De cateva zile creierii nostri zbarnaie la unison cu utilajele de pe cele doua santiere din aptopiere, unul dedicat reabilitarii blocului vecin, celalalt, (nu stiu daca are vreo legatura cu primul) avand ca scop (nobil de altfel) sa elimine noroiul si gropile de pe stradutele de "dupa blocuri". Rabdam cu stoicism avand deja in fata ochilor mintii imaginea de vis a unui bloc care va arata ca scos din cutie (in vadit contrast cu jerpeliturile ramase la stadiul de reabilitare in-spe) si a unei stradute pe care vom putea circula fara sa ne mai racaim noroiul de pe incaltaminte.
Insa ce m-a facut sa pun titlul articolului (in care continua nu e verb, ci adjectiv) este faptul ca se va face o bordura eleganta dar total inutila. Intreband responsabilul de santier cine va circula pe trotuarul proaspat nascut (acolo nu a fost niciodata trotuar, era un soi de spatiu verde napadit de buruieni) am primit raspunsul "cei de la casele invecinate". Ca sa vedeti ca am proprietatea cuvintelor si nu gresesc cand sustin ca bordura e inutila o sa va arat poza portii unuia dintre vecini:
Priviti cu atentie. Trotuarul va incepe undeva in dreapta stalpului (care evident ca nu putea fi daramat pt a-i face omului trotuar chiar in fata portii) si va fi ff ingust. Pana la urma cel cu care am discutat si-a schimbat explicatia spunand ca e necesara o delimitare. Am inteles ca e vorba de o delimitare de banii nostri, care vor intra in buzunarele borduristului sef, ca sa nu moara de foame el si tot neamul lui. Pt ca nu plateste Poterasu sau vreunul din acolitii sai mai mult sau mai putin portocalii din buzunarul propriu borduriada asta continua, ci tot noi, amarastenii. Si cica premarele are sansa sa fie reales.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu