizi
•    Efect antianginos şi tonicardiac ; anti-aterosclerotice de primă mână şi anti-trombotice
•    Sunt esenţiale pentru protecţia în calea oxidării vitaminei C
•    Au activitate majoră antivirală şi anticancerigenă
•    Efect antiinflamator moderat şi desensibilizant (maladii alergice şi astm bronşic) ; reduc cantitatea de Histamină din sânge
•    Acţiune marcată împotriva virusurilor poliomielitei, hepatitelor A şi B, influenţei şi HIV
•    Tonice-trofice şi regeneratoare hepatice
•    In vitro quercetina şi picnogenolul inhibă complet replicarea virusului HIV
•    Reduc problemele legate de ciclul menstrual (dureri, durata sângerării, neregularităţi etc.) ; au şi efect anti-abortiv
•    Tulburările de natură aterosclerotică ale vaselor urechii interne de care suferă diabeticii, par să răspundă tratamentului combinat vitamină C + bioflavonoide
•    Administrate împreună prezintă efecte benefice în tratamentul distrofiei musculare şi al depresiei cronice
•    Studii legate de administrarea lor concomitentă, cu rezultate benefice sunt în curs, în tratamentul schizofreniei
•    Bioflavonoidele din afine sunt eficace în tulburările de vedere, putând ameliora vederea crepusculară, reducând fenomenele de neacomodare la întuneric ; se opun degenerărilor retiniene de     origine hipertensivă, diabetică şi miopiei evolutive
•    Rănile se vindecă mai repede şi fără cicatrici
•    Preîntâmpină ridarea şi îmbătrânirea pielii, menţinându-i elasticitatea şi tinereţea
•    Carenţa de bioflavonoide este asemănătoare cu carenţa de vitamină C : pierderi de sânge, fragilitate capilară, hematoame ; constituie un factor predispozant pentru reumatism
•    Antagonişti : fumatul, stresul, antiinflamatoarele steroidiene şi nesteroidiene, antibioticele, cafeaua
•    Cresc absorbţia bioflavonoidelor : vitamina C, Calciul şi Magneziul

    

Niacina (vitamina B3, PP, NAD)

 
•    Este o vitamină relativ stabilă termic, la lumină şi oxigen
•    Surse (mg%) : drojdii (50-100), caise uscate (6,7), soia (5), cartof (1), piersica (0,9), germenii şi tărâţele de grâu, nuci, orez, polen, grape-fruit, anason, ovăz, varza, gutui, lămâi, mere,     pere, vinete, roşii, sfeclă roşie, smochine, seminţele de in, aloe
•    Necesar : 15-20 mg/zi. Dacă dieta conţine suficient Triptofan şi vitamină B6, corpul şi-o poate sintetiza şi singur
•    Cel mai important factor de creştere al HDL-C. Reduce şi nivelul trigliceridelor
•    Creşte capacitatea de memorizare
•    Intensifică metabolizarea glucozei, rol important în diabetul zaharat
•    Participă la integritatea mucoaselor, prevenind instalarea a multiple dermatoze
•    Ameliorează simptomele artritei
•    Carenţa sa dă pelagra (cei 3 “D” : dermatită, demenţă, diaree)
•    Participă la producerea energiei în corp
•    Ajută la sinteza unor hormoni : insulină, testosteron, estrogeni
•    Combate un eventual miros neplăcut al gurii (halena)
•    Combate şi / sau ameliorează durerile ulceroase
•    În doze mari stimulează eliberarea de Histamină•    În sarcină, alăptare, sau în cazurile în care se prestează un exerciţiu fizic intens, se suplimentează dieta cu cantităţi corespunzătoare de vitamină B3 Alcoolul este şi el răspunzător de     scăderea nivelului plasmatic al acestei vitamine !

Antioxidantii Partea IV-a

Asa cum am precizat si la partea III-a, voi publica drept Motto un comentariu anonim al unui medic, deasemenea vreau sa spun noilor veniti pe aceasta pagina ca materialul de mai jos nu-mi apartine, l-am primit sub forma de pps.

Motto:

Totusi, nu trebuie demonizati radicalii liberi. De exemplu macrofagele (un tip de celule albe imunitare) folosesc radicalii liberi pentru potentialul lor distructiv.

Macrofagele "curata" interiorul corpului nostru, ingloband unii microbi si resturi celulare nefolositoare in niste vezicule numite lizozomi, in care concentreaza si radicali liberi - astfel ca tot ceea ce este in acesti lizozomi este distrus.

Daca se introduc in corp emorm de multi antioxidanti, NU PRIN ALIMENTATIE, ci prin medicatie (de ex se iau cu nemiluita pastile de vitamina C si alti antioxidanti), macrofagele intra in ceea ce se numeste "stres reductiv" (opusul stresului oxidativ) si nu mai pot forma bine acesti lizozomi atat de utili. Rezultatul este ca de fapt, daca se inghit foarte foarte multi antioxidanti sintetici sistemul imunitar incepe sa functioneze mai prost, nu mai bine.

Ca de obicei, calea buna e cea a moderatiei: antioxidantii din alimentatie sunt sanatosi, cei din pastile pot fi excesivi de daunatori.

In plus, daca se iau multi antioxidanti prin suplimente (nu din alimentatie), pot aparea probleme legate de prelucrarea lor.

De ex. vitamina C:
doza zilnica necesara este de 50-60 mg/zi.
Exista insa persoane care ajung sa inghita si 500 mg - 1000 mg (adica 5 comprimate de vitamina C200 pe zi) pe motiv "ca e buna la raceala".

Peste 500 mg pe zi, creeaza un stress extraordinar pe rinichi, care sa straduieste sa o elimine, iar daca se continua mai multe zile, se poate ajunge chiar la depuneri de nisip sau formarea de calculi renali (pietre la rinichi).

Sunt medic, ceea ce am scris mai sus se preda in orice curs de farmacologie si imunologie. 

Acum urmeaza materialul despre antioxidanti:

Principalii antioxidanţii naturali (exogeni)  Partea III-a

  LUTEINA

•    Este un alt membru al familiei carotinoizilor (“lutheus” = galben)
•    Surse de luteină : loboda, salata, spanacul, dovleacul galben, rebarbarum, praz, mazăre, vegetale verzi şi orice fruct sau legumă care are culori intense
•    Se fixează în mod special la nivelul retinei, în special a maculei (pata galbenă) şi la nivelul cristalinului
•    Cercetările privind degenerarea maculei la vârste înaintate au dovedit rolul protector important al luteinei (6 mg/zi luteină timp de 6 luni, scade incidenţa degenerării maculei cu 43%)
•    Există posibilitatea prevenirii cataractei prin utilizarea de AO, dar mai ales prin luteină (scăzând la o 1/3 riscul apariţiei acesteia)
•    La diabetici şi hipertensivi protecţia prin luteină este excepţională la nivelul arterelor retiniene
•    Efectul antioxidant al luteinei se manifestă nu numai la nivelul aparatului vizual, dar şi la nivelul altor organe, precum şi în cadrul unor lanţuri metabolice putând fi utilizată cu rezultate bune de         către toţi cei cărora li s-a recomandat consumul de AO (pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, cancerului prostatic etc.)
•    Oxidarea grăsimilor este inhibată în cea mai mare măsură de luteină, cu consecinţe deosebite în serul sangvin şi la nivelul ochiului ; scade colesterolul sangvin
•    Efectul luteinei este amplificat de licopen
•    Alţi carotenoizi mai puţin cunoscuţi

Zeaxantina

•    Are culoarea galbenă
•    Surse : boabele de porumb, ardeii roşii, mango, portocale, spanac, gălbenuşul de ou (şi-n general acolo unde există şi b-carotenul)
•    Previne degenerescenţa maculară a retinei alături de luteină (în special datorită capacităţii de a filtra lumina ultravioletă şi cea albastră) şi cataracta

Cantaxantina

•    Are o culoare roşie intensă
•    Surse : ciupercile comestibile, păstrav de mare, creveţi de buna calitate şi crustacee
•    Este un colorant alimentar, cu termostabilitate ridicată şi nu este fotosensibilă

Apocarotenul

•    Imprimă culoarea portocalie spre roşu a alimentelor
•    Surse : citrice (în special in mandarine), legume verzi (în special în spanac) şi ţesutul animal
•    Este o provitamină A, ca şi b-carotenul. Are jumatate din activitatea vitaminei A şi a b-carotenului

  (Acidul-)b-apo-8-carotenal

•    Nuanţele de culoare obţinute de esterul acidului apocarotenal din alimente variază de la galben-lămâie până la galben-orange
•    Surse : este larg răspândit în natură, în special în plante, cum ar fi citricele, legumele verzi, iarba, lucerna, dar şi-n gălbenuşul de ou
•    În organismul uman este parţial convertit în vitamina A prin oxidare, contribuind la furnizarea de vitamina A 

Picnogenolii

•    “Picnogenolii” este o denumire generică mai corectă decât “picnogenolul”, deoarece defineşte un grup de substanţe înrudite (şi nu una singură), cu efecte sinergice, înmănunchiate
•    Aparţin familiei chimice a polifenolilor, clasei flavonoidelor. Este un complex de substanţe (proantocianine), printre care se menţionează : acidul cafeic, ferulic, fenolic, catechina, epicatechina, etc.
•    Surse : seminţele de struguri, extractul de pin maritim, scoarţa de salcie, aloe vera, ceai verde, viţa nobilă, unele fructe şi verdeţuri
•    Picnogenolii au demonstrat o putere de peste 30 de ori superioară vitaminelor A, C şi E la un loc în combaterea radicalilor liberi, în menţinerea integrităţii membranelor celulare, a ADN-ului,     împiedicând peroxidarea lipidică
•    Au efect antioxidant excepţional faţă de ionul superoxid, inhibând şi enzima generatoare a acestui RL (xantin-oxidaza)
•    Picnogenolii împreună cu vitaminele A,C şi E conduc la o puternică acţiune antioxidantă
•    Contribuie la reglarea tonusului muscular al arterelor, combătând vaso-spasmul
•    Participă la sinteza lichidului biliar şi la eliminarea bilei din vezica biliară (efect coleretic-colecistokinetic)
•    Reduc formarea nitrozaminelor
•    Efect hepatoprotector în caz de intoxicaţie prin expunere la substanţe toxice (solvenţi organici)
•    Inhibă formarea leucotrienelor, care sunt printre mediatorii cei mai importanţi ai reacţiilor alergice, astmului bronşic şi ai inflamaţiilor acute
•    Întăresc peretele capilar, menţinându-i supleţea (elasticitatea) şi integritatea
•    Posedă o activitate anti-mutagenă, de protejare a materialului genetic, dar şi anti-tumorală directă
•    Imunostimulator de excepţie
•    Efectele sale benefice au fost studiate în bolile degenerative cardio-vasculare, fragilitatea capilară, insuficienţa venoasă periferică
•    Nu prezintă efecte adverse pe termen lung, fiind lipsit de toxicitate
•    Protejează împotriva căderii părului
•    Previne şi combate retinopatia (microangiopatia retiniană) diabetică şi non-diabetică
•    Acţiune antienzimatică (în vitro) împotriva : elastazei, hialuronidazei, colagenazei, a1-antitripsinei, xantinoxidazei, b-glucuronidazei

Antioxidantii Part I

Pentru noii veniti pe blog o sa precizez ca nu eu sunt autoarea sau traducatoarea compilatiei din care public azi prima parte, ea circula pe emailuri si pe net in forma de pps sau ppt.

Război chimic (ne)declarat împotriva sănătăţii noastre : RADICALII LIBERI (RL)*


• Teoria “radicalilor liberi” a fost avansată în urmă cu 50 de ani de către Denham Harman
• Sunt atomi sau molecule care conţin în molecula lor un electron desperecheat
• Prezintă o mare instabilitate şi agresivitate chimică, fiind foarte activi dpdv biochimic, deşi durata lor de viaţă este de câteva milionimi dintr-o secundă
• Sunt capabili să reacţioneze în organismul uman cu orice structură moleculară întâlnită în cale
• RL nu atacă o singură dată, ci adesea printr-o reacţie în lanţ ; au capacitatea unică de a se “reproduce” / perpetua iar şi iar, adesea devastând totul în calea lor
• RL pot distruge lipidele membranare de protecţie, proteinele, ducând chiar şi la alterarea materialului genetic (ADN-ul nuclear)
• Alterările produse prin RL sunt prezente / vizibile atât la suprafaţă (piele), cât şi-n profunzime (membrane celulare, material genetic)
• Cei mai importanţi RL sunt : superoxidul (O2-), peroxidul (-O-O-), hidroxilul (OH-), nitritul (NO2-), nitratul (NO3-) , oxigenul singlet (O2), ozonul (O3) etc.
• RL cel mai răspândit, este anionul superoxid (O2-). El este capabil să reacţioneze cu H2O2, generând extrem de puternicul ion OH-, mai puternic chiar decât O2-
• Surse de RL : fumatul (o ţigară generează 1016 RL), stresul, aerul poluat cu fum, praf industrial, gaze de eşapament, radiaţiile ionizante (RUV, Rx, exploziile atomice, radiaţia cosmică),


consumul crescut de alcool, stările inflamatorii, metabolismul energetic (oxidarea mitocondrială), exerciţiul fizic (cu cât e mai intens, cu atât mai mulţi RL generează !), prăjelile, fripturile, expunerile intempestive la soare, dar şi bronzarea artificială, sursele de oxigen atomic (hipocloriţii, ozonul, dicromaţii, permanganaţii, cloraţii, percloraţii), unii agenţi oxidanţi, utilizaţi în industria alimentară drept conservanţi (nitraţii, nitriţii, sulfaţii, tiosulfaţii, sulfiţii, fosfaţii, metabisulfaţii, fosfiţii, radicalii fenoxi-), medicamentele citostatice, benzpirenul, metilcolantrenul etc.
• În timpul activităţii fizice intense cantitatea de RL creşte de peste 50 de ori ; ...dar tot în timpul exerciţiului fizic are loc cea mai importantă sinteză a AO endogeni
• RL sunt tamponaţi eficient cât suntem tineri, dar cu trecerea anilor eficienţa sistemelor de inactivare a acestora diminuează
• RL generaţi in interiorul organismului dăunează la fel, ca şi cei declanşaţi de mediul poluat, membranei celulare, dar nu numai
• Când cantitatea de RL netamponaţi este mare, printr-o producţie substanţială, suntem în faţa fenomenului numit “stres oxidativ”
• Analiza stresului oxidativ se poate măsura prin intermediul testului D-Room, prin care se determină nivelul plasmatic al RL (valori normale 250-300 U.CARR ; < 250 U.CARR e excelent, iar > 500


U.CARR reprezintă un pericol major pentru sănătate)
• Reciproc, a fost stabilită şi o măsură a puterii anti-oxidante a unor vegetale, numită ORAC (oxigen radical absorbance capacity). Pentru a se menţine în formă un om trebuie să introducă zilnic


în organism o cantitate de vegetale care să-i asigure un optim de > 5000 unităţi ORAC
• RL neanihilaţi, au fost asociaţi cu o mulţime de boli, incluzând cancerul, unele afecţiuni pulmonare şi degenerative, boli cardio-vasculare, dar şi reumatice, unele boli auto-imune, cât şi cu


funcţionarea defectuoasă a sistemului nervos şi imunitar, afectarea vederii, echilibrul glicemic prin “lovirea” pancreasului, calviţia androgenetică (lista cuprinde circa 50 de boli şi nu este nici pe departe încheiată !)
• Cele mai sensibile organe la acţiunea RL sunt cristalinul, pancreasul, celulele nervoase şi vasele de sânge
• Reciproc, organismul este dotat cu o adevărată armată formată din antioxidanţi, care au capacitatea de a inactiva RL, fiind în stare de a opri apariţia unor boli, având şi un rol important în


încetinirea procesului de îmbătrânire
• Fără un sistem special de rezistenţă la RL, apariţia chiar şi a unei cantităţi infime de RL, ar fi fatală, pentru că ei pur şi simplu trec de la celulă la celulă, distrugându-le stratul superficial, dar


şi pe cel profund, până când toate devin incapabile de supravieţuire


Armata organismului - ANTIOXIDANŢII


• Antioxidanţii (AO) sunt compuşi naturali (exogeni), sau produşi de către organism (endogeni), ce au posibilitatea de a reduce / anihila efectele toxice ale radicalilor liberi, de a neutraliza


moleculele de oxigen instabile, ajutând corpul să nu-i fie distruse celulele
• AO lucrează în echipe bine sincronizate şi în permanentă interrelaţie, când unul este distrus îl reciclează imediat ceilalţi antioxidanţi
• AO sunt substanţe sacrificate pentru protejarea unor molecule de importanta biologică (ADN, enzime, membrane), ele fiind prima ţintă în calea RL, pe care îi transformă în substanţe mai puţin


nocive, iar dacă sunt în cantitate suficientă au capacitatea de a-i anihila
• Dacă predomină efectele RL şi ale fenomenelor pro-oxidante, vorbim de îmbătrânire, boală, sau moarte
• Reciproc, dacă predomină efectele şi cantitatea de AO, vorbim despre sănătate, strălucire şi tinereţe
• În special (dar nu exclusiv !), fructele şi legumele sunt considerate ca având efecte benefice AO
• Pentru a avea un efect benefic asupra sănătăţii, ar trebui consumate cel puţin 500 g /zi din aceste alimente
• OMS recomandă consumul a cel puţin 400 g pe zi, dintre care minim 30 g ar trebui să fie plante leguminoase, nuci şi seminţe
• (Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului recomandă însă consumul zilnic a 400-800 g de fructe şi legume / zi / persoană) indiferent de anotimp !!!)


Puterea anti-oxidantă a unor uleiuri esenţiale (în unităţi ORAC / 100 ml produs)


• 1.078.687 - Cuişoare
• 379.800 - Iarba de smirnă
• 298.300 - Coriandru
• 238.400 - Fenicul
• 221.000 - Salvia muscat
• 218.600 - Muşeţel
• 169.000 - Cedru
• 160.400 - Trandafirul de damasc
• 159.590 - Cimbrul
• 158.100 - Nucşoara
• 153.007 - Oregano
• 134.300 - Roiniţa
• 130.900 - Măghiran
• 130.000 - Ylang ylang
• 113.200 - Ulei din lemn de trandafir
• 103.440 - Scorţişoara
• 101.000 - Muşcata trandafir, geranium, năpraznica
• 99.300 - Ghimbir
• 98.900 - Dafinul
• 83.000 - Eucalipt
• 82.400 - Chimion turcesc
• 79.700 - Piper negru
• 74.300 - Khus-khus
• 73.600 - Portocal dulce
• 69.200 - Lămâia verde Kafru
• 61.900 - Sânziana de grădină
• 55.900 - Coada şoricelului
• 54.000 - Busuioc
• 47.900 - Bradul argintiu
• 37.900 - Tarhon
• 37.300 - Menta
• 35.600 - Mărar
• 30.300 - Ţelina
• 26.500 - Mandarine
• 25.400 - Mirt
• 24.300 - Chiparos
• 18.898 - Portocală


Alimente şi varia


• 189.000 – vitamina C
• 135.000 – vitamina E
• 70.000 – cireşele Acerola
• 26.000 – pudra de cacao neprelucrată
• 25.300 – fructul de lyci
• 13.120 – ciocolata neagră
• 6.740 – ciocolata cu lapte
• 5770 – prune uscate
• 5216 – 1 pahar de must de struguri negri
• 3307 – rodie
• 2830 – strugurii negri
• 2400 – afine
• 2036 – mure
• 1939 – usturoi
• 1770 – varză
• 1750 – coarne
• 1540 – fragi
• 1506 – noni
• 1274 – 1 pahar suc de grape-fruit roşu
• 1260 – spanac
• 1220 – zmeură
• 1150 – bostan galben
• 1142 – 1 pahar suc de portocală
• 980 – varză de Bruxelles
• 949 – prune negre
• 930 – salata alfalfa
• 909 – spanac fiert
• 890 – broccoli
• 840 – rădăcină de sfeclă
• 782 – avocado
• 750 – portocala
• 739 – struguri roşii
• 710 – piper roşu
• 670 – cireşe
• 610 – kiwi
• 503 – fasole
• 495 – grape-fruit roşu
• 460 – struguri albi
• 450 – ceapa
• 400 – boabele de porumb
• 390 – vinetele
• 385 – conopida
• 375 – mazărea congelată
• 300 – cartofii
• 295 – napii
• 265 – salata
• 250 – pepenele galben
• 210 – banana
• 207 – măr
• 205 – tofu de soia
• 200 – morcov
• 200 – fasolea urcătoare
• 195 – tomatele
• 176 - zucchini
• 175 – piersică
• 170 – caisă
• 110 - pară
• 100 – pepene roşu
• 75 – ţelină
• 60 – castravete

CUM SA NE PASTRAM SANATATEA CREIERULUI

Am primit mai de mult de la Dana un ppt f interesant dar cam lung intitulat Antioxidantii. L-am gasit pe net, la Nicepps.ro insa nu am reusit sa aflu cine e autorul compilatiei sau macar cine a tradus materialul. In curand voi incepe sa public, fragmentat, textul acestui pps, pana atunci am sa public un alt articol, de data asta cu semnaturile de rigoare, luat tot dintr-un ppt publicat pe net, la Didactic. ro

CUM SA NE PASTRAM SANATATEA CREIERULUI
Prof.Elena Bilauschi
Colegiul Economic “Delta Dunarii” Tulcea


Creierul este cel mai viu organ uman: se transforma, se dezvolta, se regenereaza in permanenta. In acelasi timp insa, este extrem de sensibil la mediu. Este afectat de hormonii emisi ca reactie la stresul de durata si influentat de radicalii liberi .De aceea, este important sa avem mare grija de creierul nostru, la fel ca si de orice alta parte a corpului.
Cum putem face asta? In primul rand prin antrenament. Mintea nu trebuie lasata sa leneveasca, este important sa-i dam in permanenta ceva de lucru. Apoi, prin exercitiu fizic Nu in ultimul rand, ce mancam este foarte important.


Radicalii liberi sunt molecule inalt reactive cu un electron impar (sau "liber") pe orbitalul extern, conditie de dezechilibru care transforma aceste molecule fragmentate in agenti foarte instabili si periculosi din puncte de vedere biochimic.


De fiecare data cand un radical liber (provenind, spre exemplu, de la reziduurile toxice din mediul inconjurator) ataca o molecula normala pentru a-i sustrage un electron, molecula isi modifica in urma acestui proces proprietatile initiale, transformandu-se la randul ei in radical liber. O celula mutilata in acest fel la nivel molecular isi pierde functiile de baza, transformandu-se intr-o sursa de noi radicali liberi, gata sa atace alte celule si denaturandu-le functiile. Se genereaza astfel un lant necontrolat de reactii biochimice daunatoare pentru organism, cu repercursiuni foarte grave in timp


Cum apar radicalii liberi?


In fiecare dintre celulele corpului nostru se formeaza circa 10.000 de radicali liberi pe zi. Dintre acestia, radicalii de oxigen sunt cei mai agresivi. Daca ajung in plasma unei celule straine, ei ii capteaza electronii. Asadar, electronii isi schimba posesorul, se nasc mereu noi radicali liberi, porneste o reactie in lant. Astfel, se poate ajunge la dezechilibre enzimatice, modificari ale materialului genetic (mutatii), ca si la transformarea celulelor normale in unele atipice: cancer.
Si inflamatiile, precum si suprasolicitarea fizica sau psihica genereaza radicali liberi.


Temperaturile foarte ridicate, razele ultraviolete si Roentgen favorizeaza, de asemenea, formarea acestor particule agresive. Totodata, radicalii liberi pot patrunde in organism venind din exterior, de pilda prin fumul de tigara, alcool, medicamente, ozon, smog, gaze de esapament, pesticide, metale grele si reziduuri continute in alimente.


Activitatea radicalilor liberi este un fel de "iradiere interna" care ataca si distruge fara crutare celulele si tesuturile, provocand diverse simptome atribuite in mod obisnuit imbatranirii: zbarcirea pielii, pete pigmentare, cataracta, artrita, ingrosarea arterelor, bolile de inima, glaucomul, boala Alzheimer, pierderea memoriei, apoplexie, senilitate, cancer si alte stari degenerative.


Sursele externe de radicali liberi includ radiatia nucleara, razele X si microundele, metalele toxice ca Aluminiul si Cadmiul din apa potabila, smogul, aditivii alimentari chimici, fumul de tigara, gazele de esapament (compusii cu Plumb) si, poate cea mai semnificativa, uleiurile vegetale hidrogenate omni-prezente in preparate uzuale precum margarina de consum


Aerul poluat cu smog, fum, praf industrial, gaze de esapament, inspirat creeaza radicali liberi activi in organismele vii
Fumul de tigara declanseaza producerea radicalilor liberi in organism.
Efectul sensibilitatii la raceala, boli virale este rezultatul producerii radicalilor liberi
Chiar organismul insusi produce partea sa de radicali liberi in procesul de functionare prin arderile ce se produc in cadrul metabolismului.Practic toate procesele metabolice, mai ales cele implicate in producerea de energie produc o cantitate de radicali liberi in calitate de reziduuri


Radicalii liberi generati in interiorul organismului dauneaza la fel, ca si cei declansati de mediul poluat, membranei celulare. Unele produse nocive de oxidare partiala a hranei cu scop energetic sunt radicalii liberi


Creierul contine cel mai inalt procent de grasimi nesaturate, astfel ca celulele acestuia sunt cele mai vulnerabile la atacul radicalilor liberi


Organismul uman, care nu poate trai in lipsa grasimilor, este nevoit sa accepte moleculele de grasime nesaturata ca substituent pentru acizii grasi naturali necesari, aceste molecule de grasime artificiala fiind astfel incorporate in matricele celulare, in mod particular in celulele creierului si in globulele albe care manifesta cea mai mare aviditate pentru grasimi. Odata intrate in structura celulara, aceste molecule de grasime denaturata se oxideaza si elibereaza val dupa val radicali liberi corozivi care ataca celulele sanatoase, producand in cele din urma deficiente genetice fie prin uciderea celulei, fie inducandu-i acesteia un comportament aberant, acesta fiind unul dintre mecanismele primare ce produc cancerul


Creierul este in mod special sensibil la leziunile pe care le produc radicalii liberi din cauza concentratiei mari de la acest nivel al acizilor grasi polinesaturati membranari, mitocondriilor, biomoleculelor de neurotransmitatori bogate in electroni


Ce putem face deci pentru a ne apara impotriva atacului deosebit de virulent al radicalilor liberi?

Primul pas consta in eliminarea pe cat posibil a tuturor surselor de radicali liberi ca: grasimile nesaturate, apa de la robinet, aparatele cu microunde si fumatul.
Al doilea pas este fortificarea organismului pentru ca acesta sa poata lupta in mod natural cu armele pe care le detine. In acest sens, s-a descoperit ca diverse preparate pe baza de substante nutritive si plante medicinale, atunci cand sunt luate in doze suficiente si in combinatii corecte, neutralizeaza radicalii liberi inainte ca acestia sa produca efecte negative cuantificabile.
Aceste preparate se numesc antioxidanti sau "curatatori de radicali liberi".


De unde luam antioxidantii?


Fructele si legumele sunt surse excelente de antioxidanti.


Top 10 alimente anti-oxidante:


Prune uscate, stafide, coacaze negre, mure, usturoi, varza creata, afine, capsuni, spanac crud, zmeura


S-a dovedit prin teste stiintifice ca spanacul, coacazele negre si capsunile sunt adevarate medicamente pentru creier. In general, cu cat un fruct este mai inchis la culoare, cu atat este mai puternic anti-oxidant. In ceea ce priveste bauturile, cele mai sanatoase sunt ceaiul verde, cel negru si vinul rosu, cel din urma in moderatie, bineinteles!


Un aliment care intra in mod surprinzator pe lista celor care trebuie consumate este ciocolata. Se pare ca fenolii din compozitia ei sunt mai puternici chiar decat cei din vinul rosu - in unele cazuri de doua ori mai puternici. Iar cea mai tare combinatie anti-oxidanta este ciocolata amaruie cu vin rosu


Fructele si legumele sunt pline de antioxidanti; luand vitamine antioxidante, ele va vor proteja organismul de efectele negative ale radicalilor liberi, si implicit de bolile ce decurg din atacul acestora Iata cateva dintre ele:


Vitamina E - prezenta in legume de culoare verde, oua, germeni de grau, ficat, ulei vegetal, soia, porumb, unt, oua, varza de Bruxelles, verdeturi, spanac, griu integral, cereale integrale.. Este o vitamina esentiala, un antioxidant puternic ce previne deteriorarea lipidelor si a uleiurilor esentiale, incluzand si acizii grasi Omega-3. Experimentele aratat ca vitamina E reduce daunele produse de componentii smogului. Vitamina E protejeaza vitaminele B si C impotriva oxidarii. Are capacitatea de a se uni cu oxigenul, impiedicind transformarea lui in peroxizi toxici pentru organism.


Vitamina C - importanta in sistemul de regenerare a organismului. Este adanc implicata in functionarea corecta a sistemului imunitar.
Vitamina C, unul dintre cei mai puternici antioxidanti cunoscuti, la nivel cerebral are o concentratie de 50 de ori mai mare decat in alta parte a organismului. Inclinam sa credem ca aceasta este substanta cheie de protectie a SNC impotriva atacurilor radicalilor liberi
Vitamina C preintimpina infectiile bacteriene si reduce efectele potentialilor alergeni, impiedicind oxidarea vitaminelor A, E si a unor componente din complexul B.
Vitamina C se gaseste in ardei, citrice, kiwi, varza, papaya, mure, zmeura, legume de culoare verde, rosii, conopida, cartofi, ardei iuti. brocoli si multe alte fructe si legume


Vitamina A-Are proprietati de antioxidant natural extrem de important pentru apararea plamanilor de actiunea nociva a fumului de tigara si smogului. Vitamina A protejeaza mucoasele gurii, ale nasului, gitului si plaminilor. Impiedica oxidarea vitaminei C. Este continuta in morcovi, ficat, untura de peste, unt, oua, lapte si produse lactate, legume de culoare galbena si verde inchis


Vitamina B - Se gaseste in banane, verdeata, morcovi, mar, cartof, una dintre cele mai importante vitamine pentru apararea organismului. Ajuta la mentinerea sanatatii membranelor mucoase a sistemului respirator. Asigura o bariera naturala in calea infectiilor.


Seleniul - probabil cel mai important antioxidant pentru sanatatea umana, este factorul cheie al uneia dintre cele mai importante enzime zdrobitoare de radicali liberi din organism.
Se gaseste in tarate, telina, usturoi, peste, mazare, carne slaba de vita, rinichi, peste, oua, varza, fasole dar este deseori insuficient in dieta omului modern.


Zincul dirijeaza si supravegheaza buna desfasurare a proceselor fiziologice si intretinerea sistemelor enzimatice si celulare.
Este esential pentru sinteza proteinelor si ajuta la mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului.
Zincul se gaseste in : fructe de mare, carne, ficat, germeni de griu, drojdie de bere, seminte de dovleac, legume de culoare verde, oua, lapte praf degresat.


Cum sa obtineti creierul sanatos pe care il meritati? Zece strategii de varf !


1.Luati multivitamine
Dovezile arata incontestabil ca luarea unor doze moderate dintr-o varietate de vitamine si minerale constituie o asigurare excelenta pentru creier: ele pot mentine si imbunatati functionarea intelectuala si bunastarea emotionala la orice varsta


2.Luati vitamine antioxidante
In general, nu este de ajuns sa luati doar o pastila de multivitamine-minerale.Cele mai multe nu contin cantitati suficiente din vitaminele puternice, protectoare ale creierului, E si C, de exemplu, ca sa nu mai vorbim despre acidul alfa-lipoic si coenzima Q10, la fel de importante


3.Mancati alimente bogate in antioxidanti
Hranindu-va cu fructe si legume obisnuite, bogate in antioxidanti, cum sunt coacazele negre, spanacul si capsunile, vi se imbunatatesc facultatile mintale, ba chiar vi se corecteaza problemele de memorie si invatare.Nici nu va puteti imagina ce mult va pot reintineri creierul fructele si legumele!
Aproape toate fructele si legumele contin antioxidanti.
Doar trei prune uscate, o cana de spanac gatit va ofera cantitatea zilnica de antioxidanti recomandata de orice autoritate in domeniu.
In general, mai bogate in antioxidanti sunt fructele colorate intens si verdeturile.Gustarile constand din fructe de padure, cirese, struguri, mere, prune uscate, stafide, in loc de sau chiar pe langa gustarea obisnuita constituie factorul decisiv in ceea ce priveste puterea intelectuala si bunastarea emotionala.


4.Beti ceai
Cu greu se poate spune destul despre puterile fantastice ale unei bauturi unei bauturi atat de comune, precum ceaiul, in protejarea celulelor, inclusiv a celor cerebrale. Este una dintre caile cele mai usoare si rapide de inundare a organismului si a creierului cu antioxidanti


5.Evitati grasimile daunatoare
Cea mai primejdioasa, probabil pentru celulele cerebale este grasimea animala saturata, atat de des intalnita in alimentele de tip fast-food, ca hamburgerii si shake-urile. Si consumul de acizi grasi trans, din alimentele procesate, ca margarina, gogosile si cartofii prajiti de tip fast-food pot induce deterioarea vaselor sanguine, daunatoare pentru circulatia sangelui in creier.


6.Consumati untura de peste de tip omega-3, din peste sau/si din suplimente
Grasimea de care are nevoie creierul dumneavoastra este cea omega-3, gasita in untura de peste. Cu ea s-a format creierul uman si, in lipsa ei, celulele cerebrale nu pot functiona la niveluri optime.
Grasimea omega-3 comanda, de asemenea, creierul sa se simta bine.Este un stimulator al bunei dispozitii, prevenind si chiar ameliorand depresia grava.Ea contribuie si la prevenirea deteriorarii creierului din cauza alcoolismului, putand fi utila chiar in prevenirea si tratarea unor cazuri de schizofrenie


7.Luati suplimente care stimuleaza creierul
Pe masura ce imbatraniti, creierul are nevoie de mai multe stimulente pentru a contracara declinul subtil al memorie provocat de slabirea activitatii neutransmitatorilor sau de deteriorarea neuronilor, survenita in urma bolii sau a atacurilor obisnuite ale radicalilor liberi.Exista suplimente, eliberate fara prescriptie, care pot contribui la revigorarea activitatii celulei cerebrale.Remarcabil in acest sens este ginkgo biloba , luat de numerosi cercetatori eminenti in domeniul cerebral, in incercarea de a preveni pierderea memoriei la batranete.Un alt supliment este fosfatidilserina ,renumita pentru stimularea productiei neurotrnsmitatorului “memoriei”, acetilcolina


8.Fiti atenti la zahar, inclusiv la cel din sange
Consumul exagerat de zahar si de alti carbohidrati nu face bine creierului de orice varsta.Excesul de zahar poate favoriza dezvoltarea “rezistentei la insulina”, dereglend nivelul glicemiei si cauzand vatamari permanente ale celulelor cerebrale


9.Reduceti caloriile !!!
Calea cea mai sigura de incetinire a procesului de imbatranire si de salvare a creierului si a altor organe de dezatrele produse de radicalii liberi este reducerea caloriilor.


10.Aveti grija de dumneavoastra!!!
Abordand viata cu mai mult calm, puteti reduce strsul mintal cronic care va inunda creierul cu adrenalina si alte substante chimice, vatamandu-va neuronii.
Exercitiul fizic, arata noilor cercetari, imbunatateste circulatia sanguina catre creier si chiar intensifica activitatea mintala din anumite parti ale creierului.Conservarea in buna stare a vaselor sanguine este esentiala pentru mentinerea functionarii cerebrale..Stimulati-va creierul invatand si facand lucruri noi
Cel mai important lucru pe care trebuie sa il tineti minte este ca totusi creierul se dezvolta si se modifica in fiecare clipa. Ii sunt benefce stimularea, exercitiul fizic, educatia, alimentatia corecta si vitaminizarea adecvata.
Adaugarea de fructe si legume antioxidante in alimentatia dvs nu sporeste la nesfarsit capacitatea antioxidanta, ea difera de la individ la individ, in functie de o multitudine de factori, inclusiv genetici.

Adevarat sau Fals? Mituri alimentare.

Draga de Betty mi-a trimis un material f interesant, mai ales pt amatorii de tot felul de diete, fie le de slabit sau doar folositoare pt sanatate. Articolul a aparut in revista Tango (multumesc Betty ca m-ai scutit de cautari) si il recomand si eu la randul meu tuturor. Multe din cele scrise acolo le-am vazut publicate dealungul vremii pe WebMD, situl meu preferat in ce priveste informatii despre sanatate, pt ca cei care scriu acolo sunt de profesie medici. Multa vreme am fost abonata la newsletterul lor, dar la un moment dat am fost colesita de multitudinea informatiilor si n-am mai reinoit abonamentul atunci cand a incetat de la sine.

Cred ca Betty n-o sa se supere daca o sa copiez si introducerea ei:

Mituri despre alimente

 
Lista asta ar trebui pusa-n rama, la bucatarie, asa, ca sa o ai la indemina ori de cite ori ai dubii cind o prietena iti spune ultima moda in diete sau etichetele alimetelor te vrajesc cu efectele lor miraculoase. Doctorul Mihaela Bilic iti spune clar ce trebuie sa crezi si sa nu crezi din tot ce auzi despre hrana care-ti aduce sanatate si trup de invidiat.

Acum urmeaza articolul.

ADEVARAT SAU FALS DESPRE PROTEINE


Carnea fiarta nu ingrasa?


ADEVARAT. Prin fierbere, carnea devine usor de digerat, insa trebuie pusa la fiert in apa clocotita pentru ca porii sa se inchida imediat si toate substantele nutritive sa ramina in carne, nu in apa de fiert.


Oul fiert tare este indigest?


ADEVARAT. Albumina din albus este o proteina ce se digera doar daca este fiarta, in schimb, galbenusul devine indigest daca este tare. Ideal, oul se maninca fiert moale sau cleios.


Carnea de pui este mai sanatoasa decit cea de porc?


DEPINDE. Daca urmarim continutul in grasime trebuie evitata carnea de porc in cazul persoanelor cu colesterol si trigliceride crescute. In ceea ce priveste persoanele anemice este bine de stiut ca fierul exista doar in carnea rosie. In cazul puilor se pune si problema de citi hormoni a fost nevoie ca sa ajunga in timp record la greutatea unei gaini. Parerea mea: carnea rosie, categoric.


Mai bine peste decit carne de porc, vita sau pui?


ADEVARAT. Pestele contine proteine ca si celelalte tipuri de carne, dar este bogat in grasimi nesaturate ( cele sanatoase) si minerale si este mult mai usor digerabil fata de acestea. Pestele si fructele de mare sint mai putin calorice si de aceea este obligatoriu sa mincam peste ( de preferinta proaspat ) de minim 3 ori/saptamina. Insa nimeni nu va fi certat daca in fiecare zi va consuma peste. Va mai amintiti sloganul „nici o masa fara peste”, ei bine nu era un slogan comunist.


In spanac gasim mai mult fier decit in carne?


FALS. Chiar daca continutul de fier in spanac si alte legume cu frunze verzi este foarte crescut, acesta nu poate fi absorbit in intestinul uman. Principala sursa de fier a omului este carnea, cit mai rosie si mai cruda, alaturi de organe precum ficatul si splina, depozite de fier atit la om, cit si la animale. Fierul din carne se absoarbe si mai bine in prezenta vitaminei C, deci o friptura in singe alaturi de o salata verde e reteta perfecta impotriva anemiei.


Carnea nu contine fibre?

ADEVARAT. Din metabolismul carnii nu rezulta nici un fel de reziduuri solide si, ca urmare, bolul alimentar trebuie completat cu legume proaspete si produse cereale, altfel exista riscul ca un regim bogat in carne sa fie urmat de constipatie. (Nu stiu daca ce adevarat sau doar un mit, sotul meu a auzit undeva ca in Pampas gaucho, care se hranesc aproape exclusiv cu carne, apeleaza din cand in cand la dispozitive speciale care sa le scoata dopul din intestine. Deasemenea "dieta" urmata de ei de nevoie face ca numarul cazurilor de cancer la stomac sau intestine sa fie mai ridicat decat la restul populatiei, de unde si parerea ca trebuie redus sau chiar eliminat consumul de carne pt a preveni cancerul. Parerea mea e ca la ei conteaza si dezechilibrul in alimentatie, adica ce sa mai ocolim, faptul ca sunt malnutriti. Muti confunda malnutritia cu subnutritia, care e altceva)

Carnea e responsabila de guta?


ADEVARAT. Toate alimentele bogate in purina (carne rosie, vinat, carne de animal tinar – vitel, miel, dar si ciocolata, au ca rezultat depunerea acidului uric la nivelul articulatiilor mici si aparitia atacului de guta.


Regimul proteic duce la slabire rapida?


ADEVARAT. Se pot pierde in 2 saptamini 5-7 kg prin consumul exclusiv de proteine, pentru ca excesul de proteina se transforma foarte greu in grasime. Exista insa riscul de pierdere a masei musculare deoarece organismul este obligat sa-si arda proteinele constitutionale pentru a obtine putina glucoza, ca sursa de energie si pentru buna functionare a sistemului nervos.


Cei care vor „muschi” trebuie sa manince carne?


ADEVARAT. In conditiile unui efort fizic intens sau daca este urmarita cresterea masei musculare prin sport este indicat sa fie consumate in principal proteine de calitate superioara (carne, lapte, oua) ca materie prima pentru sinteza de aminoacizi. Aportul proteic trebuie sa fie cu 30% mai mare. Similar, la femeile gravide sau care alapteaza este nevoie de o crestere a ratei proteice cu 20-30% pentru a asigura dezvoltarea adecvata a embrionului si a fatului.


Regimul vegetarian este mai sanatos?


FALS. Legumele si cerealele nu contin toti aminoacizii esentiali, prin urmare, unele proteine ce au la baza acesti aminoacizi nu pot fi sintetizate. Regimul vegetarian duce si la o carenta de vitamine, mai ales cele din grupul B si vitaminele liposolubile A, D care se gasesc doar in produsele animale, ca sa nu mai vorbim de fier si zinc. Este recomandat, ca solutie de mijloc, regimul lacto-vegetarian pentru a putea asigura organismului toate principiile alimentare de baza.


ADEVARAT SAU FALS DESPRE GLUCIDE


Este adevarat ca piinea ingrasa?


FALS. Nu piinea ingrasa, ci produsele care sint asociate cu ea. O felie de piine are 80 calorii, iar 1 felie de cascaval are 180 calorii. Bineinteles ca 1 piine intreaga ingrasa, dar 1-2 felii la masa sint obligatorii.


Piinea prajita e mai putin calorica?


FALS. O felie de piine prajita are exact acelasi numar de calorii ca una proaspata deoarece prin prajire se pierde numai apa, deci este mai usoara ca greutate.


Piinea proaspata „umfla” burta?


ADEVARAT. In procesul tehnologic de pregatire al piinii, se foloseste drojdia de bere a carei perioada completa de fermentatie este de 12 ore. De aceea este recomandat sa fie consumata piine „veche” de 1 zi.


Grahamul sau piinea cu tarite nu ingrasa?


FALS. Piinea neagra sau intermediara contine mai multe tarite (fibre) care ajuta digestia, insa continutul caloric este usor inferior piinii albe (230 calorii/100g fata de 280 calorii/100 g). Piinea neagra (1 felie = 35g) este mai grea decit piinea alba (1 felie = 25 g) si in final se ajunge la echilibru, adica 1 felie piine alba 25 g = 1 felie, piine neagra 35g = 80 calorii.


Nu trebuie sa asociem carnea cu piinea sau cartofii?

FALS. Alimentatia corecta si sanatoasa prevede ca fiecare masa sa contina toate principiile alimentare, deci este normal ca proteinele din carne sa fie asociate cu glucidele lente din garnitura pentru a se absorbi adecvat. Disocierea dintre proteine si carbohidrati se face pe perioade scurte, de maxim 2 saptamini si are ca scop slabirea rapida (dar incorecta) dictata de probleme stricte de sanatate. (Cred ca de acolo de unde e, domnul Montignac, care mi-a facut indirect si fara voie multe zile amare din cauza sotului meu care a fost cucerit de dieta lui, este in sfarsit de acord cu cele scrise mai sus)

Mierea este naturala, deci nu ingrasa?


FALS. Mierea este naturala si sanatoasa, dar contine fructoza si acelasi numar de calorii ca si zaharul (4 calorii / gram). Deoarece zaharul este cristalizat si ocupa volum mai mare se ajunge la ecuatia paradoxala : 1 lingurita zahar = 13 calorii, 1 lingurita miere = 22 calorii.


Mierea mai are si proprietatea de a stimula pofta de mincare, prin urmare este recomandata copiilor si persoanelor subnutrite sau care si-au pierdut apetitul. In cazul in care vreti sa folositi miere la indulcit, un virf de lingurita este suficient, pentru ca puterea de indulcire este de 4 ori mai mare decit a zaharului.


Zaharul brun este mai sanatos decit cel alb?


ADEVARAT. Zaharul brun este extras din trestia de zahar si este mai putin prelucrat si rafinat decit zaharul clasic obtinut din sfecla de zahar. Ca numar de calorii insa este identic.


Zaharina este cancerigena?


FALS. Nu a fost demonstrata stiintific aceasta teorie, insa principalul dezavantaj al zaharinei este acela de a schimba gustul preparatelor la temperatura inalta. Aparitia indulcitorilor sintetici pe baza de aspartam a rezolvat aceasta problema, acestia fiind stabili termic. Fructoza lichida este un alt indulcitor natural ce poate substitui cu succes zaharul.

Ciocolata pentru diabetici nu ingrasa?

FALS. In diabet, pacientii prezinta un deficit de insulina si deci nu au voie sa consume zahar. Dulciurile pentru diabetici sint facute cu fructoza pentru ca ea este mai noninsulinogena (nu determina descarcare in singe de insulina). Prin urmare, obiectivul acestor produse este de a nu contine zahar rapid si nu calorii mai putine. Ciocolata pentru diabetici poate avea uneori mai multe calorii decit cea normala. (Mie-mi spune? :)

Laptele cald baut seara te ajuta sa adormi?

ADEVARAT. Senzatia de foame si glicemia scazuta din singe au ca efect o stare de anxietate, irascibilitate, nervozitate, slabiciune musculara. Glucidele lente din lapte reusesc sa rezolve aceasta situatie, cu un aport caloric minim (100 calorii/cana), iar starea de bine ce urmeaza ne permite sa adormim.

O dieta fara dulciuri duce la depresie?

ADEVARAT. Serotonina este o substanta care se secreta la nivelul creierului si da „starea de bine”. Mesele bogate in carbohidrati cresc nivelul serotoninei, dar acelasi efect il putem avea si cu 1 portie de orez sau paste, nu este obligatorie felia de tort pentru a fi binedispusi. Si cealalta extrema este valabila, dietele proteice pe linga faptul ca duc la depresie, pofta de dulciuri creste extrem de mult si exista pericolul ca intr-un moment de slabiciune sa inghitim 2 ciocolate intregi. (Aviz amatorilor de diete de slabire care reduc prea mult carbohidratii. Dar sa nu uitam ca si laptele contine lactoza, care e un carbohidrat, dar in concentratii reduse)

ADEVARAT SAU FALS DESPRE LIPIDE


Exista colesterol „bun“ si colesterol „rau“?

ADEVARAT. In sange exista LDL-colesterol asociat cu riscul crescut de boli cardiovasculare si se reflecta de obicei in valoarea colesterolemiei. Este un colesterol „rau“ a carui valoare nu trebuie sa depaseasca 200 mg/ml si care reflecta de obicei cantitatea de trigliceride (grasimi) pe care le mincam. Fractiunea „buna“ a colesterolului este HDL- colesterol cu rol de protectie cardiovasculara si cu valoare ideala de peste 50 mg/ml in singe.


Oul trebuie evitat pentru ca este bogat in colesterol?

FALS. Oul este un aliment complet ce contine proteine de inalta calitate (proteine etalon), numeroase vitamine (A, D, E, B) si fier alaturi de principala lui calitate - este colecistokinetic, adica duce la contractia vezicii biliare cu ..eliberarea de saruri biliare esentiale in digestie. Colesterolul din ou nu duce la cresterea colesterolului din singe, deci nu exista contraindicatie absoluta de a consuma oua in dislipidemii.


Anumite uleiuri nu au colesterol?

ADEVARAT. Colesterolul exista doar in produsele animale, ca urmare, nici unul din uleiurile vegetale nu contine colesterol. Sloganul “fara colesterol“ afisat de anumite etichete este pur publicitar, uleiurile nu contin colesterol, dar cantitatea de calorii este la fel de mare cu a grasimilor animale (unt, slanina).


Uleiul de masline este mai sanatos?

ADEVARAT. Uleiul de masline contine acizi grasi nesaturati cu rol protector pentru inima, in timp ce uleiul de floarea soarelui este bogat in vitamina E. O alta mare calitate a uleiului de masline este stabilitatea termica, adica posibilitatea de a fi incalzit la temperaturi foarte mari fara a-si modifica structura. Este corect prin urmare ca prajelile sa fie facute in ulei de masline, (daca va permite buzunarul) uleiul de floarea soarelui se descompune in produsi toxici – acetilcolina. (aici doamna doctor face o confuzie, e vorba de acroleina--nu va pot spune cat m-am straduit sa-mi amintesc numele acestei substante, aproape 5 minuteeee-, care e o aldehida, nu de acetil colina care e un neuro transmitator cu alta formula chimica)


Margarina este mai sanatoasa decit untul?

FALS. Margarina este un produs inferior (si, evident, mai ieftin) obtinut prin solidificarea fortata a uleiurilor vegetale care sint transformate din starea lor naturala lichida in stare solida cu ajutorul hidrogenizarii. In jurul acestui proces pot aparea accidente din care rezulta acizi grasi in forma „trans“ care sint cancerigeni. Este de preferat sa consumam un unt de calitate superioara, bogat in vitamina A, D si E in cantitate mai mica decit sa apelam la margarina. Si nu uitati: caloriile sint aceleasi!


Uleiul de peste este sanatos?

ADEVARAT. Grasimea din peste este o grasime speciala ce contine acizi grasi nesaturati cu rol protector cardiovascular. Din pacate, la noi in tara nu se consuma suficient peste si de aceea este recomandat ca pestele si fructele de mare sa existe de cel putin 3-4 ori in meniul nostru saptaminal. De preferat pestele proaspat (nu conservele) si salbatic (nu de crescatorie), iar uleiul de peste trebuie folosit in cazuri de stricta necesitate, altfel poate duce la supraponderabilitate sau obezitate la adulti.


Alunele si nucile hranesc creierul?

ADEVARAT. 10 nuci sau alune consumate zilnic hranesc celula nervoasa si ne ajuta sa fim „mai destepti“ (Scuzati, trebuie sa fac o pauza ca sa alerg sa-mi hranesc creierul :) E buna si "mosia" de la tara la ceva, in curtea mamitei isi desfasoara coroana bogata--prea bogata atunci cand vine vorba sa scapi de frunze toamna--cativa nuci)

Exista alimente care cresc colesterolul?

FOARTE ADEVARAT. Acestea sunt zaharul rafinat, deci toate dulciurile, grasimile animale (slanina, unt, smintina), margarina, CAFEAUA si FUMATUL. Produsele care scad colesterolul sint: fructele, legumele, cerealele, soia, grasimea din peste, laptele si produsele lactate degresate, uleiul de porumb, masline, CEAPA, USTUROIUL SI ARDEIUL IUTE. (Aha, de-asta simt de la o vreme nevoia sa mananc ardei iute in prostie!)

Branza nu ingrasa?

FALS. Brinza este cel mai mare pericol pentru silueta, ea contine pina la 80% grasime. O felie de cascaval este echivalenta cu 3 felii de paine, asa ca nu va amagiti mancand telemea cu rosii, nu o sa slabiti prea tare.


Dr Mihaela Bilic