Titlul mi-a fost sugerat de refrenul unei melodii castigatoare a Eurovizionuluipe vremea cand in UE erau 12 sau 15 state, depinde de cine e ministrul invatamantului.
Am vazut de curand la BBC o dezbatere care a avut loc la Doha, in Quatar. Subiectul era o motiune care afirma ca "Unitatea araba e moarta si ingropata dupa Gaza". Dezbaterea a fost f animata si interesanta. Contra motiunii au perorat doi ziaristi palestinieni. Ei au afirmat ca reactia strazii, mitingurile de suport pt palestieni care au avut loc, ziceau ei, in 100 de tari sunt dovada ca la nivel popular exista unitate. De asemenea au subliniat rolul satelitilor, al TV in limba araba (dezbaterea a avut loc in engleza si cineva din public a si remarcat cat de curat este accentul englez al vorbitorilor, si avea dreptate) ca si al internetului in informarea maselor largi.
As comenta ca meritul pt aceste tehnologii (cineva a si spus ca se aduc argumente tehnologice in favoarea unitatii arabe) le apartine si acelor state industrializate pe care unii arabi ar prefera sa le vada distruse pt ca sprijina Israelul.
M-a impresionat discursul unui ziarist din Quatar, cred, sau poate Kuweit, (nume n-am sa dau, ca nu le-am retinut, la intelegerea dezbaterilor m-a ajutat si sotul meu cand nu desluseam bine cate un cuvant) care a explicat ca dupa decolonizare la carma statelor arabe au venit persoane care s-au eternizat la putere (el s-a exprimat altfel, dar asta era sensul), ca in statele arabe nu se respecta drepturile omului si ca nu exista democratie.
S-a insistat de mai multi vorbitori pe faptul ca pt a circula dintr-o tara araba in alta e nevoie de vize, care se dau cu oarecare greutate. Atunci noi (eu si sotul) am comentat ca Europa e unita din acest punct de vedere si aproape imediat mai multi vorbitori au subliniat ca in Europa exista mai multa unitate si mai multa libertate decat in tarile arabe. Sotul meu s-a amuzat cand a auzit : "se detesta, se cearta intre ei, totusi europenii sunt uniti".
Unul din tinerii aflati in public a avut o interventie emotionala spunand ca nu e deloc mandru de faptul ca e arab cand Hamas se lupta cu Fatah si Sunni se lupta cu Shia. Mi-a amintit de numeroasele dezbateri de la noi din anii 90 pe tema mandriei de a fi roman. Alti vorbitori ii intrebau cu vehementa pe palestinieni daca in Irak sau Liban exista unitate.
Ziaristul de care am amintit mai sus, care statea la masa prezidiului si avea si valul cu doua cercuri care certifica participarea la pelerinajul de la Mecca a insistat pe faptul ca sunt necesare mari schimbari democratice in lumea araba, poate chiar o revolutie de genul celei din Franta (nu stiu exact la care din revolutiile franceze s-a referit, nu cred ca la Comuna din Paris) fapt care m-a facut sa ma gandesc ca el poate considera ca societatea din lumea araba a ramas la nivelul de acum de mai bine de doua sute de ani, si ca in cazul acesta e optimist in ce priveste mentalitatea unei parti a populatiei din unele state arabe.
Nu s-a suflat un cuvant despre atentatele sinucigase sau teroriste, dar cineva a intrebat retoric daca toate statele arabe recunosc Israelul.
In sala majoritatea femeilor aveau val (esarfa) pe cap, ba chiar o palestinianca ce s-a facut remarcata pt ca a adresat si ea o intrebare celor din prezidiu, arata ca o momaie neagra,pt ca nu i se vedeau decat ochii din vesminte (o fi avut ea motive de a se imbraca asa), dar erau si unele cu capul descoperit. uniibarbati erau imbracati traditional, cei mai multi erau in costum, dar erau si unii imbracati mai informal.
In final s-a trecut la vot (electronic, desigur) si motiunea a fost adoptata cu un covarsitor 77%
2 comentarii:
Mi-a placut articolul; ca fara sa iti spui parerea ci doar prin prezentare ai lasat loc concluziei...nespuse.
...si suciti oameni mai sint arabii...si chiar daca ar avea tot ceea ce spun ca vor...nici atunci n-ar sta linistiti si nici atunci n-ar fi pace!!!
Bine ai venit, Rodica.
Nimeni nu poate avea tot ce vrea, si cred ca e f bine asa.
Trimiteți un comentariu