Am un mare respect pt economistul si chiar omul Theodor Stolojan. In ce priveste competenta domniei sale ca om politic am, in cel mai bun caz, mari, f mari indoieli. Cred ca daca ramanea in banca lui de bun profesionist si tehnocrat facea f bine. M-am straduit azi sa-l ascult cu multa atentie si fara partinire la conferinta de presa pe care a tinut-o la sediul PDL. Daca nu si-a dat seama de ce a fost scos la inaintare e f grav, dar si mai grav este daca a fost constient de rolul pe care urma sa il joace si a fost de acord.
Sa sustii ca in Romania totul este minunat din pdv economic (daca este asa de bine, de ce e rau pt noi, majoritatea locuitorilor Romaniei?) si ca opozitia vrea sa distruga acesta stare de bine e cel putin hazardat. Sa vorbesti de criza mondiala si sa sustii ca eforturile neprecupetite ale puterii au facut ca noi sa fim feriti de efectele sale (eu cel putin asa am inteles din discursul domniei sale) e ciudat.
Sa te superi ca Parlamentul European a avut sansa de afla despre derapajele antidemocratice ale guvernului (nr mare de legi trecute prin asumarea raspunderii) mi se pare infantil. Ei, dar cine sunt eu sa judec? Nu sunt nici macar membra a vreunui partid...
Ce a reiesit clar din cuvantarea domniei sale este ca tara noastra, sub conducerea inteleapta a tatucului care i-a lacrimat pe umeri si a marionetei sale se indreapta vertiginos spre noi culmi de stabilitate si prosperitate (n-a precizat pt cine e prosperitatea asta) si ca o mana de descreierati si dusmani ai tarii vor sa o duca pe marginea prapastieI. Asa sa fie? Sau n-am inteles eu bine?
5 comentarii:
Din contra, tu poti sa judeci, pentru ca nu esti membra a nici unui partid, altfel s-ar fi spus ca esti partinitoare!
ha! ha! mai stii? acum multa vreme vizionam un film rusesc/cazac: Tatucul Mahno. era un fel de Gingis Han dar fara aura apocaliptica. dar in sfarsit, eu vreau sa ajung la faptul ca fiecare perioada a avut tatucul ei. dilema nu este pe cine alungam ci pe cine aducem. e clar: pleaca X dar, vine y? bietul Stolo a iesit din politica demult, de cand cu lacrimile curse siroaie. acum e penibil mai ales ca e si iesit demult din realitate, de cand e parlamentar european, un fel de medalie. deci, cum facem cu dilema?
@ Mihaela dr.Pot sa fiu partinitoare si fara sa fiu membra de aprtid :))
@ Irina-Lia Ei uite de-aia am batut eu bulevardele capitalei in 90, pt ca nu cred ca avem neaparata nevoie de un tatuc, cu atat mai putin de un partid-stat.
pai, in ultimii 50 de ani mereu a fost un partid-stat. cum de nu am recunoscut asta pana acum? si ce model vom urma? cand am intrat in UE am crezut ca vom avea si noi niste legi pe care sa le respectam. au venit omuletii de ne-au aratat democratia UE, erau spanioli, greci, englezi, portughezi, danezi, unguri, etc. dar noi, nu faceam decat sa zicem: ce-o mai vrand si astia fiindca realitatea e altfel la noi. si cum sa nu simtim ca nu facem parte din nimic, ca degeaba suntem europeni?
N-as fi asa transanta ca tine, Irina-Lia. As zice ca s-a incercat mereu perpetuarea partidului-stat, din fericire, zic eu, cei abonati la ciolan nu s-au prea inteles intre ei si asa am avut parte de alternanta la guvernare, ceea ce e un rudiment de democratie, nefiind chiar autocratie. Cand am citit acum ceva vreme ca Mexicul a fost condus timp de 71 (saptezeci si unu) de ani de acelas partid m-am cutremurat, o generatie intreaga nu a stiut altceva. Macar eu, la mai putin de 71 de ani, am apucat deja doua oranduiri si mai multi presedinti...
Faptul ca am fost practic inconjurati din toate partile de state socialiste (sa nu ne imbatam cu apa rece, Yugoslavia era tot socialista, chiar daca ceva mai deschisa) a avut importanta sa, am fost cam la fel de sufocati ca si republicile sovietice, nu vezi ce greu le e si lor sa se desprinda de mostenirea comunista? Daca aceasta mostenire se mai perpetueaza si in mentalitatea Germaniei de Est, ce pretentii putem sa avem noi?
Din cauza mentalitatii partidul de la conducere incearca sa isi intinda tentaculele peste tot si toate, e bine ca nu le merge 100%
Trimiteți un comentariu