sâmbătă, 28 iulie 2012

Nostalgii de toamna vietii.

Suzeta mi-e tare draga. Nu numai pt ca suntem practic de aceeasi varsta, ci pt ca nu oboseste sa-mi suporte toanele si hachitele si sa-mi trimita tot ce gaseste ea mai interesant in scormonirile de pe net, desi de multe ori eu doar deschid emailurile, fara sa le citesc pana la capat sau fara sa le citesc, punct. Sigur, mi-e draga si pentru ca are un suflet mare, gata sa sara in ajutorul prietenelor, si are multe. Mi-a trimis de curand un buchet de poezii (cu sursa, ca asa a invatat de la mine) care mi-au mers la suflet, pt ca raspund multor intrebari pe care mi le-am pus, sau nu. Si ca sa vedeti despre ce e vorba o sa copiez exact asa cum mi le-a trimis, cu sublinierile ei facute cu litere mari. 

In ce priveste "tema pt acasa" primita de la alta prietena draga, tot de varsta mea, care tema s-ar putea intitula "Salvati Gradina Botanica" de la degradarea produsa clar de lipsa de bani pt intretinere, o sa ma ocup de ea cand voi putea. Deocamdata trebuie sa spun ca pt amenajarea si intretinerea Aquarium-ului din parcul Herastrau s-au gasit bani (o sa va arat cat de curand ce am vazut acolo) dar si costul biletului de intrare e pe masura incat daca s-ar aplica aceeasi tactica si pt Gradina Botanica aceasta si-ar pierde caracterul accesibil pt cei care beneficiaza cel mai mult depve urma ei, pensionarii si mamicile care au copii mici sau mijlocii.

Dati-mi un trup,voi muntilor (Lucian Blaga)

,,NUMAI PE TINE TE AM, trecătorul meu trup,
şi totuşi
flori albe şi roşii eu nu-ţi pun pe frunte şi-n plete,
căci lutul tău SLAB
mi-e prea strâmt pentru straşnicul SUFLET
ce-l port.

Daţi-mi un trup,
voi munţilor,
mărilor,
daţi-mi ALT trup să-mi descarc NEBUNIA
în plin!
Pământule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei năprasnice INIMI,
prefă-te-n lăcaşul furtunilor cari mă strivesc,
fii amfora EUlui meu îndărătnic!

Prin COSMOS
auzi-s-ar atuncea măreţii mei paşi
şi-aş apare năvalnic şi LIBER
cum sunt,
pământule sfânt.

Când AS IUBI,
mi-aş întinde spre CER toate mările
ca nişte vânjoase, sălbatice braţe fierbinţi,
SPRE CER,
să-l cuprind,
mijlocul să-i frâng,
să-i sărut sclipitoarele STELE.

Când aş urî,
aş zdrobi sub picioarele mele de stâncă
bieţi sori
călători
şi poate-aş zâmbi.

Dar NUMAI PE TINE TE AM, trecătorul meu trup."

Frumoase-s câmpiile vieţii…

Autor / Poet: Magda Isanos

,,Frumoase-s câmpiile vieţii,
frumoasă primăvara de aur;
ci eu se cuvine să PLEC înainte
de-a-ntomna în pădure.

Se cuvine să PLEC înainte
de-a vedea miezul zilei,
când nu s-au copt încă perii vărateci
şi grâul nu sună.

Frumoase-s câmpiile vieţii.
Întorc capul să mai văd încă o dată
ceea ce ani în şir am privit;
ceea ce şiruri lungi de ani n-am să mai văd."

Gândeste-te, n-ar fi păcat…
Autor / Poet: Magda Isanos

,,Învată-mă cu ce să-ncep întâi
şi-n care vorbe-anume tuturor
să spun ce-albastru-i ceru-n ochii tăi,
şi cum, de-atâtea lumi luminători,

pe gura ta surâsu-i ca un soare;
ei poate niciodată n-or să ştie
din fiecare clipă trecătoare
cum ne-am durat noi câte-o veşnicie

iubindu-ne; şi nu vor şti că-n glas
îti cânt atâtea cântece când spui
cuvinte ce pe buzele oricui
nişte cuvinte simple-ar fi rămas.

Învaţă-mă cu ce să-ncep şi cum
să-i spun aceste-i lumi cât mi-i de dragă
că te-a născut, cu truda ei întreagă,
pe tine, bucuria mea de-acum.

Ea, poate, niciodată n-o să ştie
c-a înflorit în FLORI şi-a curs în APE,
ca din pământ şi sura veşnicie
să mi te-aducă,-aşa cum eşti, aproape;

şi, fiindcă-o să murim şi noi odată,
gândeşte-te: n-ar fi păcat să moară,
cuprinsă-n noi, atâta primavară,
şi DRAGOSTEA cu INIMA deodată?…

De-aceea, spune-mi cum să-ncep anume,
şi eu voi scrie toate, fir cu fir,
ca dispreţuitori de cimitir,
să ne IUBIM de-a pururea pe lume."

Murim… ca mâine

Autor / Poet: Magda Isanos

E-aşa de trist să cugeti că-ntr-o zi,
poate chiar mâine, pomii de pe-alee
acolo unde-i vezi or să mai stee
voioşi, în vreme ce vom putrezi.

Atâta SOARE, Doamne,atâta SOARE!
o să mai fie-n lume dupa noi;
cortegii de-anotimpuri şi de ploi,
cu păr din care şiruie răcoare…

Şi iarba asta o să mai răsară,
iar luna tot aşa o să se plece,
mirată, peste apa care trece
noi singuri n-o să fim a doua oară.

Şi-mi pare-aşa ciudat că se mai poate
găsi atâta vreme pentru ură,
când viaţa e de-abia o picătură
între minutu-acesta care bate...

şi celălalt şi-mi pare nenţeles
şi TRIST că nu privim la CER mai des,
că nu culegem flori şi nu zâmbim,
NOI, care-aşa de repede murim."



Si acum concluzia Suzetei:

Daca tot ne e SCRIS sa murim...
Atunci mai bine sa... IUBIM!

N-au decat sa rada tinerii pana nu mai pot zicand "au innebunit babele"...Ce stiu ei...

Poate nu toata lumea stie ca generatia mea nu a avut parte sa invete in scoala ceva despre Lucian Blaga, care, prin opera sa filozofica, nu se incadra in curentul materialist atat de drag autoritatilor comuniste.

Nici despre delicata si sensibila Magda Isanos (un articol f documentat si detaliat despre bigrafia ei gasiti pe Wikipedia) deasemenea nu am invatat nimic in scoala. Noroc ca dragostea mea pt poezie si...cuvinte incrucisate, unde numele ei se preteaza la tot felul de incrucisari, mi-au adus-o in atentie. Am fost mereu impresionata de faptul ca a avut o viata atat de scurta. mereu mi-a parut rau ca Iulia Hasdeu, George Toparceanu si Magda Isanos s-au prapadit prea repede.

Niciun comentariu: