Se afișează postările cu eticheta Amintiri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Amintiri. Afișați toate postările

miercuri, 9 septembrie 2026

Dragoste necondiționată.

 O postare a unui prieten de pe Facebook cu un videoclip interesant și un articol înduioșător mi-a adus în minte o întâmplare mai veche, chiar dinainte de a începe demolările pentru actualul palat al parlamentului. 

https://www.facebook.com/reel/2865204193835071/

Articolul începe așa: 

MIRACOLUL DE PE GHEAȚĂ: Mama care s-a transformat în insulă

Există imagini în fața cărora cuvintele devin de prisos. Doar inima mai are dreptul să vorbească.”
Și se termină așa:

Clipul ăsta nu e despre animale. E despre noi.
Despre mamele care au flămânzit ca să mâncăm noi. Despre părinții care au stat în apa înghețată a vieții doar ca noi să rămânem la suprafață.
Iubirea unei mame nu are nevoie de traducător. Are nevoie doar de o inimă care refuză să dea drumul.
Privește clipul cu inima. Iar dacă simți un nod în gât... sună-ți mama. Acum. Nu mâine”
Mi-aș suna eu mama, dar nu mai are cum răspunde. Iar întâmplare pe care am trăit-o este:
Am retrăit din nou acel moment de la dispărutul de acum Ștrandul Izvor. Eram acolo pentru prima dată. Am intrat în bazin, care avea doar puțină apă pe fund, cu fetița de mână. Am mers spre fundul bazinului și deodată ne-am dus amândouă la fundul apei. Auzisem tot timpul unii spunând ceva de bazinul de 4 metri, dar nu știam despre ce e vorba, vedeam doar un grup de adolescenți care înotau.
În momentul când am ajuns la fund m-am gândit că dacă fata se sperie și începe să se zbată ne înecăm amândouă. Am ridicat cât am putut de sus mâna cu care o țineam și am început să bat apa cu mâna rămasă și picioarele. Când a ajuns fata la suprafață niște băieți au ridicat-o, apoi m-au tras și pe mine în sus.
Bazinul era în curs de golire și de fapt era interzis să se intre, dar nu ne-a oprit nimeni iar noi nu știam. Bazinul unde înotau băieții avea probabil 4 m adâncime. Pe malul lui stătea o fată care mi-a povestit că în momentul în care a văzut că am dispărut în apă a început să strige după ajutor și băieții au venit imediat.
Abia când am ieșit din bazin mi s-a făcut frică....

Videoclipul este despre o căprioară cu puiul ei micuț care se zbăteau în apa înghețată a unui lac încercând să spraviețiuiască. Mama a urcat puiul pe spate și a rămas scufundată în apă până la gât pentru ca puiul să stea pe ea ca pe o insulă și să rămână uscat. A venit un om  târându-se pe gheață și a scos mama și puiul apoi împreună cu alt om le-a dus undeva la căldură, nu înainte de le pune pe o scândură și a le acoperi cu o pătură.

Am făcut câteva print-screen de pe video:










joi, 2 iulie 2026

Tik tok, Facebook și amintirile mele din copilărie

 Una din distracțiile mele, foarte laborioasă, este să extrag print screenuri de pe video cu tablouri și opere de artă, unele făcute în mod evident cu AI să le prelucrez pe Irfan și să alcătuiesc albume pe care să le fac publice. De data asta am folosit

https://www.facebook.com/reel/853421370859369

care mi-a trezit nostalgii după prea îndepărtata mea copilărie când, neavând păpuși de fabrică mi le confecționam eu din bețe. Desigur că rezultatul nu era nici pe departe atât de artistic ca cele din tablourile din video dar pentru sufletul meu de copil erau exact ce îmi trebuia ca să fiu mulțumită și fericită.

Sunt șase tablouri finite, la unele am captat și câte o imagine intermediară. Tot respectul meu se îndreaptă către autoarea videoului, Adriana Maria Gabor.


Nu am cont de Tik Tok, am folosit un reel de pe Facebook.