Zilele acelea...

O prietena a mea de pe fb a postat un cantec asa de frumos, ca nu ma mai saturam ascultandu-l. E in engleza dar melodia mi se parea atat de cunoscuta...stiam ca am auzit-o in franceza, dar nu-mi mai aminteam deloc nici titlul ei, nici cine o canta...Pana la urma mi-am amintit cateva cuvinte "avec un gout de miel" si am apelat la Google...Google.ro, desi eu prefer Google.com, pentru ca gasesc mai repede ce caut...Dupa ce mi-a oferit nu stiu cate reclame de miere s-a indurat si mi-a spus ca e Dalida, cu "Le Temps des Fleurs". Evrika!

Cantecul in engleza este numit "Those were the days" si e cantat de vocea cea dulce a lui Mary Hopkin. O sa pun versurile si traducerea in romana, cat de fidela o sa pot

THOSE WERE THE DAYS MARY HOPKIN

CE ZILE ERAU ACELEA...MARY HOPKIN

Once upon a time, there was a tavern
Where we used to raise a glass or two
Remember how we laughed away the hours,
Think of all the great things we would do

Candva, era o taverna
Unde obisnuiam sa ciocnim un pahar sau doua
Iti amintesti cum radeam cu orele
Gandindu-ne la toate lucrurile marete pe care aveam de gand sa le facem

Those were the days, my friend
We thought they'd never end
We'd sing and dance forever and a day
We'd live the life we'd choose
We'd fight and never lose
For we were young and sure to have our way


Ce zile erau acelea, prietene
Credeam ca nu se vor sfarsi niciodata
Ca vom canta si vom dansa mereu si inca o zi
Ca vom trai viata asa cum vrem
Ca ne vom lupta si nu vom pierde niciodata
Pentru ca eram tineri si siguri ca ne vom urma calea

Then, the busy years went rushing by us
We lost our starry notions on the way
If, by chance, I'd see you in the tavern,
We'd smile at one another and we'd say

Apoi anii au trecut alergand pe langa noi
Ne-am pierdut notiunile stelare pe drum
Daca, din intamplare, te-as vedea in taverna,
Ne-am zambi unul altuia si am spune:

Those were the days, my friend
We thought they'd never end
We'd sing and dance forever and a day
We'd live the life we'd choose
We'd fight and never lose
Those were the days, oh yes, those were the days


Ce zile erau acelea, prietene
Credeam ca nu se vor sfarsi niciodata
Ca vom canta si vom dansa mereu si inca o zi
Ca vom trai viata asa cum vrem
Ca ne vom lupta si nu vom pierde niciodata
Ce zile erau acelea, ce zile!

Just tonight, I stood before the tavern
Nothing seemed the way it used to be
In the glass, I saw a strange reflection
Was that lonely woman really me?

Chiar asta seara am stat in fata tavernei
Dar nimic nu mai semna cu ce a fost
In geam am vazut o reflexie straina
Oare femeia aceea singuratica eram chiar eu?

Those were the days, my friend
We thought they'd never end
We'd sing and dance forever and a day
We'd live the life we'd choose
We'd fight and never lose
Those were the days, oh yes, those were the days

Ce zile erau acelea, prietene
Credeam ca nu se vor sfarsi niciodata
Ca vom canta si vom dansa mereu si inca o zi
Ca vom trai viata asa cum vrem
Ca ne vom lupta si nu vom pierde niciodata
Ce zile erau acelea, ce zile!

Through the door, there came familiar laughter
I saw your face and heard you call my name
Oh, my friend, we're older but no wiser
For in our hearts, the dreams are still the same


Prin usa, aud un ras familiar
Iti vad fata si te aud chemandu-ma pe nume
Oh, prietene, suntem mai batrani dar nu mai intelepti
Pentru ca avem aceleasi vise in inimi.

Those were the days, my friend
We thought they'd never end
We'd sing and dance forever and a day
We'd live the life we'd choose
We'd fight and never lose
Those were the days, oh yes, those were the days

Ce zile erau acelea, prietene
Credeam ca nu se vor sfarsi niciodata
Ca vom canta si vom dansa mereu si inca o zi
Ca vom trai viata asa cum vrem
Ca ne vom lupta si nu vom pierde niciodata
Ce zile erau acelea, ce zile!
 

Dar cantecul care imi rasuna in minte in timp ce o ascultam pe Mary Hopkin are versurile urmatoare:

Le temps des fleurs
by Dalida

Dans une taverne du vieux Londres
Où se retrouvaient des étrangers
Nos voix criblées de joie montaient de l´ombre
Et nous écoutions nos cœurs chanter

Intr-o taverna din batrana Londra
Unde se intalneau strainii
Vocile noastre pline de bucurie urcau din umbra
Si ne ascultam inimile cantand

C´était le temps des fleurs
On ignorait la peur
Les lendemains avaient un goût de miel
Ton bras prenait mon bras
Ta voix suivait ma voix
On était jeunes et l´on croyait au ciel
La, la, la...
On était jeunes et l´on croyait au ciel

Era timpul florilor
Ignoram spaima
A doua zi avea un gust de miere
Bratul tau il prindea pe al meu
Vocea ta o urma pe a mea
Eram tineri si ne credeam in cer
La la la la
Eram tineri si ne credeam in cer

Et puis sont venus les jours de brume
Avec des bruits étranges et des pleurs
Combien j´ai passé de nuits sans lune
A chercher la taverne dans mon cœur

Apoi au venit timpuri imbrumate
Cu zgomote stranii si plansete
Cate nopti fara luna am petrecut
Cautand taverna in inima mea

Tout comme au temps des fleurs
Où l´on vivait sans peur
Où chaque jour avait un goût de miel
Ton bras prenait mon bras
Ta voix suivait ma voix
On était jeunes et l´on croyait au ciel
La, la, la...
On était jeunes et l´on croyait au ciel

Ca in  timpul florilor
Cand traiam fara teama
Cand fiecare zi avea un gust de miere
Bratul tau il prindea pe al meu
Vocea ta o urma pe a mea
Eram tineri si ne credeam in cer
La la la la
Eram tineri si ne credeam in cer

Je m´imaginais chassant la brume
Je croyais pouvoir remonter le temps
Et je m´inventais des clairs de lune
Où tous deux nous chantions comme avant


Ma imaginam alungand bruma
Credeam ca pot sa reintorc timpul
Imi inventam nopti senine cu luna
Cu noi amandoi cantand ca inainte


C´était le temps des fleurs
On ignorait la peur
Les lendemains avaient un goût de miel
Ton bras prenait mon bras
Ta voix suivait ma voix
On était jeunes et l´on croyait au ciel
La, la, la...
On était jeunes et l´on croyait au ciel

Era timpul florilor
Ignoram spaima
A doua zi avea un gust de miere
Bratul tau il prindea pe al meu
Vocea ta o urma pe a mea
Eram tineri si ne credeam in cer
La la la la
Eram tineri si ne credeam in cer

Et ce soir je suis devant la porte
De la taverne où tu ne viendras plus
Et la chanson que la nuit m´apporte
Mon cœur déjà ne la reconnaît plus

In seara asta sunt in fata usii
Tavernei unde tu nu vei mai veni
Si cantecul ce mi-l aduce noaptea
Deja nu mai e recunoscut de inima mea.

C´était le temps des fleurs
On ignorait la peur
Les lendemains avaient un goût de miel
Ton bras prenait mon bras
Ta voix suivait ma voix
On était jeunes et l´on croyait au ciel
La la la...
On était jeunes et l´on croyait au ciel

Era timpul florilor
Ignoram spaima
A doua zi avea un gust de miere
Bratul tau il prindea pe al meu
Vocea ta o urma pe a mea
Eram tineri si ne credeam in cer
La la la la
Eram tineri si ne credeam in cer

De remarcat ca versiunea engleza e mai optimista decat cea franceza, Indragostitii cei lipsiti de intelepciune inca mai pastreaza in suflete visele tineretii, in timp ce inima frantuzoaicei nici nu mai recunoaste cantecul din tinerete, pentru ca francezul nu va mai veni in taverna, cum a facut englezul.


Daca indragostitii din "Timpul Florilor" se intalneau in Londra, cei din " Our Last Summer" "Ultima noastra vara" a formatiei ABBA colindau prin Paris

 ABBA
"Our Last Summer"

The summer air was soft and warm
The feeling right, the Paris night
Did it's best to please us
And strolling down the Elysee
We had a drink in each cafe
And you
You talked of politics, philosophy and I
Smiled like Mona Lisa
We had our chance
It was a fine and true romance

Aerul de vara era placut si cald
Ne simteam bine, Parisul in noapte
Facea totul ca ne placa de el
Si plaimbandu-ne pe jos pe Elysee
beam cate ceva in fiecare cafenea
Si tu
Vorbeai de politica, de filozofie si eu
Zambeam ca Mona Lisa
Era sansa noastra
Era o poveste de dragoste frumoasa si adevarata

I can still recall our last summer
I still see it all
Walks along the Seine, laughing in the rain
Our last summer
Memories that remain

Inca imi amintesc ultima noastra  vara
Vad rotul
Plimbarile dealungul Senei, rasetele in ploaie
Ultima noastra vara
Amintirile care raman

We made our way along the river
And we sat down in the grass
By the Eiffel tower
I was so happy we had met
It was the age of no regret
Oh yes
Those crazy years, that was the time
Of the flower-power
But underneath we had a fear of flying
Of getting old, a fear of slowly dying
We took the chance
Like we were dancing our last dance

Ne faceam cale dealungul raului
Si stateam jos in iarba
Langa Turnul Eiffel
Eram asa de fericita ca ne-am intalnit
Eram la varsta fara de regrete
O, da
Anii aceia nebuni, era timpul
Curentului Power-Flower
Dar pe dinauntru ne era frica de zbor
Ca vom imbatrani, ne era frica sa nu murim incet
Am profitat de sansa
Ca si cum dansam ultimul dans

I can still recall our last summer
I still see it all
In the tourist jam, round the Notre Dame
Our last summer
Walking hand in hand


Inca imi mai amintesc ultima noastra vara
Vad totul
In imbulzeala de turisti, din jurul Notre Dame
Ultima noastra vara
Mergand mana in mana

Paris restaurants
Our last summer
Morning croissants
Living for the day, worries far away
Our last summer
We could laugh and play

Restaurantele Parisului
Ultima noastra vara
Croasantele de dimineata
Traind numai ziua in curs, grijile departe de noi
Ultima noastra vara
Cand puteam sa radem si sa ne jucam

And now you're working in a bank
The family man, the football fan
And your name is Harry
How dull it seems
Yet you're the hero of my dreams

Si acum tu lucrezi intr-o banca
Esti om cu familie, esti fan de fotbal
Te cheama Harry
Ce pliciticos suna
Si totusi tu esti eroul viselor mele

I can still recall our last summer
I still see it all
Walks along the Seine, laughing in the rain
Our last summer
Memories that remain
I can still recall our last summer
I still see it all
In the tourist jam, round the Notre Dame
Our last summer
Walking hand in hand
Paris restaurants
Our last summer
Morning croissants
We were living for the day, worries far away...

Inca imi mai amintesc ultima noastra vara
Vad totul
Plimbarile dealungul Senei, rasetele in ploaie
Ultima noastra vara
Amintirile care raman
Inca imi mai amintesc ultima noastra vara
Vad totul
In imbulzeala de turisti, din jurul Notre Dame
Ultima noastra vara
Mergand mana in mana
Restaurantele Parisului
Ultima noastra vara
Croasantele de dimineata
Traind numai ziua in curs, grijile departe de noi

De ce nu cred ca am sa fiu vreodata o scriitoare consacrata.

O poza gasita la o prietena de pe fb m-a pus pe ganduri...Contine niste porunci (comandamente) ale unui scriitor pe care marturisesc ca l-am confundat cu altul si abia dupa ce am tradus poruncile am trecut la documentare si mi-am dat seama de confuzie. 

Am citi candva un roman de razboi al unui scriitor care se numea Miller. Romanul m-a impresionat prin minutiozitatea descrierii trairilor soldatilor intr-un mediu cat se poate de ostil, o jungla undeva prin zona Pacificului.  Asta tineam eu minte inainte de a ma documenta. Uitatsem titlul romanului, am retinut doar senzatia aceea de lucru pe care nu ti l-ai dori sa il traiasca nimeni, nici dintre cei apropiati si nici macar dintre dusmani si numele de Miller.

Minunea asta de motor de cautare care se cheama Google mi-a improspatat functia de recunoastere a memoriei, pentru ca functia de reproducere a fost suplinita de motor. Si asa am aflat, folosind cuvintele cheie adecvate, ca pe scriitor il chema Norman Mailer, si nu Miller (OK, mi-am amintit numele de Norman pe parcurs, altfel nu mai gaseam eu titlul cartii) iar cartea se cheama "The Naked and the Dead"  "Cei Goi si Cei Morti".

Ca sa vedeti cum se cheama de fapt scriitorul care m-a convins, cum veti vedea din comentariile mele la poruncile sale, ca n-am nici o sansa sa ajung o scriitoare consacrata, o sa public poza:

Inainte de a incepe sa traduc o sa spun cateva cuvinte despre Henri Miller. Cartile sale au fost multa vreme interzise in USA  nu numai pentru vederile de stanga ale autorului (sa nu uitam ca a trait in vremea "vanatorii de vrajitoare" cum au numit comunistii McCarthismul, care a produs nenumarate liste negre ale celor banuiti ca ar vrea sa instaureze regimul comunist in  USA, sa nu uitam nici de "binefacerile" acestui regim in lagarul socialist din care am facut si noi parte si sa nu blamam decat excesele de zel, nu si ideea de combatere a comunismului) si si pentru ca romanele sale erau considerate cam imorale, pornografice chiar. 

Cand se scrie despre sex mi-e teama ca linia dintre ce este considerat moral si admis de societate si ce este daunator este destul de subtire si ca sunt destule persoane cu o educatie mai rigida care sunt usor de ofuscat din acest punct de vedere. Mia multe despre viata aventuroasa a acestui scriitor si operele sale pot afla cei cunoscatori de engleza din linkul spre Wikipedia pe care l-am pus mai sus.

Iata si traducerea textului din fotografie impreuna cu comentariile mele:

Henry Miller
Programul de lucru: 1932-1933

PORUNCILE:

1. Lucrezi doar la un lucru odata pana il termini (eu incep mai multe treburi deodata si uneori nu reusesc sa termin ca lumea niciuna..poate e cazul sa amintesc ca in timpul studentiei reuseam sa imi refac perfect fortele numai dupa o scurta atipire de cel mult 10 minute dar sotul meu, care nu poseda aceasta capacitate, mi-a interzis sa trag acel mic pui de somn inainte de a termina treaba inceputa, si mi-am pierdut pur si simplu acel dar, traind ani de zile intr-un continuu surmenaj, incat nu e de mirare, zic eu, ca m-am imbolnavit de cancer))
2. Nu incepi nici o carte noua (de scris, intr-o vreme nu incepeam nici o carte noua de citit, acum am nu stiu cate carti incepute si neterminate) nu adaugi nici un material nou la "Izvorul Negru"
3. Nu fi nervos. Lucreaza calm, vesel, orice ai la indemana, fara sa te ingrijorezi . (asta nu e asa de greu pentru mine)
4. Lucreaza dupa Program si nu dupa chef. Opreste-te la timpul stabilit. (Hmm, rigurozitatea unui program mi-a fost adesea straina, doar in timpul facultaii, in sesiune, imi faceam un program, dar si atunci incercam sa il termin ianinte de data stabilita, si cum de cele mai multe ori reuseam aveam o adevarata satisfactie)
5. Cand nu poti sa creezi poti sa lucrezi.
6. Pune cate putin ciment in fiecare zi, mai degraba decat sa adaugi mereu fertilizatori (aici trebuie o explicatie: in romaneste se spune ca trebuie sa lasi timp sa ti se sedimenteze notiunile, in special cand inveti, sa nu adaugi mereu notiuni noi care pur si simplu tulbura procesul de invatare, asta nu a inteles proful nostru de coreeana si de aceea progresele mele in invatarea limbii sunt prea lente, poate si pentru ca apelez prea des la masinile de tradus)
7.Ramai un Om. Daca simti nevoia socializeaza, plimba-te, bea. (si daca nevoia asta iti consuma prea mult timp si resurse, ce te faci?)
8. Nu fi un cal de povara! Lucreaza doar de placere. (Mda, cand scrii e indicat, nu si in alte activitati, nu totdeauna iti poti permite sa lucrezi doar de placere)
9. Renunta la Program daca simti ca trebuie- dar revino la el a doua zi: Concentreaza-te. Ingusteaza (domeniul de interes, ca sa adancesti, nu sa te imprastii prin superficialitate, si asta reuseam mai bine in adolescenta si tinerete decat la maturitate) Exclude (tot ceea ce ar putea constitui un balast...nici asta nu imi prea reuseste, de aceea unii au spus ca jurnalele mele de calatorie ofera prea multe amanunte nesemnificative)
10. Uita de cartile pe care vrei sa le scrii. Gandeste-te numai la cartea pe care o scrii.
11. Intai si intai scrie. Pictatul, muzica, prietenii, cinematograful, toate astea vin dupa aceea.

Avand in vedere ca Henry Miller a fost totusi un scriitor destul de prolific, chiar daca un timp a trait cam pe spinarea diferitelor sale amante sau sotii, as zice ca aceste porunci ar putea fi un far calauzitor pentru cineva care vrea sa fie scriitor...si cum eu nu prea am sanse sa le respect cred ca si sansele de a deveni vreodata scriitoare consacrata sunt minime, daca nu chiar inexistente.

Dans...Fantastic

Imi pare rau ca nu pot descarca acest video...Este fantastic

4 August 2013--ZiuaMamitei--92 de ani

De cand activez pe fb cam uit de blog...multi bloggeri fac cam acelasi lucru...pe fb reactiile sunt mai rapide si parca mai directe...Am postat acolo poze de la ziua mamitei...acum ma gandesc ca nu e rau sa le incarc si aici. Nu m-am ostenit prea tare cu bucatareala, cel mai mult am muncit la salata de vinete si la aranjatul rosiilor pe platou...Am folosit vinete albe si rosii portocalii si...rosii

Mamita a fost fericita ca a avut nepoatele langa ea, i-au adus cadouri, precum si flori si tort.

Cam ce am avut pe masa vedeti mai jos:

Salata de alge marine cu somon si susan

Humus "Ocean Fish" cel mai bun de pe piata, dupa parerea mea.

Icre de Manciuria...amintiri din tinerete, cand le consumam pe sandvisurile cumparate de la "Delta Dunarii" de vis-a-vis de "Romarta Copiilor"

Icre de somon, diferenta nu e doar la dimensiune, ci si la pret, 100 lei in plus la kg...la cele de Manciuria

Salata de icre de crap, tot de la cutie...asta i-a placut cel mai mult mamitei...stiti zicala cu sofranul...

Piept de pui fiert (marca Florin Munteanu) cu frunze de busuioc...s-a mancat...ioc...

Sampanie "Zarea" si sampanie pentru copii, cica de zmeura...

Sampanie cu zmeura congelata, "brevet" Viorica Munteanu

Kim Su-Ro, The Iron King si povestea lui de dragoste...

Printre multele drame istorice sud-coreene transmise de televiziunile noastre se numara si cea avand ca erou principal pe "Regele Fierar" Kim Sooro. Am cautat in articolele anterioare si nu pot sa cred ca nu i-am acordat prea multa atentie. Stiu ca am urmarit serialul cu toata atentia si am fost impresionata de soarta acestui rege a carui istorie incepe ca in miturile Greciei Antice sau ca in povestea lui Moise cu un copil adoptat si crescut ca si cum ar fi facut parte din alta familie, pentru a nu se implini o aspra profetie.

Am fost atrasa de intrigile legate de o falsa prietenie, de rivalitatea dintre copilul gasit si adevaratul urmas al marelui preot, de atentia data prelucrarii fierului si importanta bogatiei in minereu de fier pentru istoria Coreei de ieri si de azi (la ei industria siderurgica nu a fost pusa pe butuci, ca la noi, ba s-a recurs si la transplantarea ei pe alte meleaguri, cum ar fi India, unde a intampinat o darza rezistenta din partea ecologistilor, ca la noi cu gazele de sist si Rosia Montana) si n-am prea dat atentie multelor povesti de amor din serial...

Deh, regele asta se pare ca era chipes din cale afara, incat nu e de mirare ca roiau agashiile (domnitele) in jurul lui mai ceva ca albinele in gradina cu flori. Imi amintesc ca erau cel putin vreo trei care suspinau din toti rarunchii dupa frumusel, una insa a fost mai cu mot ca toate.

Si poate ar fi ramas de tot nebagata in seama de mine daca unul dintre cei mai noi prieteni coreeni ai mei de pe face book nu si-ar fi propus sa adauge la palmaresul lui de calator, scriitor si fotograf inca o expeditie, taman pe urmele acestei printese indiene, pornita tocmai din indepartatul regat Ayodhya, aflat pe malul unui afluient la Gangelui, in actualul stat indian Uttar Pradesh, spre tara lui Kim Suro din Geumgwan Gaya.

Ar fi fost, cica, o dragoste tare mare intre cei doi, asa de mare ca au devenit sot si sotie iar mormintele lor inca se mai vad in Gimhae. Si asta n-ar fi nimic, dar cei doi au avut nici mai mult nici mai putin de 10 fii. Numele coreean al printesei este Heo Hwang-Ok. Doi dintre fii au luat numele mamei lor si au pus bazele clanului Heo in timp ce clanul Kim se trage din ceilalti 8. unul dintre prietenii mei coreeni are ca nume de familie Kim si mi-a spus cu mandrie ca se trage din neam de regi...Totusi se pare ca si altii si-au atribuit acest nume de familie numai ca sa profite de conotatiile sale istorice, si nu trebuie sa va dau eu exemple notorii. 

Despre printesa asta de acum doua mii de ani se stie dintr-o cronica din secolul 11, numita Samguk Yusa, Conform celor scrise acolo parintii ei ar fi avut un vis in care le-a aparut acel rege chipes si fara nevasta, King Suro of Gaya si atunci ea s-a imbarcat pe un vas si ar fi ajuns sa se marite cu el in 48AD, devenind prima regina din Geumgwan Gaya, Daca nu ma inseala memoria in serial ea l-ar fi cunoscut pe Suro cand el a fost vandut ca sclav si l-ar fi salvat de la o moarte iminenta datorata relelor tratamente. Ulterior, cand el a revenit in Gaya ea ar fi pornit in cautarea lui si l-ar fi determinat sa o aleaga pe ea de sotie, intr-un moment in care flacaul ar fi dorit sa ramana celibatar.

Marturisesc ca m-am si incurcat la un moment dat intre atatea intrigi si tesaturi de amor...dar uite ca, desi a trecut destula vreme de cand am vazut serialul, inca imi mai amintesc cate ceva din el. Imi amintesc si rolul negativ pe care l-a avut Shin Kwi-gan, pe artist, Yu Oh-Seong, l-am mai vazut intr-un rol asemanator in Faith O poveste animata a calatoriei printesei poate fi vazuta aici

Nu -mi ramane decat sa ii urez prietenului meu Nam Gi Hoan (sau Ki Hwan, regulile de citire in coreeana sunt destul de complicate iar romanizarea, transcrierea alfabetului coreean in alfabet latin se ghideaza dupa numele literelor, si nu dupa felul in care se citeste) o calatorie cat mai interesanta dar fara surprize neplacute si sa astept sa publice impresii din acesta calatorie pe fb, precum si fragmente din cartea "Asia forever romance road from Ayodhya to Gaya".

Una din calatoriile sale care m-a impresionat foarte tare a fost descrisa de el intr-o carte numita "Sad Day, Happy Travel". A calatorit 36000 de km din Seul in londra si retur, impreuna cu nevasta si baiatul. Ce este extraordinar este ca au plecat in calatorie fiind cam toti bolnavi, zice el intr-un interviu...Baiatul a renuntat pentru cateva luni la studii, sotia avea o boala grava de inima. In Europa cineva le-a spus ca boala se poate vindeca printr-o operatie...

Au fost tare fericiti cand au aflat ca operatia a reusit si au facut un control de rutina pentru hemoroizi...si atunci au cazut din rai direct in iad...doamna avea cancer de colon gradul IV cu metastaze la ficat. A urcat din nou pe masa de operatie de la 9 am la 6 pm. Si daca am inteles eu bine, asta s-a intamplat in 2010 si ea traieste si acum. Reamintesc ca eu aveam diagnosticul de gradul IIIm cu metastaze la sub-brat, iar operatia am facut-o doar dupa ce am facut chimio si radioterapie. Sora mea a avut gradul IIIb, neoperabil, la plamani, a facut chimio si radioterapie in acelasi timp si apoi s-a operat, a supravietuit 9 ani, ceea ce a fost considerat de doctori un adevarat miracol.

Am sa copiez datele despre serial de pe Wiki d-addicts.

• Title: 김수로 / Kim Soo Ro
• Genre: Historical
• Episodes: 32
• Broadcast network: MBC
• Broadcast period: 2010-May-29 to 2010-Sep-18
• Air time: Saturday & Sunday 21:45

Cast

• Ji Sung as Kim Soo Ro
  • Park Gun Tae as young Soo Ro
• Bae Jong Ok as Queen Jung Gyun
• Yoo Oh Sung as Shin Kwi Gan / Tae Gang
• Seo Ji Hye as Heo Hwang Ok
• Go Joo Won as Ijinashi
  • Won Duk Hyun as young Ijinashi
• Kang Byul as Ah Hyo
• Lee Pil Mo as Suk Tal Hae
  • Shin Dong Ki as young Tal Hae
• Lee Jong Won as Jo Bang
• Jang Dong Jik as Deuk Sun / Yoo Chun
• Kim Hyung Il as Kim Yoong
• Lee Won Jong as Yeom Sa Chi
• Lee Hyo Jung as Lee Bi Ga
• Wang Bit Na as Ah Ro (Ah Hyo's aunt)
• Lee Duk Hee as Doctor Ah Jin
• Yoon Joo Sang as Mul Soe
• Choi Soo Rin as Jo Bang's wife
• Jung Jae Gon as Sa Bok
• Kim Ki Hyun as Heo Jang Sang
• Kim Hye Eun as Na Chal Nyeo
• Baek So Mi as Hae Rye
• Kim Hyung Bum as Chu Kyung
• Seo Il Hyun as Yong Bi
• Kim Chae Bin as Yeoui
• Choi Hwa Jung as Nok Sa Dan
• Joo Ho as Suk Chil
• Choi Ah Jin as Beo Deul
• Kang Shin Il as Sun Do
• Jun Jin Gi as Ya Chul
• Han Min Chae as So Hwa

Production Credits

• Chief Producer: Jang Geun Soo
• Producer: Hong Soon Gwan (홍순관)
• Director: Choi Jong Soo, Jang Soo Bong
• Screenwriter: Kim Mi Sook

Episode ratings for the MBC drama Kim Soo Ro

Date	Episode	Nationwide	Seoul
2010-05-29	01	10.7 (10th)	11.0 (10th)
2010-05-30	02	(<9 .0="" td="">	(<9 .2="" td="">
2010-06-05	03	11.5 (9th)	12.0 (7th)
2010-06-06	04	9.9 (12th)	10.2 (11th)
2010-06-13	05	10.5 (15th)	11.5 (13th)
2010-06-19	06	10.9 (9th)	11.6 (9th)
2010-06-20	07	11.2 (10th)	12.0 (9th)
2010-06-26	08	10.4 (14th)	10.7 (14th)
2010-06-27	09	9.4 (19th)	10.0 (17th)
2010-07-03	10	11.4 (13th)	12.1 (11th)
2010-07-04	11	11.0 (15th)	11.1 (16th)
2010-07-10	12	11.9 (10th)	12.3 (10th)
2010-07-11	13	12.5 (9th)	12.4 (9th)
2010-07-17	14	12.4 (13th)	12.5 (13th)
2010-07-18	15	12.0 (11th)	12.6 (10th)
2010-07-24	16	11.5 (9th)	12.0 (9th)
2010-07-25	17	11.5 (12th)	11.8 (11th)
2010-07-31	18	11.0 (10th)	11.4 (9th)
2010-08-01	19	10.7 (12th)	10.9 (12th)
2010-08-07	20	11.6 (11th)	12.1 (11th)
2010-08-08	21	11.9 (12th)	12.5 (8th)
2010-08-14	22	10.9 (11th)	11.0 (12th)
2010-08-15	23	10.8 (15th)	11.2 (13th)
2010-08-21	24	11.0 (12th)	11.4 (12th)
2010-08-22	25	10.2 (15th)	10.5 (14th)
2010-08-28	26	12.3 (9th)	12.5 (9th)
2010-08-29	27	12.4 (10th)	12.8 (10th)
2010-09-04	28	12.3 (7th)	12.7 (7th)
2010-09-05	29	11.9 (8th)	12.6 (8th)
2010-09-11	30	11.2 (11th)	11.6 (11th)
2010-09-12	31	10.8 (10th)	11.0 (10th)
2010-09-18	32	10.5 (11th)	10.8 (11th)

Fotografiile sunt luate de pe net.

 Vasul cu care a calatorit Heo Hwang Ok

Vedeti cat e de frumoasa artista care a interpretat-o pe Heo Hwang Ok. Acum hai sa vedem cum e reprezentata aceasta regina in Gimhae...fotografie de pe pagina de face book a lui Gi Hoan Nam.

Acum sa vedem portretele de epoca ale celor doi soti, Kim Soo Ro si Heo Hwang Ok

Mormantul lui Kim Soo Ro in Gimhae (se citeste Kim He) Fotografie din Wikipedia

Mormantul lui Heo Hwang Ok in Gimhae (se citeste Kim He) Fotografie din Wikipedia

 

August Rush

Totul a inceput cu un video recomandat de prietena de pe fb, Sorina Dorojan... Nu numai ca mi-a placut videoclipul dar mi-a trezit si curiozitatea sa vad filmul. Si am avut parte de o placere pe care deja o credeam apusa. Filmul "August Rush" a avut parte de cronici amestecate, dar de mare admiratie si bucurie din partea mea. Sigur ca partea carcotasa din mine s-a gandit, ca multi altii, La "Oliver Twist" al lui Dickens, dar si la "Filantropica" lui Nae Carnafil sau "Slumdog Millionaire", filmul indian atat de amar.

Si facand comparatie sigur ca soarta lui August Rush mi s-a parut oarecum edulcorata, asa cum procedau americanii mai ales in perioada de glorie hollywoodiana, cand happy-endul era un "must be". Dar faptul ca am revazut-o pe Keri Russell, pe care o stiam din serialul "Felicity", ca Robin Williams isi expune si aici o parte din imensul lui talent, ca Jonathan Rhys Meyers interpreteaza cateva din succesele sale iar KR canta personal la violoncel, ca si "last but not least" minunea de copil Freddie Highmore m-au facut sa uit toate comparatiile si toate cliseele.

Nu mai spun nimic despre muzica, de o calitate cu totul deosebita, indiferent daca e vocala sau instrumentala, clasica, rock sau blues. Ceea ce a facut sa imi placa si mai mult filmul este ca l-am gasit pe un site unde a avut si subtitrare pentru surzi, dar si mentionarea fiecarei bucati muzicale, oricat de slab era sunetul pe coloana sonora. Daca nu stit engleza e pacat, eu nu ma ostenesc sa il caut in romaneste, pentru ca ma irita foarte des traducerile, oricat de mult isi dau osteneala traducatorii nostri, cel mai adesea tineri, cu un vocabular destul de dezvoltat dar avand cunostinte de cultura generala uneori suparator de reduse (eh, unde e scoala de altadata?).

Daca stiti totusi engleza dar scurtele mele laude nu v-au convins sa il vedeti, pe Wikipedia este povestit destul de in amanunt. Dar credeti-ma ca pierdeti foarte mult din farmecul jocului actorilor, al muzicii si al povestii.Oricat de mult imi plac filmele sau serialele coreene niciunul din ele nu mi-a produs o asemenea incantare, nici macar serialul pe care il apreciez cel mai mult, Giant. Poate pentru ca sunt mai sensibila la sentimentalismul vestic decat la sofisticarea orientului indepartat.

Din articolul citat din Wikipedia am copiat cateva date iar de pe net nu ma mai saturam sa culeg fotografii. Puteti sa vedeti si voi ce frumosi sunt protagonistii, frumusete care, spre deosebire de cele coreene, are prea putin sau deloc deaface cu bisturiul chirurgului plastician.

Directed by	Kirsten Sheridan
Produced by	Richard Barton Lewis
Written by	Nick Castle James V. Hart Paul Castro
Starring	Freddie Highmore Keri Russell Jonathan Rhys Meyers Robin Williams Terrence Howard William Sadler Alex O'Loughlin
Music by	Mark Mancina
Cinematography	John Mathieson
Editing by	William Steinkamp
Studio	Southpaw Entertainment CJ Entertainment
Distributed by	Warner Bros. Pictures
Release date(s)	November 21, 2007
Running time	113 min.
Country	United States
Language	English
Budget	$25 million
Box office	$65,278,569 (worldwide)

• Freddie Highmore as Evan Taylor / August Rush
• Keri Russell as Lyla Novacek
• Jonathan Rhys Meyers as Louis Connelly
• Robin Williams as Maxwell "Wizard" Wallace
• Terrence Howard as Counselor Richard Jeffries
• William Sadler as Thomas Novacek
• Jamia Simone Nash as Hope
• Mykelti Williamson as Reverend James
• Leon G. Thomas III as Arthur
• Alex O'Loughlin as Marshall
• Bonnie McKee as Lizzy
• Timothy Mitchum as Joey
• Becki Newton as Jennifer

Music

• "Moondance"
  Written by Van Morrison, Performed by Jonathan Rhys Meyers
• "This Time"
  Written by Chris Trapper, Performed by Jonathan Rhys Meyers
• "Bari Improv"
  Written by Mark Mancina and Kaki King, Performed by Kaki King
• "Ritual Dance"
  Written by Michael Hedges, Performed by Kaki King
• "Raise It Up"
  Written by Impact Repertory Theatre, Performed by Jamia Simone Nash and Impact Repertory Theatre
  Nominated for an Academy Award for Best Original Song
• "Dueling Guitars"
  Written by Heitor Pereira, Performed by Heitor Pereira and Doug Smith
• "Someday"
  Written and Performed by John Legend
• "August's Rhapsody"
  Written by Mark Mancina

The final number with Lyla and Louis begins with Lyla playing the Adagio-Moderato from Edward Elgar's Cello Concerto in E Minor.
Except for "Dueling Guitars", all of August's guitar pieces were played by American guitarist-composer Kaki King. King's hands are used in close-ups for August Rush.