Budinca de branza de vaci si mere pt diabetici

Ce poate face o pensionara cand e iarna si nu are chef sa alunece pe gheta de afara? Inventeaza noi feluri de mancare, in cazul de fata un desert. Unul dietetic, bineinteles.

Am cumparat un pachet de branza de vaci (250g), am pus cu cateva ore inainte la muiat intr-o cescuta mica (125ml) niste stafide, am adaugat peste ele cateva picaturi de esenta de rom si vanilie. Am tocat cativa samburi de migdale (practic
i-am taiat in 3 bucati pe fiecare), n-as putea spune cati, ca nu i-am numarat.

Am pus branza de vaci intr-un castron, am ras peste ea coaja de la o lamaie (am avut grija sa o frec intai bine cu periuta speciala de bucatarie-- adica o periuta de unghii pe care o folosesc numai pt alimente--ca sa indepartez ceara folosita pt conservare, miroase grozav dupa aceasta operatie) am mai pus 4 oua, cam 4 linguri cu varf de substitut de zahar Diamant, cateva picaturi de esenta de rom si esenta de vanilie, precum si niste cardamom macinat (cred ca arabii ii spun hella, ei il folosesc pt aromarea cafelei, intr-adevar cafeaua capata un gust deosebit aromata astfel, mai ales daca se presara si un pic de scortisoara), migdalele si 4 linguri de smantana.

Am amestecat bine (puristii culinari recomanda sa se dea branza de vaci prin sita, ca sa iasa budinca mai fina, deasemenea recomanda sa se frece separat ouale --la noi, in Ialomita se zice oualele, m-a amuzat sa aud la TV2, la ora de stiri, cand s-a ajuns la campania antitratament inuman aplicat gainilor ouatoare, care tinde sa acapareze emisiunile de stiri de pe toata media audio sau video, pe cineva spunand ca oualele cu nr 3 pe stampila trebuie evitate, pt ca pot transmite la om hormonii de stres pe care ii fabrica gainile, nah, ca n-am putut evita cacofonia, crescute in baterii, bietele galinacee avand ciocul taiat ca sa nu se agreseze reciproc, pesemne ca totusi cei ce se opun guvernului ar trebui sa consume numai asemenea oua, ca sa-si mentina "ciocul mic"-- cu zaharul si sa se adauge treptat smantana, abia apoi sa se amestece totul si la urma sa se adauge stafidele si migdalele, eu n-am totdeauna rabdare pt asemenea fineturi) tot ce am insirat mai sus ca ingrediente.

Am turnat compozitia intr-o tava mica de inox, fara sa ung tava cu ceva, nu e nevoie, si am pus tava in cuptorul incalzit in prealabil la foc mediu. Am lasat-o acolo 20 de minute, timp in care am curatat de coaja si de casuta cu seminte doua mere potrivite, nici prea-prea nici foarte-foarte, pe care le-am taiat felii subtiri. Cum eu ma misc cam incet de felul meu pana am facut aceasta operatie aproape ca au cam trecut cel 20 de minute.

Am aranjat cat de artistic m-am priceput merele pe suprafata budincii, presarandu-le cu scortisoara, si am bagat din nou tava la cuptor pana a inceput sa miroasa a mere coapte (cam 20 de minute). Din cojile de mere uscate se prepara un ceai f bun, diuretic. Atentie, nu se consuma toata odata (substitutulde zahar in exces poate provoca deranjamente stomacale, ar trebui sa fie divizata in cel putin 4 portii, daca nu mai multe)

Mai inainte mi-am ocupat ziua cu niste bibanei prinsi candva de sotul meu si bagati la congelator fara sa ii curete de solzi, lasand asta in grija mea. I-am decongelat in otetul de la muraturi pastrat special in acest scop (merge si cu apa simpla cu otet, dar nu e acelasi lucru, otetul de la muraturi e aromat si mai are ceva sare), apoi i-am eviscerat si le-am indepartat si branhiile. Cat erau de mici unii din ei aveau icre si lapti, pe acestea le-am adaugat la un cus-cus romanesc, de fapt niste paste marunte, marunte, fierte in zeama de pui cu Herbs de Provence, busuioc, maghiran, turmeric, boia dulce si iute de ardei si praf de ghimbir, icrele si laptii le-am adaugat cand fierbeau pastele. Pun atat de multe condimente pt ca nu mai adaug sare.

Intr-o cratita mai mare am pus apa la fiert si cand a inceput sa clocoteasca am micsorat focul si am oparit bibanii spalati in prealabil. Nu trebuie lasati prea mult, ca se sfarama, dar nici prea putin pt ca nu se mai curata solzii. De regula cand se albesc ochii se scot si se incearca cu varful cutitului sau cu unghia daca se indeparteaza usor cativa solzi de langa aripa de pe spate, in centru. Daca e nevoie se mai lasa un pic, depinde de marimea bibanului.

Apoi se indeparteaza cu multa usurinta solzii, e drept ca si cu pielea bibanului, cu varful si lama unui cutit (eu am un cutitas special pt decojit legume pe care il folosesc in acest scop, de fapt e un fel de bricegut mai mare) se dau prin faina presandu-i usor intre palme ca sa adere bine faina si se prajesc in ulei bine incins (in nici un caz in untura sau unt,pt ca se inmoaie si capata un gust neplacut, e bine sa fie putin crocanti) avand grija sa se aseze cand se scot pe hartie absorbanta (prosoape de hartie) ca sa absoarba din ulei.

Eu ii servesc cu mujdei pe care il prepar trecand usturoiul prin presa, piureul obtinut il frec cu ulei adaugat ca la maioneza, dar cu mai mult curaj, adica merge aproape o jumatate de lingurita odata, dar nu prea mult ulei, pt ca pestele are deja destul (in nici un caz nu se pune ulei de masline la mujdei, daca nu il folositi tot la o masa, pt ca uleiul de masline, in special cel EV se coaguleaza la rece, de altfel coagularea e o dovada ca e autentic, deci daca vedeti la vreo pravalie care are probleme cu incalzirea pe timp de iarna, sau chiar la Cora, ulei de masline EV coagulat il puteti cumpara cu incredere, e cam la fel ca la miere,unde mierea zaharisita e o dovada ca e naturala, nu contrafacuta), abia apoi pun apa sau, cand nu mancam nimic altceva cu sare, pun cateva picaturi de ulei de soia, ii da un gust deosebit.