Plante psihoactive

Toata media e plina de stiri despre persoane intoxicate dupa ce au consumat produse de la "Magazinele de vise". Nu mi-e deloc clar cine si cum a aprobat aparitia unor asemenea magazine si unde au fost autoritatile cand s-a constatat ca acestea comercializeaza de fapt ceea ce s-ar putea numi "droguri usoare". Nu indraznesc sa merg atat de departe cu gandul sa cred ca insolenta acestor afaceristi s-ar baza pe opinia unei anume europarlamentare ca nu are nimic impottriva consumului de "droguri usoare" sau pe concluziile unei anume comisii prezidentiale care dezincrimineaza consumul unor asemenea substante.

Am sa transcriu insa lista de plante si substante psihoactive interzise atat de Ministerul Sanatatii cat si de de guvern, cu explicatiile aferente, dupa care voi face cateva comentarii.

Ministerul Sanatatii a stabilit lista cu plante si substante cu proprietati psihoactive care vor fi interzise, dupa ce s-au dovedit a fi periculoase pentru sanatate

* Efectele produse de aceste substante sunt similare celor date de substantele psihotrope, avand efect direct asupra creierului uman (stari confuzionale-pierderea identitatii, halucinatii, diminuarea atentiei combinate cu efecte adverse ca: dureri puternice de cap, anxietate, ameteli, confuzie si atacuri severe de panica, cresterea frecventei cardiace, tensiunii arteriale si a temperaturii corpului)
* In anul 2009, peste 1300 de persoane, majoritatea tinere, au solicitat asistenta medicala dupa ce au suferit intoxicatii grave cauzate de consumul de plante etnobotanice

Guvernul Romaniei a aprobat astazi Ordonanta de Urgenta pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si a Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, susbtantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope elaborata de catre Ministerul Sanatatii.

“Dorim sa descurajam tendinta de crestere a consumului de plante si substante halucinogene. Timp de 4 saptamani s-a depus un efort deosebit pentru stabilirea unei liste cu plante si substante care au proprietati psihoactive. La initiativa Ministerului Sanatatii in data de 10 ianuarie 2010, s-au reunit experti din mai multe institutii: Agentia Nationala a Medicamentului, Agentia Nationala Antidrog, Inspectoratul General al Politiei Romane, Facultatea de Farmacie – Bucuresti (Catedra de Toxicologie si Botanica) care au reusit in urma unui efort deosebit sa identifice o serie de produse ce au in componenta plante si substante daunatoare sanatatii. Aceasta noua lista le va completa pe cele deja existente in legile pentru combaterea traficului ilicit de droguri si regimului juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante. Vreau sa multumesc tuturor acestor profesionisti”, a declarat ministrul Sanatatii, CSEKE Attila.

Conform noului act normativ, pe listele existente in Legea 143/2000 au fost introduse noi plante si substante a caror cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere in vanzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumparare, detinere, fara drept se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani, respectiv de la 10 la 20 de ani pentru droguri de mare risc. (la droguri de risc – pentru consum propriu, cumparare sau detinere fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani, la droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 5 ani).

Noile plante si substante identificate sunt, in marea majoritate:

PLANTE:

* SPECII DE SALVIE (Salvia divinorum Epling & Játiva)– este o planta care produce halucinatii – Tabelul III (din Legea 143/2000), inchisoare de la 3-15 ani
* SPECII DE MITRAGINA (Mitragyna speciosa Korth (Kratom) – este o planta cu efecte similare cocainei. Creeaza dependenta – Tabelul III (din Legea 143/2000), inchisoare de la 3-15 ani

CIUPERCI:

* Amanita muscaria (L:Fr.) Lam. – Tabelul III (din Legea 143/2000), inchisoare de la 3-15 ani
* Amanita pantherina – Tabelul III (din Legea 143/2000), inchisoare de la 3-15 ani
* Toate speciile din genul Psilocybe – produce halucinatii, cu efecte similare LSD (ACIDUL LISERGIC) – Tabelul I (din Legea 143/2000), inchisoare de la 10-20 ani

SUBSTANTE:

* LSA (AMIDA ACIDULUI LISERGIC) – Tabelul III (din Legea 143/2000), inchisoare de la 3-15 ani
* KETAMINA – Creeaza dependenta, au fost inregistrate pana in prezent 2 decese – Tabelul III (din Legea 143/2000), inchisoare de la 3-15 ani
* DERIVATI DE PIPERAZINA – produce halucinatii – Tabelul I (din Legea 143/2000), inchisoare de la 10-20 ani
* SARE DE BAIE (MEFEDRONA) – au fost inregistrate cazuri de decese – Tabelul I (din Legea 143/2000), inchisoare de la 10-20 ani

Aceste produse se comercializeaza in special sub forma de tigari, comprimate, pulberi, fragmente vegetale ambalate in plicuri, sub diverse denumiri, preturile de vanzare variind in functie de gramaj, de exemplu:

* Special gold- sare – 0,25 g-40 lei, 0,75 g-90 lei
* Pulse – pulbere 0,5 g – 30 lei, 3 g-119 lei
* Fly Agaric Mushroom – ciuperci uscate 12 g -60 lei
* Spice Diamond- fragmente vegetale 1 g – 50 lei
* Spice Gold Spirit – pulbere 3 g- 90 lei

Cei familiarizati cu blogul meu stiu deja cat imi plac ciupercile, stiu ca au fost perioade cand le-am cumparat chiar si de la tiganci din piata, mirandu-se ca am avut asemenea curaj. De fapt nu e vorba numai de curaj, ci si de o intensa documentare, care nu odata m-a bagat in ceata mai ales cand amconsultat f specializatul "Determinator pentru recunoasterea ciupercilor comestibile, necomestibile si otravitoare dinRomania" unde termeni ca asca,bazidiocarp, himenofor, etc sunt de baza si unde ciupercile comestibile sunt simbolizate prin 1-3 furculita si cutit incrucisate iar cele otravitoare prin 1-3 cruci) dar pana acum, bat in lemn, nu am avut nici o problema consumand ciuperci.

Printre documentele consultate e un nr, 9/1988, din Stiinta si Tehnica in care se ilustreaza in amanuntime cazurile in care pot exista confuzii intre ciuperci comestibile si ciuperci toxice. Am pastrat cu sfintenie cele doua pagini cu aceste exemple si le consult din cand in cand, spre aducere aminte.

Am sa ma abat aici de la tema plantelor etnobotanice si am sa fac o paranteza pt a specifica numele acestor ciuperci pereche:

1. Galbiorii (Cantharelius cibarius) confundata adesea cu Omphalottus plearius, toxica, dar cu palaria mai rosiatica.
2. Buretele de roua (Marasmius Oreades) (am mancat si din acestia, prima data pe raspunderea unei bune prietene, s-a dovedit ca e o persoana responsabila :-) sunt f gustosi) si ciuperca toxica Inocyba fastigiata (cam toate inocibele sunt toxice), care miroase insa neplacut, spre deosebire de bureti, care au miros placut..
3. Paraghitza mica (Lycoperdon perlatum) comestibila in stadiu tanar poate fi confundata cu Buretele viperei (Amanita Phalloides) care, in faza de ou, e cea mai toxica ciuperca. Exact in aceasta faza este cea mai periculoasa si usor de confundat, am citit intr-o carte despre care am mai vorbit candva, " Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cereale" de Jean Valnet cum autorul era cat pe ce sa moara dupa ce a consumat, intr-o omleta, una din aceste ciuperci si povesteste el cu lux de amanunte cum a reusit totusi sa scape.
4. Entoloma clypeatus, o ciuperca albicioasa, care se poate confunda cu entoloma lividum, care are palaria cenusie.
5. Nicoretele, sau buretele de mai (Calocybe gambosa) se poate confunda cu inocybe Patouilardi, aici deosebirea e mai greu de facut, buretele are palaria albicioasa, ulterior crem ca nisipul, inocybe are palaria alb galbiuie, lucioasa, mamelonata, cu lamele maro care iau culoarea rosie la apasare.
6. Zbarciogul (ciuciulete de mai) Morchela esculenta care se confunda cu zbarciogul gras Gyromitra esculenta , n-am consumat nicodata zbarciogi, desi s-a intamplat sa ii gasesc in padure, tocmai pt ca se confunda f usor aceste doua specii, desi zbarciogul "bun" este printre cele mai comestibile ciuperci.

Dar documentarea mea in materie de ciuperci nu se limiteaza doar la un nr atat de vechi din ST incat unii ar zice cu dispret, "e depasita". Iata ce scrie in "Ciupercile in industria alimentara si arta culinara" de Mitritza Bahrim, aparuta in 1979 la Editura tehnica (nu strambati din nas la anul aparitiei, nu stiti ce bunatate de ciuperci murate am preparat eu urmand indicatiile din acesta carte):

Ciuperci f periculoase (mortale) care consumate chiar in cantitati f mici (un singur exemplar la o mancare pt mai multe persoane) fac sa apara simptomele intoxicatiei, somnolenta, amorteala urmata de crampe si arsuri stomacale,senzatie de sufocare si sete imposibil de potolit, transpiratie rece, vomitari violente si diaree violenta, adeseori sangvinolente, dupa 10-12 ore de la ingerare,cand este prea tarziu pt a se ami lua masuri de salvare.

Dintre acestea fac parte speciile din genul Amanita si anume: Amanita phalloides (exact cea despre care se spune mai sus ca poate fi confundata cu paraghitza mica), Amanita pantherina, Amanita verna, Amanita virosa.

Ei, ce observati comparand citatul de mai sus si lista publicata de MS? Bravo, aveti spirit de observatie, in acea lista apare, printre produsele comercializate de "Magazinele de vise" Amanita Pantherina.

Despre Amanita muscaria (buretele pestrit, muscaritza) (o ciuperca f frumoasa, folosita in multe desene pt copii sau decoratii culinare drept reprezentativa pt clasa ciupercilor prin palaria ei rosie cu pete albe, un fel de quintesentza estetica a ciupercilor) cartea mai sus amintita scrie:

Semnele intoxicatiei la muscaritza apar dupa cateva ore si se amnifesta prin greata, ameteala, pierderea cunostintei, un fel de betie, uneori cu delir furios.

In cartea aceasta se dau si sfaturi de prim ajutor celor care se intoxica accidental cu ciuperci, n-am sa le copiez aici pt ca nu cumva abonatii Magazinelor etnobotanice sa creada ca pot continua linistiti sa consume substantele cuprinse in lista, in special Amanita muscaria, pt ca exista masuri pe care le pot lua ei personal sau prietenii lor in caz de intoxicatie.

Am sa mai spun ca pe vremea cand aveam permis la biblioteca din cadrul British Council am citit o carte f interesanta, din pacate nu-mi amintesc titlul, era vorba in ea despre plante care in cantitati f mici pot fi medicamente, in doze mai mari devin toxice iar in doze si mai mari, depinzand atat de planta cat si de utilizator, devin letale, printre ele era amintit macul cu substantele care se pot extrage din el (cred ca toata lumea a auzit de opium, laudanum, morfina, heroina) sau ciumafaia, Datura Stramonium, (cu a sa scopolamina). Cred ca acolo am citit si de utilizarea muscaritzei de catre popoarele din nordul Rusiei, sub indrumarea shamanilor, in ritualuri in care participantii aveau halucinatii.

Despre Acidul Lysergic si substantele obtinute din Psylocibe se gasesc date amanuntite intr-un document al NIDA (National Institut of Drug Abuse) care apartine de Guvernul USA. Recomand acest document cunoscatorilor de limba engleza, este f interesant.

Eu am sa dau doar f scurte citate din acest document:

Hallucinogenic compounds found in some plants and mushrooms (or their extracts) have been used—mostly during religious rituals—for centuries.........

The very same characteristics that led to the incorporation of hallucinogens into ritualistic or spiritual traditions have also led to their propagation as drugs of abuse. Importantly, and unlike most other drugs, the effects of hallucinogens are highly variable and unreliable, producing different effects in different people at different times. This is mainly due to the significant variations in amount and composition of active compounds, particularly in the hallucinogens derived from plants and mushrooms. Because of their unpredictable nature, the use of hallucinogens can be particularly dangerous.

Compusii halucinogeni gasiti in unele plante si ciuperci (sau extractele lor) au fost folosite --cel mai adesea in timpul ritualurilor religioase--timp de secole.......

Exact acele caracteristici care au condus la incorporarea halucinogenelor in traditii ritulae sau spirituale (Carlos Castaneda-- "Invataturile lui Don Juan") au condus deasemenea la propagarea lor ca droguri de care se face abuz. Important este ca, spre deosebire de majoritatea celorlalte droguri, efectele halucinogenelor difera f mult si nu se pot prevedea deoarece produc efecte diferite la persoane diferite in intervale diferite de timp. Aceasta se datoreste in principal variatiilor semnificative in cantitatea si compozitia compusilor activi, mai ales la cai derivati din plante si ciuperci. Din cauza naturii lor impredictibile folosirea halucinogenelor poate fi deosebit de periculoasa.

Se spune mai departe ca cei care au folosit LSD, de ex (f popular in perioada hipiota) au avut momente cand isi retraiau senzatiile din timpul consumului de LSD la zile sau chiar ani dupa ce incetasera consumul, unii avand aceste retrairi atat de dese incat nu se mai puteau incadra in societate. Si psilocibina este periculoasa pt ca poate duce chiar la imbolnaviri psihice, intre altele. La noi in tara nu cresc psylocibe toxice.

Desi nu se specifica in documentul MS canabisul, dar a fost amintit in unele reportaje televizate ca facand parte dintre produsele oferite la vanzare in "Magazinele etnobotanice", am sa spun ca se discuta mult in unele medii daca nu ar fi bine sa fie lasate persoanele care sunt bolnave de cancer in faza terminala sa utilizeze acest drog in scopul de a face durerile mai suportabile, crescand astfel calitatea putinelor zile pe care le mai au de trait.