duminică, 31 iulie 2011

Ardei cu orez

Eu sunt o carnivora declarata. Dar ginerele e vegetarian iar fiica e "meat reducer". Asa ca m-am gandit sa le fac o placere gatind pt prima data in viata mea ardei de post. Ramasesera cativa rataciti prin frigider si cum restul familiei s-a dus pe coclauri lasandu-ma singura cu mamita am vrut sa le fac o surpriza. Surpriza mi-au facut-o ei, ca au venit mai repede decat i-am asteptat incat la preparare m-a ajutat si fiica, pregatind ardeii. Nu pot sa dau cantitatile exacte, pt ca am ajuns sa folosesc drept masuratoare ochiul, lucru pe care nu reuseam sa-l inteleg mult timp in tineretea mea. 

Deci, pt ca aveam in meniu si chiftelute din piept de pui tocat (chiftelutele mele au si carne, dar abia se mai simte in multimea de ceapa, usturoi, cativa morcovi, oua si pesmet, ce le face speciale e amestecul de condimente marca personala: piper, coriandru macinat, cimbru, maghiran si nucsoara) am dat prin masina de tocat niste ceapa, fiind noua a lasat mult suc, pe care l-am pus la borsul de dovlecei si perisoare (am gatit pt mai multe zile, desi "irlandezii" se muta la alta casa pana la plecare, la ai lui) morcovi, usturoi si cateva ciuperci. Am cumparat o caserola de ciuperci de  jumatate de kg, am oprit cateva palarii pe care fiica le-a taiat felii si din care, cu putina ceapa tocata si ceva mai multa pasta de tomate am facut un sos aromat cu piper ( am calit cam o lingura de ceapa tocata, ciupercile felii si un pic de usturoi pt sos, apoi am adaugat pasta de tomate, aveam 5 ardei mai obezi, asa)

Cu ocazia asta o sa-mi vantur o nemultumire: dom'le, cand faci o promotie de genul, "daca cumparati (cacofonia e semne de frustrare) de 15 lei primiti o franzela gratuit" e bine sa ai franzela in galantar, nu sa spui "s-a terminat". Daca ti s-a terminat misca-ti naibii fundul si scoate anuntul ala mincinos de unde e, ca se duce naibii reputatia magazinului. Cum sunt mare maestra in "inteligenta de pe scara" n-am fost pe faza sa spun cele de mai sus direct vanzatoarei, prea ocupata sa convorbeasca cu un bodyguard care parea ca e in pauza de lucru si chestia asta m-a cam muncit pana acum standu-mi pe creier. Bineinteles ca n-aveam mare nevoie de pomana lor, dar daca tot au promis-o...

Am pus niste orez intr-o oala, l-am spalat in vreo doua ape (orez cu bobul rotund, era destul de curat) apoi am adaugat cam tot atata volum de apa si l-am lasat la foc mic pana a absorbit toata apa. Scopul acestei actiuni e sa nu devina umplutura un bloc compact cand se umfla orezul la fiert. Cand s-a racit putin am pus ceapa tocata, ciupercile tocate, usturoiul si vreo doua linguri de pasta de tomate (mie imi place cea turceasca "Sultan" la cutie de juma de kil, sa ma ierte producatorii romani, dar m-am saturat sa ma tot intreb "ce fac cu borcanele, le spal, le arunc nespalate sau le sparg?")

M-am bucurat ca am nimerit umplutura la fix, exact cata imi trebuia sa umplu ardeii, intotdeauna am emotii cand e vorba sa fac legume umplute pt ca nu sunt sigura ca reusesc totdeauna sa calculez volumul in asa fel incat sa nu-mi mai ramana fie umplutura, fie legume, asta desi am facut toata viata mea activa chimie analitica si ar trebui sa pot aprecia mai bine capacitatile (de volum, nu cele intelectuale). Singurul loc in care pot sa apreciez destul de exact greutatea produselor este piata, rareori au reusit unii sa ma insele la cantar pt ca pot aprecia cat cantareste un anume volum de produs.

Am pus ardeii in sos si am pus apa aproape pana sus, (nu i-am acoperit cu apa pt ca in timpul fierberii, mai ales cu capacul pus, lichidul reuseste sa cuprinda tot ardeiul) am pus capacul si am dat focul la minim atunci cand a inceput sosul sa fiarba si dupa vreo 25 de minute ardeii au fost gata. Intre timp am facut perisoare, chiftelute la cuptor (puse pe hartie de copt si unse in prealabil cu un pic de ulei, cand s-au copt pe jumatate, adica dupa vreo jumatate de ora le-am intors pe partea cealalta si le-am mai lasat vreo 20-25 de minute la ~ 200C, cand s-au racit si am ridicat foaia de hartie de pe tava aceasta a ramas curata de parca era nefolosita) si ciorba, ajutata fiind de fiica mea si boscorodita de ea si scumpa-mi jumatate ca "ce ai facut trei zile cat am lipsit" iar eu abia mai respiram de oboseala de cat am robotit prin casa facand tot felul de munci casnice grele pe care le-am tot amanat tocmai pt ca stiam ca o sa fiu gata sa-mi dau duhul in timp ce le fac.

Fiica mea mereu imi spune ca nu e bine sa fac treaba cand sunt ceilalti plecati, pt ca nu vor fi niciodata in stare sa aprecieze ce fac, numai ca mie nu-mi place sa aud la fiecare miscare "nu e bine asa, de ce nu faci...." si urmeaza sfaturi si indicatii nepretuite. Asa ca desi stiu ca are dreptate, tot profit de clipele de oarecare independenta (draga mea Mamita de cand nu mai e la casa ei se sfieste sa-si dea frau laturii leonine si sa-mi comande ea ce si cum sa fac) ca sa fac treaba in legea mea.

Niciun comentariu: