Asteptam happy endul cu sufletu la gura, stiam deja ca o sa apara dintr-un comentariu de pe Youtube, dar abia cand s-a terminat serialul am inteles de ce comentatorul a scris "finally together". Am reusit sa inteleg altruismul lui Joon Sang, desi n-am inteles de ce n-a acceptat recomandarea doctorului de a se grabi cu operatia (poate pt ca nu mai era asa de palpitant si de emotionanta soarta lui) atunci cand a aflat cine e de fapt tatal lui, nici de ce tatal atat de dornic de a-i desparti pe cei doi indragostiti s-a aratat reticent in a repara neintelegerea, ca parca nu era cazul sa aleaga atat de drastic intre cei doi fii.
Macar pt faptul ca nu a fost alaturi de cel rezultat in afara casatoriei (desigur nu din vina lui) ar fi trebuit, cred eu, sa-l ajute pe JS sa ramana alaturi de YJ. Oricum e laudabil faptul ca tinut neaparat sa faca testul de paternitate.
Mi-e insa imposibil sa inghit explicatiile puse de scenariste in gura celei care se pretinde mama, Kang Min Hee. Tipa mi-a fost antipatica inca de cand a profitat de primul accident al fiului ca sa-i schimbe biografia si personalitatea. Am vazut multe filme pe tema hipnozei, in special a celei regresive, se pare ca e posibil intr-adevar sa implantezi false memorii in creierul cuiva. Chiar si autohipnoza poate sa duca la asemenea rezultate. La mamita am constatat deasemenea ca, prin nu stiu ce schimbari in creier, s-au produs niste convingeri in legatura cu unele amintiri despre care stiu sigur ca nu au suport in realitate. Sunt multumita ca nu am reactioant pozitiv la incercari de hipnotizare, am povestit undeva de emisiunile lui Kaspirovschi.
Aceasta mama mi-a devenit si mai antipatica atunci cand a inceput sa minta in stanga si in dreapta in legatura cu tatal lui JS. Remuscarile, oricum tardive, cu privire la tragedia de care e responsabila in ce priveste soarta fiului ei mi s-au parut f neconvingatoare.
N-am inteles nici de ce scenaristele au tinut sa ne-o prezinte pe Yoo Jin ca pe o fiinta f fragila, care are nevoie de f multa protectie, mie mi s-a parut ca are destula tarie de caracter. Mai fragil psihic s-a dovedit SH, care a cazut intr-o depresie puternica atunci cand Yoo Jin a refuzat sa se mai marite cu el, din nefericire actorul care l-a interpretat se pare ca suferit multi ani de depresie (sper ca nu din cauza ca s-a identificat prea mult cu personajul din acest serial) si atunci cand a aflat ca tatal lui sufera de cancer in faza terminala a cedat psihic si s-a sinucis. Tocmai s-a implinit un an de la moartea lui Park Yong Ha
Vreau sa mai spun ca nu se putea ca doua accidente, care l-au lovit la cap pe JS, sa ramana fara repercusiuni. Rar se intampla sa aiba cineva norocul meu sa fie lovit de o masina si sa scape numai cu o contuzie la un genunchi si cateva vanatai pe fund.
Si am mai remarcat ceva, nefiind singura, anume ca peruca mulicolora a lui JS statea cam prea teapana si f rar se deranja cate un fir de par din ea. Dar ii statea f bine cu ea, cred ca sunteti de acord cu mine.
As fi vrut sa vorbesc si despre soundtrack, ca in multe alte seriale coreene muzica e f frumoasa iar versurile, cel putin traducerea lor in engleza sunt emotionante si adecvate. Poate o sa dedic un alt articol acestei teme, cu riscul de a-mi plictisi cititorii care nu au posibilitatea de a vedea acest serial sau carora nu le plac serialele sud-coreene sau nu le pot urmari din alte motive.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu