Se afișează postările cu eticheta Retete.. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Retete.. Afișați toate postările

duminică, 17 noiembrie 2019

Prăjitură dietetică cu mere, cacao și nucă de cocos

M-am lăudat că am făcut o prăjitură dietetică și mi s-a cerut rețeta. O postez și aici:
Două mere, un pic de unt irlandez 80%, cam 50 de grame, dar cred că se poate și fără. două linguri cu vârf și una rasă de cacao, trei linguri cu îndulcitor praf sau 12 tablete de îndulcitor, eu am Clio sau Diamant, cam 3 linguri de fulgi de nucă de cocos (nu am măsurat), arome (scorțișoară, esențe de vanilie, rom, lămâie). Am ras merele, am amestecat toate ingredientele și le-am copt 5 minute la microunde. Cred că se pot coace cam 20 de minute la 180 de grade(sau foc potrivit) Am gustat și crudă, era foarte bună, dar mai bună coaptă.Dacă se folosesc tablete e bine să fie sfărâmate până devin praf. Pentru prăjituri eu cumpăr îndulcitor Diamant pudră atunci când găsesc

vineri, 1 martie 2013

Placinta de mere pentru diabetici

Nu e cine stie ce inginerie. Se iau patru mere mai mari si o tava mai mica.
Se cauta in congelator niste resturi de foi de placinta. Asta am facut eu. Voi puteti sa cumparati un pachet, dar nu aveti nevoie decat de cel mult doua foi. Se pune niste hartie de copt in tava. Pentru ca sa fiu sigura ca nu se lipeste placinta eu ung hartia cu putin ulei. Se pune o foaie de placinta sau se imprastie artistic 1/2 din resturile de aluat in tava.

Merele se curata de coaja si de casuta de seminte, (din acestea se face un excelent ceai diuretic) si se taie felii f subtiri care se pun in straturi in tava, peste fiecare strat se presara putin indulcitor Diamant si multa scortisoara.
Nu va uitati la pretul inscris pe cutie, e luata mai de mult si e posibil ca acum sa fie diferit. Se pune cealalta foaie, sau cealalta jumatate de resturi, dupa caz, se unge cu putin ulei si se da la cuptor la foc potrivit cam 40 de minute. Daca ramane, se poate consuma si rece, daca nu, se termina cat e calda, depinde cati doritori sunt.



luni, 14 ianuarie 2013

Cus-cus cu legume si suc de rodii.

Din cand in cand ma traverseaza cate o dorinta sa fac o experienta culinara. Pentru ca aveam o cutie de cus-cus nedesfacuta in camara, o punga cu legume chinezesti in congelator si o sticla cu suc de rodii cumparata de la o pravalie tinuta de iranieni, m-am gandit sa fac ceva, un fel nou, nemaivazut, de mancare din toate astea.



Am pus niste ulei in tigaie si am prajit legumele, atat cat scria pe punga, adaugand si un pic de apa.


Intre timp am fiert o cana de apa, am pus-o peste o cana de cus-cus, am asteptat vreo 5 minute, am turnat ulei de masline EV si zeama  de la o jumatate de lamaie, precum si cateva linguri din sucul de rodii si am afanat cu o furculita

Apoi am turnat legumele si am amestecat. Daca nu aveti suc de rodii puteti cumpara o rodie, ii scoateti semintele si le zdrobiti intr-un tifon, storcand sucul in cus-cus. Probabil va iesi mult mai bun, dar eu prefer sa mananc rodia ca atare, separat, cu samburi cu tot, se stie ca rodia are f multi antioxidanti...



Daca nu aveti lamai obisnuite folositi lamai Meyer, dar adaugati mai multa zeama, pentru ca nu sunt asa de acre precum cele obisnuite, in schimb sunt mult mai parfumate




miercuri, 31 octombrie 2012

Tandoori and Madras Curry Chicken--pui Tandoori si Madras Curry.

Cand am fost in Irlanda am intrat si cateva magazine de mirodenii orientale. Intre altele mi-am cumparat si niste pliculete cu Tandoori si Madras Curry, niste amestecuri indiene de condimente, Tandoori avand ca ingredient principal boiaua de ardei iar Madras Curry, ca orice curry care se respecta, turmericul. Cum n-am gatit prea mult o vreme, cand sotul meu aplica metoda Montignac, nu am consumat condimentele rspective si acum asteptam sa aiba, cum sustine Joe Barkson de la http://www.wwrecipes.com/, un pronuntat gust de rumegus. 

Din fericire condimentele indiene nu se degradeaza asa de usor, incat e posibil ca arheologii viitorului sa foloseasca unele din pungutele mele cum au folosit ei si alte chestii gasite pe unde au scociorat, si atunci m-am decis la un moment dat sa fac un experiment si sa le imprastii pe niste aripioare de pui pe care apoi sa le bag la cuptor. Experienta a reusit, aripioarele au avut un succes neasteptat si atunci am repetat-o.

De data asta am folosit niste pulpe superioare de pui fara piele pe care le-am pus intr-o caserola, am presarat din belsug cele doua amestecuri de condimente, am turnat si un pic de ulei si am amestecat totul dupa metoda lui James Oliver, adica folosind mainile din dotare. 

Am pregatit tava, adica am taiat o bucata de hartie de copt de doua ori latimea tavii (latime vorba vine, ca tava de la aragazul nostru e patrata) si am pus o jumatate pe tava, am asezat artistic pulpele pe ea si am acoperit cu cealata jumatate. Am pus totul in cuptorul preincalzit, cu butonul fixat la gradatia 5 (cam 200 grade C, sau cam pe acolo) si am fixat timerul la 40 de minute.

Timerul a fost adus de sotul meu acum aproape 40 de ani in urma din USA. Pe atunci nici nu se stia la noi ca exista asa ceva decat in laboratoare. Cand am facut practica la raposatul de acum Combinat Chimic din Fagaras una dintre laborante povestea cu multa placere cum una dintre colege a vrut sa fure un timer din laborator si l-a ascuns in chiloti ca sa nu fie descoperit la controlul care se facea la poarta (va dati seama ca existau destule substante folositoare pe la casa omului care erau scoase cu diverse metode contrabandistice din combinat) dar nenorocita nu si-a dat seama ca s-a rasucit butonul care il fixa sa sune si s-a trezit ca timerul s-a pornit sa avertizeze ca a trecut timpul taman cand ea era la control. Zicea cu vadita placere povestitoarea "si s-a rosit deodata toata" despre nefericita...

Am mai pregatit intre timp niste orez asezonat cu turmeric, coriandru macinat, ghimbir macinat, maghiran, salvie si busuioc (ultimele din gradina de la fereastra) si o cutie mica de rosii taiate cuburi in bulion. Mai aveam un rest de conopida fiarta in apa cu mirodenii (am uitat de care, am fiert-o acum trei zile) si presarata cu cascaval ras precum si un catron cu ardei copti... Toate astea au fost garnitura pentru pui.
M-am trezit cam tarziu sa fac pozele, iar din conopida nu mai ramasese decat un pic in farfurie...

vineri, 26 octombrie 2012

Pui Gong Bao--Varianta variantei


Stiti ca imi place din cand in cand sa experimentez. Zilele trecute cand am fost la supermarket am vazut intr-o vitrina frigorifica un pachet cu inscriptia Pui Gong Bao

Mi-am zis "Ia sa vad despre ce e vorba". Dar cum noi suntem trei meseni iar acolo era o singura portie, si mai aveam si o oarecare experienta din Cork cu mancaruri orientale extrem de iuti, am mai cumparat si niste ciuperci (pentru facut la cuptor), cativa morcovi si patru pulpe de pui. 

Ciupercile le-am ales sa aiba palariile inchise, pt ca se spala mai usor, nemai-imbibandu-se lamelele cu apa, le-am taiat excesul de picioruse pe care le-am pus deoparte pt puiul GB, si le-am gatit imediat la cuptor asezandu-le pe o hartie de copt si presarand pe fiecare un pic de ulei.

A doua zi am taiat carnea de pui fasiute f subtiri, piciorusele de ciuperci rondele fine iar morcovul julien, adica un fel de betisoare de chibrit. Mai aveam uitate pe undeva niste masline negre (pregatite de sotul meu pt mers in Delta, dar dupa cum stiti nu a mai fost sa fie) pe care le-am taiat in sferturi. 

Am incins niste ulei in tigaie si am pus pe rand la inabusit puiul (zic inabusit si nu prajit pt ca puii de la magazin au multa apa in compozitie, sunt injectati special), morcovii, ciupercile si maslinele. Am mai pus la un moment dat cam un sfert de cana de apa. Totul s-a inmuiat f repede. Am presarat si niste piper si la masa am impartit continutul caserolei intre noi si am facut acelasi lucru si cu  preparatul meu. Cum am banuit, puiul GB era cumplit de iute (in Cork pachetele respective sunt etichetate in functie de intensitatea iutelii cu unul sau mai multi ardei iuti, la noi nici vorba, cum iti e norocul).

Am cautat pe net reteta puiului Gong Bao. Undeva am gasit ca se cheama Kung Pao, dupa numele unui general, dar ca revolutionarii chinezi i-ar fi chimbat numele in Gong Bao. Mai probabil insa ca acolo unde am gasit o reteta mai abordabila, pe care o sa o copiez in engleza, informatia ca numele GB e folosit de vestici e mai exacta.


Gong Bao Chicken Recipe/Kung Pao Chicken Recipe 宫保鸡丁/宫爆鸡丁 食谱 - with step-by-step photos. (astea le cautati voi, eu nu le mai descarc pana nu imi curat downloaderul de troianul care l-a infectat, in schimb sus vedeti o poza luata din alta parte)

English Name : Gong Bao Chicken
Other English Names : Kung Pao Chicken, Kung Po Chicken, Kung Pow Chicken etc
Chinese Name : 宫保鸡丁 / 宫爆鸡丁
Traditional Chinese Name : 宮保雞丁, 宮爆雞丁, 宮保鷄丁, 宮爆鷄丁
Mandarin PinYin : gōng bǎo jī dīng (gong1 bao3 ji1 ding1), gōng bào jī dīng (gong1 bao4 ji1 ding1)
Cantonese PinYin (Yale) : gūng bóu gāi dīng (gung1 bou2 gai1 ding1)
Cantonese PinYin (Jyutping) : gung1 bou2 gai1 ding1

Gong Bao Chicken is another Chinese dish that is a favourite with ethnic Chinese as well as other nationalities. It is especially popular in the US and is on the menu of most Chinese restaurants there.


Its origin is from Sichuan, China, known for its spicy cuisine, and has taken on some slight variations through the years. Apart from dried red chilies or dried chili peppers which must be present, the dish can be prepared with peanuts or cashew nuts; spring onions (scallions); bombay onion (brown onion), and vegetables such as green peppers and okra. It’s all up to individual preference – as long as the, distinct feature of this cuisine - the hot, sour and sweet taste is not compromised.


Cooking wine is also an essential ingredient for this dish. The common wine used is glutinous rice wine. The closest substitute for it is dry sherry.


Gong Bao Chicken is really fairly quick and easy to prepare and I hope that with these step-by-step instructions and lovely images, everyone who wants to taste this dish, can cook it at home. You can also cook Gong Bao Beef, Gong Bao Shrimps and Gong Bao Fish Meat Slices, following the same ingredients and cooking method in this recipe.


Ingredients:

350g chicken breasts
12 dried red chillies/dried chili peppers
1 bombay onion /brown onion
40g/2Tbsp cashew nuts or peanuts (optional)
2 or 3 cloves garlic - minced
3 thin slices ginger - shredded
½ egg white – lightly beaten
2 Tbsp cornstarch
1/2 cup cooking oil

Marinating Ingredients for chicken:

½ tsp salt
½ tsp cooking wine

Seasoning Ingredients (mix together for sauce):

½ tsp cooking wine
¾ Tbsp vinegar
2 Tbsp soy sauce
1 1/2 Tbsp sugar
1 Tbsp water

Preparation:

1.Cut the chicken into bite-sized cubes and marinate with the marinating ingredients.

2.Cut dried chillies into 2cm/0.8in lengths, shake off as much seeds as possible*, then wash and soak them for 30 minutes or till soft. Drain.


3.Wash and take out outer skin of bombay/brown onion and cut them cross-sectionally into 8 sections (6 if onion small). Loosen the sections roughly.


4.Rinse cashew nuts and drain off excess water.


Cooking:

1.First, the cashew nuts are fried by putting them in cold oil. Keep turning them as the oil gets hotter and to ensure even browning. Scoop up when they turn golden brown. If using peanuts, have them roasted beforehand.

2.Next, we fry the chicken. Mix the chicken pieces with the egg white. Add in the cornstarch and mix thoroughly. When the oil is ready, (use the chopsticks test)* put all the chicken in. (The oil is sufficient for shallow frying; if deep frying is preferred more oil is needed). Spread them out and let fry for 2 or 3 minutes before turning over to fry the other side. If deep frying, keep on turning till chicken browns. Dish out and drain excess oil.


3. Heat wok and put in 1Tablespoon of oil (may use the excess oil from frying the chicken), put in the garlic and ginger to fry for a few seconds. Then add the softened dried chillies and stir-fry for a minute or two.


4.Now add in the bombay/brown onion and continue to stir-fry for a short while.


5.Next, we put in the seasoning sauce, chicken and cashew nuts or peanuts and mix thoroughly.


6.Turn off heat as soon as it is well mixed. There should not be a lot of sauce/gravy - just a wee bit - just enough for the chicken pieces to be coated with it.


Notes:

*Note on dried chillies: I usually loosen the seeds in the chillies between my fingers before I cut them so that they will fall out easier. Wear kitchen gloves to handle dried chillies to prevent burning sensation on fingers.

*Note on chopsticks test: To test if the oil is hot enough for frying, hold a pair of bamboo chopsticks in the oil; and if bubbles cluster around the end of the chopsticks, the oil is ready.


*Note on cashew nuts: The dish tastes just as good with or without cashew nuts or peanuts.


vineri, 21 septembrie 2012

Grill de Toamna

De la o vreme gatesc mult mai rar. Rezultatul deja se vede in subtierea siluetei...nu e chiar ce trebuie, dar sunt sperante...Totusi, ca sa nu imi pierd indemanarea, din cand in cand ma mai apropiu de aragaz. Asa ca saptamana trecuta ma gatit pulpe de pui superioare cu naut. Am facut insa ceva extrem de simplu.

Dar intai trebuie sa va spun ca voiam sa fac pui cu linte, nu cu naut, dar cand m-am dus in camara, surprise, surprise, in punga respectiva era naut si nu linte,,,lintea o consumasem de mult si nu mi-am improspatat rezervele fiind convinsa ca...

Ar fi trebuit sa pun boabele respective la inmuiat de cu seara, ( pentru linte operatia nu e necesara) dar nu mai era timp, trebuia sa gatesc pt ca sa avem de mancare la culesul viei. Asa ca am fiert niste apa pe care am aruncat-o peste boabele clatite cu apa si am lasat la fiert la foc mic pret de vreo doua ore, cel putin. 

Intre timp am facut o ciorba de dovlecei cu "ciocanele" (pulpele inferioare de pui), am tocat mai multe cepe pestisori, am curatat si tocat marunt si cativa catei de usturoi. Dupa ce pulpele de pui s-au rumenit usor intr-o tigaie le-am scos si am inabusit ceapa si usturoiul. Apoi am pus pulpele inapoi in tigaie, peste ceapa si usturoi, am turnat un pic de apa si am lasat sa se fragezeasca bine puiul.

Cand am decretat ca nautul e suficient de fiert si de moale iar apa a scazut cat sa ramana un fel de sos am turnat puiul cu ceapa si usturoiul in oala si am pus totul la racit. Din punga de 1kg de naut au iesit atat de multe portii (am avut si pui destul, nu va nelinistiti) incat m-am plictisit sa le mananc sub forma de mancare si atunci am taiat niste ceapa rosie pestisori, am dezosat pulpele de pui, am pus niste otet de mere (romanesc, cel de import nu imi place, e prea tare, am grija ca cel romanesc sa fie natural, nu contrafacut din acid acetic si acetat de izoamil cu apa) si ulei de masline EV, am declarat ca totul e salata si am mancat cu destula pofta...

Ieri noapte una din bunele mele prietene de pe fb s-a laudat cu productia ei de ardei copti. Cum aveam si eu cativa ardei f frumosi (cumparati de sotul meu pt uzul propriu, el isi gateste dietetic, adica necomestibil, dupa parerea mea, un fel de borhot de legume) alaturi de doi dovlecei potrivit de mari si o vanata, din aceeasi sursa toate legumele, am cumparat si niste carne slaba de porc, am pus grillul pe aragaz, l-am uns cu putin ulei si pe urma l-am incins si am inceput sa coc ardeii.

But first, adica inainte de toate, am taiat felii subtiri dovleceii si vinetele si le-am sarat, apoi le-am pus in castroanele-strecuratori la scurs (separate pe caprarii) si le-am clatit cu apa rece, lasandu-le din nou la scurs. Apoi le-am transferat in niste castroane adevarate. Ca sa nu se lipeasca de grill am turnat f putin ulei peste legume si am procedat precum James Olivier, adica mi-am infipt cu multa placere si mult antren mainile in ele si le-am amestecat ca sa se unga bine. 

Tot de la TV am invatat cum se fac retele artistice pe suprafata legumelor rotindu-le incat grilele sa se imprime frumos. Bineinteles ca ardeii i-am lasat un timp intr-o oala acoperita cu un capac, sa asude si sa li se desprinda coaja frumos. Peste vinete si dovlecei am aruncat niste usturoi pt aroma.

Carnea ar fi trebuit batuta cu ciocanul ca sa se fragezeasca...dar intre timp orele au inaintat (niciodata nu am avut mare viteza la treaba, dimpotriva, in familie din "incetinica" colericele mele matusi si mama de acelasi temperament nu ma scoteau) si doar am presarat-o din belsug cu niste Cajun Mix adus din Irlanda si am rumenit-o cum se va vedea mai jos, urmand ca maine sa o inabus cu niste apa ca sa devina comestibila.





Asa se prezenta grillul la sfarsitul operatiei de prelucrat materia prima pe suprafata sa.

Exista doua poze cu vinete pentru ca n-am fost sigura ca prima e reusita, nu pt ca ar fi cine stie ce capodopere.

marți, 7 august 2012

Ce da ani!

De cand e la noi Mamita nu numai ca a cam invatat pe de rost imprejurimile blocului, unde ne invartim precum gaina in jurul casei, dar a inceput sa socializeze cu unele dintre vecine, cel mai mult cu una de la o curte. Vecina, Aurelia pe nume, are peste 70 de ani dar, cand a auzit ca Mamita se apropie vertiginos de 91 (i-a implinit pe 4 August) a exclamat "Ce da ani!"

De atunci Mamita o pomeneste de cel putin doua-trei ori pe zi, atat a fost de impresionata. Noi, familia, i-am organizat o mica petrecere. Fetele mele i-au cumparat un tort, flori, sotul meu a cumparat un fir de crini imperiali de o marime nemaivazuta de mine pana atunci, am facut si o pizza, am avut sampanie atat pt copii, fara alcool, cat si din cea normala, "Diamant" de la Zarea. Am avut pana si un rest de tort de inghetata pe care l-am servit impreuna cu tortul Joffre.

Cu ocazia asta, pt ca eu doar am pus un pic pe limba din tortul cel gustos si aromat (si nu e bine, incepe sa imi scada auto-controlul si sa fac rabat de la dieta antidiabet) am scos din congelator niste zmeura care s-a congelat bob cu bob si, asa congelata, am pus-o in paharul cu sampanie. A fost ceva atat de minunat incat n-ar fi rau sa incercati, daca aveti ceva zmeura inghetata, ca sampania cred ca nu lipseste din vreo casa :)). 

marți, 6 martie 2012

Lipie libaneza umpluta cu branza de vaci

Aveam in dulap niste stafide care se cam uscasera. Voiam sa le fac din nou comestibile si m-am gandit ca nu ar fi rau sa le combin cu ce mai aveam prin frigider, anume cateva lipii libaneze, niste branza Fagaras, oua. Si iata cum am procedat.

Am pus de cu seara stafidele (cam 100g) la inmuiat in apa aromata cu esenta de vanilie si de rom. A doua zi am amestecat doua cutii de Fagaras (branza de vaci cu smantana) cu doua oua, niste coaja rasa de lamaie si stafidele scurse. Am desfacut una din cele trei lipii si am umplut-o cu o parte din compozitie, avand grija sa pun niste compozitie si deasupra. Am pus a doua lipie pe stratul de compozitie, am umplut-o si pe ea, am uns-o si am pus deasupra a treia lipie pe care am umplut-o avand grija sa-mi ramana cam o ligurita, doua de compozitie, dar fara stafide, pt uns pe deasupra. Toate astea le-am montat pe o tava rotunda acoperita cu hartie de copt. Am bagat totul la cuptor la foc potrivit cam 25 de minute. Am turnat deasupra apa care a ramas de la inmuiatul stafidelor (pt ca nu am adaugat deloc zahar sau alti indulcitori), am taiat-o in portii si am servit-o.

Puteam sa o botez placinta de lipii libaneze cu branza de vaci si stafide. Rezultatul ar fi fost acelasi.

vineri, 17 februarie 2012

Fried Rice--Orez Prajit

De curand am vazut intr-un serial asiatic ca cineva pregatea orez prajit. Sau asa parea. Si cum imi ramasese un rest de orez fiert m-am gandit ca nu ar fi rau sa incerc sa pregatesc si eu ceva macar asemanator. Stiti ca imi place sa experimentez, atunci cand ma apuca, tot felul de retete noi, fie inventie proprie, fie luate din carti de bucate (credeti-ma am o colectie apreciabila, atat pe hartie, cat si pe net). 

Cum n-am gatit in viata mea orez prajit am apelat la o carte de bucate pe care o am de mult, primita cadou de la o familie prietena din Taiwan (helas, am pierdut legatura) dar din care n-am apucat sa incerc nici macar una din retete pt ca nu reuseam sa am niciodata toate ingredientele necesare. Cartea se numeste "The Complete Asian Cookbook" si e aspectuoasa dar, dupa parerea mea, are un defect, retetele nu sunt puse pe tari (poate si pt ca unele sunt comune mai multor tari) ci pe feluri de mancare.

Cand eram inscrisa la Biblioteca Engleza (British Council) am imprumutat carti de bucate care aveau capitolele pe tari : India, Thailanda, Filipine, etc, am si experimentat unele retete, daca nu am avut chiar toate ingredientele am mai apelat si la propria fantezie, unele preparate au fost reusite, altele nu, imi amintesc ca mi-a placut mult un fel numit Rellenong Talong, adica vinete umplute cu carne, un fel filipinez. 

De data asta am fost surprinsa sa vad ca am in camara sau congelator toate ingredientele necesare pt fried rice, eu am modificat putin cantitatile. Reteta cerea de pilda doua cesti (de ceai) de orez fiert, eu am avut cred doar una (nu m-am apucat sa murdaresc o cesca numai pt atata lucru, doar tot eu trebuia sa o spal). Mai zicea reteta sa folosesc sunca, eu aveam niste pastrama haiduceasca preambalata. Deasemenea zicea ca trebuie sa prajesc mazare congelata, nu stiu ce fel de mazare congelata au chinezii (reteta e chinezeasca) dar eu ma indoiesc ca cea din congelatorul meu ar fi fost comestibila daca o prajeam fara sa o fierb in prealabil, asa ca am folosit fasole verde fiarta si apoi congelata. 

