Ballade des Dames du temps jadis
Dites-moi où, n'en quel pays,
Est Flora la belle Romaine,
Archipiades, ne Thaïs,
Qui fut sa cousine germaine,
Echo, parlant quant bruit on mène
Dessus rivière ou sur étang,
Qui beauté eut trop plus qu'humaine ?
Mais où sont les neiges d'antan ?
Où est la très sage Héloïs,
Pour qui fut châtré et puis moine
Pierre Esbaillart à Saint-Denis ?
Pour son amour eut cette essoine.
Semblablement, où est la roine
Qui commanda que Buridan
Fût jeté en un sac en Seine ?
Mais où sont les neiges d'antan ?
La roine Blanche comme un lis
Qui chantait à voix de sirène,
Berthe au grand pied, Bietrix, Aliz,
Haramburgis qui tint le Maine,
Et Jeanne, la bonne Lorraine
Qu'Anglais brûlèrent à Rouen ;
Où sont-ils, où, Vierge souvraine ?
Mais où sont les neiges d'antan ?
Prince, n'enquerrez de semaine
Où elles sont, ni de cet an,
Que ce refrain ne vous remaine :
Mais où sont les neiges d'antan ?
Est Flora la belle Romaine,
Archipiades, ne Thaïs,
Qui fut sa cousine germaine,
Echo, parlant quant bruit on mène
Dessus rivière ou sur étang,
Qui beauté eut trop plus qu'humaine ?
Mais où sont les neiges d'antan ?
Où est la très sage Héloïs,
Pour qui fut châtré et puis moine
Pierre Esbaillart à Saint-Denis ?
Pour son amour eut cette essoine.
Semblablement, où est la roine
Qui commanda que Buridan
Fût jeté en un sac en Seine ?
Mais où sont les neiges d'antan ?
La roine Blanche comme un lis
Qui chantait à voix de sirène,
Berthe au grand pied, Bietrix, Aliz,
Haramburgis qui tint le Maine,
Et Jeanne, la bonne Lorraine
Qu'Anglais brûlèrent à Rouen ;
Où sont-ils, où, Vierge souvraine ?
Mais où sont les neiges d'antan ?
Prince, n'enquerrez de semaine
Où elles sont, ni de cet an,
Que ce refrain ne vous remaine :
Mais où sont les neiges d'antan ?
Ei, si-acum sa agonizam putin (adica sa mergem pe pagina din Agonia.ro, ce inspiratie morbida a avut cine a asociat prezenta apropiata a mortii cu poezia...) cu cateva talmaciri (citindu-le poate o sa intelegeti de ce m-am hotarat sa imi aprofundez cunostintele de franceza din liceu ca sa gust savoarea poeziei in original pt ca, oricat s-ar stradui un traducator, tot la dictonul Tradutore= Traditore se ajunge) printre care si cea a lui Romulus Vulpescu:
Balada doamnelor din alte vremuri
Pe ce meleaguri, unde mi-s
romana Flora, cald încânt
Archipiada şi Thais
ce-s vere bune prin orând?
Echo ducând orice cuvânt
spre larg, în zvoană murmurată,
frumoasă coz?... Dar unde sunt
zăpezile de altădată?
Unde-i mintoasa Heloise
de dragul cui, scornit şi-nfrânt
Pierre Esbaillart, la Sainct-Denys,
purtă monahicesc veşmânt
Şi unde-i Doamna ce mormânt
făcu din Sena-nvolburată
lui Buridan?... Dar unde sunt
zăpezile de altădată?
Şi Doamna Blanche - un crin deschis,
neîntrecută-n caldu-i cânt,
Lungana Berthe, Bietrys, Allys,
sau Harembourges în Mayne tronând?
ŞI Jehanne ce-n Rouen s-a frânt
Pe-un rug de flăcări? Prea Curată
unde-s acum? ... Dar unde sunt
zăpezile de altădată?
ÎNCHINARE
Pe unde-s doamne, şi de când,
nu căuta! Cheia-i păstrată
în versul meu : ...Dar unde sunt
zăpezile de altă dată ?
Tălmăcite de Neculai Chirică
Balada doamnelor de altădată
(trad. Zoe Verbiceanu)
Spuneţi-mi spre ce ţărm ferice
frumuseţi
strălucitoare
şi-au luat zborul de aice
Undeva mai fi-vor oare,
inimile să-nfioare:
Flora, scump vlăstar roman,
Şi Taisa mândra floare ?
Dar zăpada celui an ?
Unde-i cea de car' se zice
c-a iubit-o cu ardoare
Abelard cel neferice?
Dar cea necruţătoare
care puse să omoare
pe sărmanul Buridan
în a Senei grea vâltoare?
Dar zăpada celui an?
Dar suava Beatrice
şi acea privighetoare
Blanşa - cu cosiţi de spice
Berta - cu prelungi picioare
Şi-a mai mândră din fecioare
arsă-n rugul din Ruan,
unde-i Maică Îndurătoare ?
Dar zăpada celui an?
Pricipe, un fulg, o floare,
un chip oacheş sau bălan -
azi e viu şi mâine moare
ca zăpada celui an!
Balada doamnelor de altădată
(trad. Dan Botta)
Ci spune-mi unde,-ce cuprins
E flora, râmleanca frumoasă ;
Archipiada şi Thais,
Şi Echo, dintr-un freamăt scoasă,
cântând pe râuri şi-ntinsori
dumnezeieşte de frumoasă?...
Dar unde-s marile ninsori?
Şi prea-nţeleapta Heloys,
din vina cui scopit rămas-a
Pierre Esbaillart la Saint Denis?
De dragul ei îmbracă rasă.
Aşijderi, unde e Crăiasa
ce-a pus ca Buridan, în zori,
să fie-n râu zvârlit cu plasa?...
Dar unde-s marile ninsori?
ŞI Blanche, ca floare de cais,
măiastră-n cântece crăiasă,
Berthe Picior-Lung, Bietris, Alis
Haremburgis in Maine băneasă,
Ioana, ţăranca vitează
ce-au ars-o anglii în vâlvori;
ci unde-s ele Împărăteasă?...
Dar unde-s marile ninsori?
Închinare:
De ele, măre, ce-ţi pasă
pe unde sunt din alte ori.
Doar viersu-acesta nu te lasă:
dar unde-s marile ninsori?
Balada doamnelor din vremea de odinioară
(trad. Romulus Vulpescu)
Spuneţi-mi, unde, în ce plai-s
frumoase Floare din râmlane,
Archipiada spun, şi Thais,
ce-au fost mlădiţe cosânzene?
Echo ce auie-n poiene,
de chemi la iaz au pe tăpşan,
ce-avea frumuseţi nepământene?...
Dar unde-i neaua de mai an?
Dar prea-nţeleapta Eloisa
De dragul cui, în cazne-avane,
scopit fu Avelar, şi i s-a
dat lui monahiceşti canoane?
Dar Doamna poruncind cu toane
vârât în sac, pe Buridan
să-l zvârle Senei în Bulboane?
Dar unde-i neaua de mai an?
Dar Blanca-Doamna, crin în floare,
ce îngâna cu viers de zână?
Dar Bertha cu piciorul mare,
Alisa, Eremburga?Până
şi a Ioanei d'Arc ţărână
mucenicită la Ruan
Unde-s, Fecioară-Atotstăpână?---
Dar unde-i neaua de mai an?
Închinare
măria Ta, să nu-ntrebi unde
au pus (de-aun leat, de ieri) e-n van.
Cîci viersul meu îţi va răspunde:
Dar unde-i neaua de mai an?
Balada domniţelor de odinioară
(trad. Al Alexianu)
Spune-mi unde,-n către ţară
sau pe ce ascuns tărâm
e zeiţa de la Râm,
Flora mândră şi fecioară?
Ori vrăjita Echo şi Alcibiada...
Spune-mi unde-s ?Dar zăpada
de-astă iarnă unde-o fi?
Unde-i Heloise, frumoasa,
pentru care-odinioar'
întristat, a-mbrăcat rasa
de călugăr Abelard?
Doamna care porunci
ferecat, în val, să cadă
Buridan...? Dar cea zăpada
de-astă iarnă unde-o fi?
Spune-mi unde e Alice...?
Bertha trupeşă şi plină...?
Blanche, măiastră-n glas, regină...?
Ehrenbors şi Beatrice ...?
Ori Jehanne din Domremi,
dată flăcărilor pradă...?
Spune-mi unde-s ? Cea zăpadă
de-astă iarnă unde-o fi?
Cneaz mărit, nu ispiti
taina...! Nimeni să n-o vadă!
Spune-mi oare : cea zăpadă
de-astă iarnă, unde-o fi ?
Balada domniţelor de odinioară
(trad. Francisc Păcurariu)
Cine-mi va spune tainica poveste
a umbrelor cu vremea spuberate :
Domniţa din vechime unde este
ce trup de calde lunci înmiresmate?
Unde-i mândria Romei, Flora, unde
îi înfloreşte coapsa-n primăvara?
Dar zâna tristă-a sprintenelor unde?
Dar unde-i neaua de odinioară?!
Unde-s cu slova din letopiseţe
câte ne ies din pâcla amintirii:
Regina Blanche ori Bertha? Câte feţe
s-au şters, năluci , din zariştea privirii
Pe cea căznită de englezul gâde
pe rugul din Rouen, mai ieri, fecioară
unde-au suflat-o vânturile hâde?
Dar unde-i neaua de odinioară?!
Unde-i muierea şoldul ce-şi feri
de-mbrăţişări cu-atâta străşnicie
că Abelard de dor se surghiuni
castrat şi mut în aspră sihăstrie?
Unde-i regina ce-şi momi, să piară,
Unde ne mână trecerea avană?
Dar unde-i neaua de odinioară ?!
Explicaţii
Flora - în mitologia romană, zeiţa primăverii şi florilor, în cinstea ei organizându-se serbările numite Floralii.
Archipiada - e probabil Archippa, iubita lui Sofocle.
Thais - favorita lui Alexandru Macedon
La Royene - regina ; probabil Marguerite, fiica ducelui de Bugundia şi soţia lui Ludovic al X-lea. A fost (???) de soţ pentru adulter. Se spune că ademenea trecătorii din turnul Nesle şi în zori, după o noapte de orgie, îi arunca în Sena.
Jean Buridan- rectorul Universităţii din Paris în 1327.
Doamna Blanche de Castilia - soţia lui Ludovic al VIII-lea şi mama lui Ludovic cel Sfânt.
Lungana Berthe - soţia lui Pepin cel scurt, mama lui Carol cel Mare.
Bietris- căsătorită cu Charles de France, în 1245.
Allys - Adelaide sau Alis de Savoia., soţia lui Ludovic al VI-lea
Harembourge - Ehremburges, ducesă de Maine, fiica şi moştenitoarea ducelui Elie de Maine.
Jehanne - Ioana d'Arc, numită şi Fecioara din Orleans. Arsă pe rug în anul 1431, an în care se naşte Francois Villon.
Helois - nepoata canonicului Fulbert, s-a căsătorit în ascuns cu Pierre Esbaillart (Abelard), teolog şi filosof. Au fost despărţiţi cu forţa de către Fulbert, Helois fiind trimisă la mănăstire, iar Pierre, castrat şi călugărit la mănăstirea Sainct-Denis. Cele două personaje au întreţinut o celebră corespondenţă de dragoste. Ambii au fost înmormântaţi în acelaşi cavou din cimitirul Pere-Lachaise din Paris.
Pe ce meleaguri, unde mi-s
romana Flora, cald încânt
Archipiada şi Thais
ce-s vere bune prin orând?
Echo ducând orice cuvânt
spre larg, în zvoană murmurată,
frumoasă coz?... Dar unde sunt
zăpezile de altădată?
Unde-i mintoasa Heloise
de dragul cui, scornit şi-nfrânt
Pierre Esbaillart, la Sainct-Denys,
purtă monahicesc veşmânt
Şi unde-i Doamna ce mormânt
făcu din Sena-nvolburată
lui Buridan?... Dar unde sunt
zăpezile de altădată?
Şi Doamna Blanche - un crin deschis,
neîntrecută-n caldu-i cânt,
Lungana Berthe, Bietrys, Allys,
sau Harembourges în Mayne tronând?
ŞI Jehanne ce-n Rouen s-a frânt
Pe-un rug de flăcări? Prea Curată
unde-s acum? ... Dar unde sunt
zăpezile de altădată?
ÎNCHINARE
Pe unde-s doamne, şi de când,
nu căuta! Cheia-i păstrată
în versul meu : ...Dar unde sunt
zăpezile de altă dată ?
Tălmăcite de Neculai Chirică
Balada doamnelor de altădată
(trad. Zoe Verbiceanu)
Spuneţi-mi spre ce ţărm ferice
frumuseţi
strălucitoare
şi-au luat zborul de aice
Undeva mai fi-vor oare,
inimile să-nfioare:
Flora, scump vlăstar roman,
Şi Taisa mândra floare ?
Dar zăpada celui an ?
Unde-i cea de car' se zice
c-a iubit-o cu ardoare
Abelard cel neferice?
Dar cea necruţătoare
care puse să omoare
pe sărmanul Buridan
în a Senei grea vâltoare?
Dar zăpada celui an?
Dar suava Beatrice
şi acea privighetoare
Blanşa - cu cosiţi de spice
Berta - cu prelungi picioare
Şi-a mai mândră din fecioare
arsă-n rugul din Ruan,
unde-i Maică Îndurătoare ?
Dar zăpada celui an?
Pricipe, un fulg, o floare,
un chip oacheş sau bălan -
azi e viu şi mâine moare
ca zăpada celui an!
Balada doamnelor de altădată
(trad. Dan Botta)
Ci spune-mi unde,-ce cuprins
E flora, râmleanca frumoasă ;
Archipiada şi Thais,
Şi Echo, dintr-un freamăt scoasă,
cântând pe râuri şi-ntinsori
dumnezeieşte de frumoasă?...
Dar unde-s marile ninsori?
Şi prea-nţeleapta Heloys,
din vina cui scopit rămas-a
Pierre Esbaillart la Saint Denis?
De dragul ei îmbracă rasă.
Aşijderi, unde e Crăiasa
ce-a pus ca Buridan, în zori,
să fie-n râu zvârlit cu plasa?...
Dar unde-s marile ninsori?
ŞI Blanche, ca floare de cais,
măiastră-n cântece crăiasă,
Berthe Picior-Lung, Bietris, Alis
Haremburgis in Maine băneasă,
Ioana, ţăranca vitează
ce-au ars-o anglii în vâlvori;
ci unde-s ele Împărăteasă?...
Dar unde-s marile ninsori?
Închinare:
De ele, măre, ce-ţi pasă
pe unde sunt din alte ori.
Doar viersu-acesta nu te lasă:
dar unde-s marile ninsori?
Balada doamnelor din vremea de odinioară
(trad. Romulus Vulpescu)
Spuneţi-mi, unde, în ce plai-s
frumoase Floare din râmlane,
Archipiada spun, şi Thais,
ce-au fost mlădiţe cosânzene?
Echo ce auie-n poiene,
de chemi la iaz au pe tăpşan,
ce-avea frumuseţi nepământene?...
Dar unde-i neaua de mai an?
Dar prea-nţeleapta Eloisa
De dragul cui, în cazne-avane,
scopit fu Avelar, şi i s-a
dat lui monahiceşti canoane?
Dar Doamna poruncind cu toane
vârât în sac, pe Buridan
să-l zvârle Senei în Bulboane?
Dar unde-i neaua de mai an?
Dar Blanca-Doamna, crin în floare,
ce îngâna cu viers de zână?
Dar Bertha cu piciorul mare,
Alisa, Eremburga?Până
şi a Ioanei d'Arc ţărână
mucenicită la Ruan
Unde-s, Fecioară-Atotstăpână?---
Dar unde-i neaua de mai an?
Închinare
măria Ta, să nu-ntrebi unde
au pus (de-aun leat, de ieri) e-n van.
Cîci viersul meu îţi va răspunde:
Dar unde-i neaua de mai an?
Balada domniţelor de odinioară
(trad. Al Alexianu)
Spune-mi unde,-n către ţară
sau pe ce ascuns tărâm
e zeiţa de la Râm,
Flora mândră şi fecioară?
Ori vrăjita Echo şi Alcibiada...
Spune-mi unde-s ?Dar zăpada
de-astă iarnă unde-o fi?
Unde-i Heloise, frumoasa,
pentru care-odinioar'
întristat, a-mbrăcat rasa
de călugăr Abelard?
Doamna care porunci
ferecat, în val, să cadă
Buridan...? Dar cea zăpada
de-astă iarnă unde-o fi?
Spune-mi unde e Alice...?
Bertha trupeşă şi plină...?
Blanche, măiastră-n glas, regină...?
Ehrenbors şi Beatrice ...?
Ori Jehanne din Domremi,
dată flăcărilor pradă...?
Spune-mi unde-s ? Cea zăpadă
de-astă iarnă unde-o fi?
Cneaz mărit, nu ispiti
taina...! Nimeni să n-o vadă!
Spune-mi oare : cea zăpadă
de-astă iarnă, unde-o fi ?
Balada domniţelor de odinioară
(trad. Francisc Păcurariu)
Cine-mi va spune tainica poveste
a umbrelor cu vremea spuberate :
Domniţa din vechime unde este
ce trup de calde lunci înmiresmate?
Unde-i mândria Romei, Flora, unde
îi înfloreşte coapsa-n primăvara?
Dar zâna tristă-a sprintenelor unde?
Dar unde-i neaua de odinioară?!
Unde-s cu slova din letopiseţe
câte ne ies din pâcla amintirii:
Regina Blanche ori Bertha? Câte feţe
s-au şters, năluci , din zariştea privirii
Pe cea căznită de englezul gâde
pe rugul din Rouen, mai ieri, fecioară
unde-au suflat-o vânturile hâde?
Dar unde-i neaua de odinioară?!
Unde-i muierea şoldul ce-şi feri
de-mbrăţişări cu-atâta străşnicie
că Abelard de dor se surghiuni
castrat şi mut în aspră sihăstrie?
Unde-i regina ce-şi momi, să piară,
Unde ne mână trecerea avană?
Dar unde-i neaua de odinioară ?!
Explicaţii
Flora - în mitologia romană, zeiţa primăverii şi florilor, în cinstea ei organizându-se serbările numite Floralii.
Archipiada - e probabil Archippa, iubita lui Sofocle.
Thais - favorita lui Alexandru Macedon
La Royene - regina ; probabil Marguerite, fiica ducelui de Bugundia şi soţia lui Ludovic al X-lea. A fost (???) de soţ pentru adulter. Se spune că ademenea trecătorii din turnul Nesle şi în zori, după o noapte de orgie, îi arunca în Sena.
Jean Buridan- rectorul Universităţii din Paris în 1327.
Doamna Blanche de Castilia - soţia lui Ludovic al VIII-lea şi mama lui Ludovic cel Sfânt.
Lungana Berthe - soţia lui Pepin cel scurt, mama lui Carol cel Mare.
Bietris- căsătorită cu Charles de France, în 1245.
Allys - Adelaide sau Alis de Savoia., soţia lui Ludovic al VI-lea
Harembourge - Ehremburges, ducesă de Maine, fiica şi moştenitoarea ducelui Elie de Maine.
Jehanne - Ioana d'Arc, numită şi Fecioara din Orleans. Arsă pe rug în anul 1431, an în care se naşte Francois Villon.
Helois - nepoata canonicului Fulbert, s-a căsătorit în ascuns cu Pierre Esbaillart (Abelard), teolog şi filosof. Au fost despărţiţi cu forţa de către Fulbert, Helois fiind trimisă la mănăstire, iar Pierre, castrat şi călugărit la mănăstirea Sainct-Denis. Cele două personaje au întreţinut o celebră corespondenţă de dragoste. Ambii au fost înmormântaţi în acelaşi cavou din cimitirul Pere-Lachaise din Paris.
Si iata si o traducere care imi place, mi se pare ca respecta mai mult originalul, nu degeaba e publicata de Cercul Poetilor:
Balada doamnelor de altădată
Pe unde-s, prin ce ţări de vis, Flora, romana-ncântătoare, Alcibiada sau Thais, Ce fost-au bune verişoare,Echo, dând zvonuri chemătoare Pe stânci şi ape spre liman, Frumoasă de pereche n-are? Dar unde-i neaua din cel an? Dar înţeleapta Helois? De dragu-i, cât a pătimit Pierre Abelard la Saint Denis, Scopit şi-apoi călugărit. La fel, Doamna ce-a poruncit Să se înece Buridan În sac şi-n Sena azvârlit? Dar unde-i neaua din cel an? Regina Blanche ca floarea-nvoaltă Cântând cu voce descântată, Betris, Alis, Berte cea înaltă, Erembourg, doamnă-n Maine odată, Lorena Jeanne, nevinovată De englezi arsă la Rouan, Unde-s, Fecioară preacurată? Dar unde-i neaua din cel an? Prinţe, nu întreba pe unde, Nici de al vremilor noian, Doar un refren îţi va răspunde: Dar unde-i neaua din cel an? În româneşte de Dan Dănilă 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu