Se afișează postările cu eticheta Jurnal de Corona Virus 19. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Jurnal de Corona Virus 19. Afișați toate postările

sâmbătă, 16 mai 2020

Jurnal de Corona Virus 19 - De la piață

N-am mai fost la piață de două luni. Plin de căpșuni și cireșe. Unele cică erau românești. Cele din poze nu știu de unde sunt dar sunt foarte gustoase. Căpșunile au fost 11,99 lei kilogramul iar cireșele 23.

Gustul căpșunilor m-a purtat în lumea amintirilor când am mâncat într-o toamnă cele mai parfumate căpșuni din viața mea. A fost o experiență unică, prăvălia de unde le-am cumpărat s-a închis aproape imediat după aceea.

Dar doamna care le vindea le și producea și ea mi-a spus că sunt un soi special, inimă de porumbel. Era recolta doua pe acel an, le acoperișe cu paie după prima recoltă și așa le-a păcălit să înflorească și să rodească iar.

Ani de zile am căutat în piețe și apoi magazine acel soi de căpșuni fără să le găsesc. Astea seamănă bine cu acelea dar sunt mult mai mari și, pentru că nu sunt chiar coapte perfect nici nu sunt atât de parfumate dar gustul este foarte aproape.

Mi s-a întâmplat asta și cu niște pere cu aromă de zambile, mi s-a spus că se cheamă Iosefina. Și pe ele le-am căutat fără succes până acum câțiva ani când am găsit unele asemănătoare, numite Williams. Dar știți cum se zice ”seamănă dar nu răsare” Oare cum de-mi rămân în memorie gusturi și arome ce le credeam uitate, sau cum de apar exact când nu mă aștept rezolvări la probleme care par insurmontabile? Cine știe...





Jurnal de Corona Virus 19 - Grădina cu Minuni

Nu știu ce le-a lipsit altora în perioada asta de stat în casă dar mie mi-au lipsit teribil plimbările lungi cu aparatul foto în mână și florile primăverii, atât de bogate în cartierul nostru. Am mai ieșit eu câte un pic dar orele alocate pentru noi, cei trecuți de 65 de ani, au fost fie insuficiente, fie nepotrivite stilului meu de viață, cu prostul obicei de a merge la culcare mult după miezul nopții și dormitul dimineața până la ore târzii. 

Dar cum așa am făcut cel puțin de un sfert de veac slabă nădejde să mă mai schimb de acum încolo. Am încercat anul trecut, am fost chiar fericită că pot câteva săptămâni dar năravul din fire nu are lecuire.

Deci abia așteptam relaxarea promisă, cu gândul că primul lucru pe care îl voi face va fi să merg în Grădina Botanică. Dar am amânat totuși evenimentul pentru că nu am certitudinea că se va putea păstra distanța socială în transportul în comun și am ales ca în locul acestei vizite să colind prin cartier și nu-mi pare rău pentru că la vremea asta am văzut nenumărate grădini și grădinițe pe lângă blocuri, una mai frumoasă decât alta.

Dar cea care mi-a rămas în suflet atat de mult încât am numit-o grădina cu minuni este una situată pe Strada Dreptății, aproape de Bulevardul Uverturii. O îngrijește o doamnă în vârstă, care acum ar trebui să aibă 86 de ani, dacă mai trăiește. Și după cum arată florile din acea grădină cred că încă mai trăiește.


Am reușit să o surprind în două fotografii dar nu acum, ci în Septembrie 2018. Figura ei blândă se armonizează de minune cu frumusețea florilor de care are atâta grijă.



Acum vă voi arăta fotografiile făcute în prima zi din Starea de Alertă.




























joi, 14 mai 2020

Jurnal de Corona Virus 19 - Salcâmii

Pentru că mă trezesc prea târziu de când s-au schimbat orele de evadare din casă pentru ”seniori” nu reușesc să ies dimineața la cumpărături sau plimbare. Dar lumina de la ora 7 seara nu e cea mai propice pentru făcut fotografii. Iar dacă se mai întâmplă, ca marți, să ajung în fața unui salcâm roșu, sau mai degrabă trandafiriu, aproape de ora 8 mă simt chiar frustrată.

Așa că ieri am țâșnit pe ușă fix la 7 seara și am pornit în trap săltat spre Mega Image-ul de pe strada Veteranilor, aflat aproape vis-a-vis de biserică, ca să pot fotografia minunea de salcâm pe o lumină cât de cât acceptabilă.
















În cartierul nostru mai există un soi mai deosebit de salcâm, cu flori de un roz pal. Când l-am descoperit, prin 2009, era o minune de copac, falnic și plin de ciorchini delicați de flori. Dar îmbătrânesc și copacii, nu doar oamenii și acum arată cam ca vai de el.

În schimb în apropiere s-au ivit nenumărați pui, dar niciunul nu a crescut atât de înalt ca el. Probabil locatarii au avut grijă să îi mențină pitici.








Și tocmai când mă gândeam că s-au trecut florile salcâmului alb am descoperit unul printre blocuri, dar deja lumina nu mai era destul de bună ca să fac și close-up pentru flori