La multi ani,iubirea mea!

Acum n ani, in Oravita, se nastea un prunc in familia unor refugiati, ea din Bucovina, el din Basarabia. Dupa numai 3 ani li s-a "sugerat" ca, fiind cadre didactice, ar fi mai bine sa se mute in Moldova (de dincoace de Prut, of course) unde e mare lipsa de personal didactic (pesemne asa viseaza unii sa rezolve acum problema diferentei de pregatire intre sat si oras, ca si lipsa cronica de cadre didactice din unele zone rurale) asa ca s-au imbarcat intr-un vagon de marfa si au plecat, cu catel, purcel si gaini. In timpul calatoriei socrul meu (RIP) s-a luptat cu o vulpe care a atacat gainile din cotet (de fapt catelul si purcelul sunt o figura de stil, nu stiu daca au existat cu adevarat). Calatoria s-a incheiat la Palanca, (atunci sotul meu isi dorea sa stea undeva la campie, sa vada soarele mai multe ore din zi, fara a fiascuns de culmile dinjur) unde au stat cam pana prin anii 60, cand s-au mutat la Moinesti si, in final, la Bucuresti.

As putea spune ca in tot raul a fost si un bine pt ca familia unei surori de-a soacra-mi, ramasa in Banat, a fost deportata in Baragan, unde a urmat tipicul tuturor celor ce au avut aceeasi soarta: si-au facut un bordei, apoi o casa din paianta sau chirpici, nu stiu exact, cu timpul au ajuns cu totii in Bucuresti iar o parte din ei, iesiti deja la pensie, s-au intors intr-o alta localitate din Baragan, dar in cu totul alte conditii.

Sotul meu a "urmat" clasa I de trei ori. Avea patru ani cand a fost luat de mama lui la scoala, sa asiste la ore, pt ca nu aveau cu cine sa-l lase acasa. A fost atent la ce s-a predat si a absolvit cu brio clasa I, dar a repetat anul, din motive de varsta. In alta oranduire i s-ar fi recunoscut meritele si ar fi trecut in clasa urmatoare, nu si in cea in care teoretic toti erau egali. Istoria s-a repetat si in anii urmatori dar a treia oara, desi avea numai 6 ani cand a reinceput scoala si varsta oficiala era de 7 ani, s-a facut o exceptie si a fost trecut in clasa II-a la sfarsitul anului.

A fost premiant pana la sfarsitul facultatii dar, asa cum se intampla adesea, succesul social a fost rezervat unora cu mai mult tupeu si cu mai multe relatii "unde trebuie". Totusi este apreciat la locul de munca pt calitatile sale (a colindat in interes de serviciu pe vreo 3 continente) si continua sa faca munca de cercetare, desi premierul l-ar vrea acasa, din motive de "dreptate sociala".