In camara mea se gasesc mai multe feluri de ulei (deh, am si eu pasaricile mele, le tin in camara) de floarea soarelui, de masline (sansa), extravergin de masline, de susan, de samburi de struguri, si de arahide, le folosesc cam cum imi trazneste pe moment, de data asta reteta cerea ulei de arahide. In congelator se mai afla si un pachet cu creveti, imi permit cateodata sa ma rasfat cu delicatesa asta destul de piparata la pret (altele se rasfata cu blanuri si bijuterii, sau mergand la spa sau coafor...eu...) 

Am cumparat unul mai accesibil la pret si abia cand l-am desfacut am vazut ca poza de pe el, cu creveti intregi, nu era doar de frumusete, ci de data asta leopardul vopsit din zicala era si pe gard si inauntru. Mai neplacut a fost faptul ca nu erau nici macar curatati. Un singur punct pozitiv au avut, nu a fost nevoie sa-i deveinez (sa le scot intestinul gros) pt ca pareau nehraniti de ceva vreme. Daca nu se scoate acel intestin exista mari sanse sa crantane in dinti nisipul care se poate afla in el, mi s-a intamplat sa fiu servita cu astfel de creveti.

In prealabil am taiat pestisori doua cepe mici si, pt ca reteta cerea si ceapa verde iar ceapa cumparata asta toamna (cam cat o nuca ceva mai dezvoltata, pt ca un ou ar parea supradimensionat langa ea, pretul insa a fost extrem de convenabil, sub un leu kg) tinuta acoperita cu ziare ca sa nu se iuteasca la lumina soarelui, s-a iarovizat (nu stiu cati mai cunosc termenul asta lysenskian, Lysenski a fost un savant sovietic care a descoperit ca daca se tin cartofii acoperiti incoltesc mai repede si astfel permit sa se obtina recolte f timpurii, pt ca se pun in pamant cu lastarii gata dezvoltati, metoda se numeste iarovizare, am fost surprinsa sa gasesc termenul ieri intr-un joc de cuvinte incrucisate f usor de dezlegat) ceapa asta deci avea niste lastari verzi de toata frumusetea, bulbul pastranadu-si inca toate calitatile nutritive, am botezat respectivii lastari ceapa verde si i-am folosit si pe ei. 

Trebuia sa torn intr-un wok o lingura de ulei. Autorul cartii a fost indurator si a scris ca se poate folosi si o tigaie mai mare. Am turnat deci uleiul in tigaie si am pus crevetii la prajit. Gresit, era mai bine daca ii puneam direct, fara ulei, sa fiarba in suc propriu, pt ca erau, cum deja v-am zis, necuratati si bunatate de ulei a ramas pe coaja lor. Incat dupa ce i-am scos a trebuit sa pun alt ulei in tigaie, sa sparg doua oua, sa fac o omleta pe care apoi sa o rup in bucati  cu furculita. Am curatat shrimpii (crevetii) si i-am lasat deoparte, ouale le-am scos din tigaie si am pus in tigaie ceapa la prajit in...ati ghicit, o lingura de ulei de arahide, avand grija sa pastrez ceapa verde tocata pt mai tarziu. 

In prealabil am taiat fasii si pastrama, cand s-a prajit ceapa am adaugat fasolea fiarta si congelata (cam 1/2 dintr-o cana) orezul fiert, ouale si la urma ceapa verde. Cand totul s-a amestecat bine am luat tigaia de pe foc, am pus cam o lingura de sos de soia si am servit. Pana si mamita, care de la o vreme e mai mofturoasa chiar si decat mine (ok, are si probleme cu mestecatul, pe maxilarul de jos are dantura intreaga, pe cel de sus nu mai are nimic, se vede treaba ca  a mostenit un maxilar de la un parinte si celalalt de la alt parinte) a mancat tot ce i-am pus in farfurie (adica f putin, pt ca asa mananca ea).
Cred ca v-ati dat seama ca poza e din carte, pt ca atunci cnd am terminat de preparat minunea mi-a fost asa de foame incat nu mi-a ars de facut poze.