luni, 30 iulie 2012

Votantii care nu conteaza

Asta e democratia noastra originala. Fluturam o flamura pe care pictam un balaur care chipurile vine si ne devoreaza daca ne ducem la vot si pe urma ne laudam ca am invins. Stim cum am masluit ca sa devenim presedinte (cu niste amarate de cateva voturi peste 5 milioane, si alea din diaspora, ca in tara s-au pierdut alegerile in 2009) si pe urma acuzam pe altii ca fura voturi.

Si pt ca suntem lasi si ne e frica de rezultatul votului refuzam sa ne miscam pana la urne si pretindem ca asa suntem noi democrati, pishandu-ne pe un drept platit cu sange. Profitam ca in orice popor exista indivizi mai putin educati in ce priveste democratia si care accepta sa le croiasca altii soarta si strigam in gura mare: "uite cat de multi ne iubesc"

Iar cei care au luat in serios dreptul de a vota corect, drept de care au fost lipsiti atat amar de vreme, sunt dispretuiti si etichetati cu cele mai josnice epitete. De catre cei care au profitat mereu de pe urma lor, bagandu-si mana pana la umeri in drepturile lor banesti, castigate intr-o viata de munca. 

Am fost ieri la vot in jur de ora doua, pe caldura de foc. Am vazut atat de multe doamne cu baston, care se miscau cu greu catre urna de vot, ca mi s-a facut mila de efortul lor care parea zadarnic. Iar cei gusati si burtosi (la minte) erau fericiti ca stau ascunsi in sediul de campanie, sa nu dea cumva ochi cu poporul care nu ii mai suporta.

Am vazut si ca maghiarimea a ascultat cu sfintenie sfatul unui premier din afara tarii nostre, pe Victor Orban. Degeaba a incercat Kelemen Hunor sa dreaga busuiocul declarand ca cetatenilor maghiari nu le pasa deloc cine e in fruntea tarii (asta in conditiile in care el insusi a candidat pt presedintia Romaniei si eu, vazandu-i biografia, eram gata-gata sa-l votez). Pt mine e clar: Basescu va fi de acum incolo presedintele lui Victor Orban. Pt ca voturile magiarilor ar fi putut intr-adevar sa faca diferenta, indiferent de partea cui ar fi fost.

Mi s-a parut culmea indecentei bucuria afisata de Monica Macovei dupa anuntarea ultimului exit-poll, cum flutura ea manuta de la o ferestruica ce parea a fi de la baie catre putinii aclamatori aflati sub geam. Despre flacara democratiei stinsa in direct langa persedintele beat (la propriu) de fericire ca a smecherit inca o data tara si se bucura  ca "numai" peste 7 miloane de alegatori (din nu se stie exact cati au fost in realitate, pt ca listele nu tin cont de rezultatul recensamantului) au fost contra lui, numai de bine, ca la morti.

Ce m-a iritat intotdeuna la PSD si PDL a fost mentalitatea "Sa piara tara numai mie sa-mi fie bine", asta in timp ce declarau sus si tare ca mor de dragul si de grija poporului.

Macar liberalii din PNL recunosc cinstit ca sunt interesati de bunastarea individuala. Si totusi, desi a fost atat de aspru criticat de urmasii lui cei ultrapriceputi, guvernul Tariceanu a luat cele mai multe masuri de pe urma carora a beneficiat si omul de rand. Ca pe urma a venit criza de care a profitat presedintele pe care il doresc (inca) demis pt a-si exercita in chip despotic autoritatea e alta poveste.

Un lucru e clar, in tara asta sunt prea multi care traiesc bine in timp ce peste 7 milioane sufera.

Niciun comentariu: