luni, 2 februarie 2009

Pasarile cerului

Soimul peregrin



La noi la bloc sunt multe pasari (parca as fi in clasa doua si as incepe sa scriu o compunere).


Pe langa multele si galagioasele vrabii (inca ma mai intreb unde isi au ele cuiburile, desi am vazut asta vara ca intra si ies intr-o gaura din zidul de la transformatorul electric), nelipsitii gugustiuci, ciocanitoare, mierle negre (ma bucur de cate ori le vad, sunt dovada ca aerul e nepoluat, ele nu suporta poluarea), sturzi (sau poate grauri) care vin in stoluri sa ciuguleasca bobite din arbustul de sub geam, chiar si cate un pitigoi canta de te miri cum poate sa rasune atat de tare trilul dintr-un corp atat de mititel, cotofene care se bat cu celelalte pasari, au poposit intr-o vreme si niste soimi peregrini. Ii vazusem intr-un documentar care spunea ca sunt o specie rara, pe cale de disparitie. M-am bucurat tare ca nu au disparut de tot si ca au gasit loc pe blocurile noastre, dar de la o vreme, peregrini cum sunt, au plecat apre alte zari.


Inspiratia pt acest articol mi-a venit de la multii ulii pe care ii vedem iarna, cand mergem sa o vizitam pe mamita. Ii vedem de departe, stau nemiscati ca niste statui (nu chiar ca "Soimul maltez"), sunt o frumusete. Cel mai adesea stau in copacii dezfrunziti de pe marginea soselei, dar am vazut unul si pe pamant. Probabil sunt atrasi de cardurile de porumbei care fie zboara ei stiu unde, fie stau insirati unul langa altul pe firele de telefon sau pe streasina casei, exact ca in "Pasarile" lui Hitchcock.

Am citit in "Pasarile lumii" de Dimitrie Radu ca unii vin la noi numai iarna.

Copacii pe care se aseaza ulii sunt tineri, aproape niste puieti, dar au mai ramas cativa plopi "mosnegi", batrani si grosi, in care atat de multe ciori si-au facut cuiburi incat ma mir ca nu se frang bietii copaci sub greutatea lor.

Abia astept sa vina primavara si sa admir pletele despletite ale salciilor de pe marginea soselei, chiar daca in ele n-am vazut nici o pasare.

2 comentarii:

LiaLia spunea...

Păsările astea multe sunt în Militari??? Eu în afară de câte un porumbel rătăcit care mănâncă firimituri la mine pe pervaz şi câte o vrăbiuţă agitată nu am văzut :( Dar la ai mei la curte, primăvara şi vara, în liliac, vine o privighetoare. Care cântă dumnezeieşte la 5 dimineaţa de ţi se taie răsuflarea şi te simţi mai aproape de cer :)

Viorica spunea...

Ihi, in Militari. Si stau la bloc, dar de la mine la bulivar manaci o juma de paine, cel putin.
N-am auzit niciodata o privighetoare. Am uitat sa spun ca avem si ciori la noi la bloc. Ulii sunt pe camp, in locul taranului:))