duminică, 18 ianuarie 2009

BASARABIE CU JALE A murit Grigore Vieru

BASARABIE CU JALE

In mine a lovit strainul
De Pasti sau Denii.
Dar incoltitu-m-au bezmetici
Si moldovenii.
Ca nu suntem romani strainul
Pe-a lui o tine.
Si-ai mei mai tare-l cred pe dansul
Decat pe mine.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal si de pe vale,
Basarabie!

„Incalcita-ti este viata“,
Basarabie!
„Ca graul ce-l bate gheata“,
Basarabie!
In mine-au dat si moldovenii
Necrestineste.
Ci-s fericit ca-n ei romanul
Tot mai traieste.
Ei spun ca nu-s romani, ci lacrimi
In piept framanta
Cand un Farcas sau Vicoveanca
Sau Gheorghe canta.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal si de pe vale,
Basarabie!
„Incalcita-ti este viata“,
Basarabie,
„Ca graul ce-l bate gheata“,
Basarabie!

http://www.biserica.org/Churches/SfantaTreime/Bios/GrigoreVieru.html
Poetul Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererita de pe malul stâng al Prutului, fostul judeţ Hotin, se naşte Grigore Vieru în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic.
Grigore Vieru – autobiografie – poetul se marturiseste (format .ram)

1950 Absolveşte şcoala de 7 clase din satul natal.

1953 Termină şcoala medie nr. 2 din orăşelul Lipcani. Ani desculţi şi flămânzi.

1957 Debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, “Alarma”, care este apreciată de critica literară drept un început de bun augur. 1958 Absolveşte Institutul Pedagogic „Ion Creangă“ din Chişinău, Facultatea Filologie şi Istorie.
Din cauza lipsurilor materiale este nevoit să abandoneze periodic cursurile.
Apare a doua culegere de versuri pentru copii, Muzicuţe. Se angajează ca redactor la revista pentru copii “Scânteia Leninistă”, actualmente “Noi”.

1959 8 iunie. Se căsătoreşte cu Raisa, profesoară de română şi latină, născută Nacu.Redactor la revista “Nistru”, actualmente “Basarabia”, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Moldova.

1960 16 iunie. Se naşte primul copil al familiei Vieru - Teodor.

1960-1963 Redactor la editura “Cartea Moldovenească”.

1961 La editura “Cartea Moldovenească” îi apar două plachete de versuri pentru copii:
“Făt-Frumos curcubeul” şi “Bună ziua, fulgilor!”. 1963 Apar două cărţi pentru copii: Mulţumim pentru pace (versuri) şi Făguraşi (versuri, povestiri şi cântece).

1964 Revista Nistru publică poemul Legământ, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.

1965 Prefaţat de Ion Druţă, apare volumul Versuri pentru cititorii de toate vârstele, volum pentru care i se acordă Premiul Republican al Comso­mo­lului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967).
La 29 iunie. Se naşte al doilea fiu, Călin.

1967 La editura Lumina i se tipăreşte culegerea pentru copii “Poezii de seama voastră”.
Revista Nistru publică poemul “Bărbaţii Moldovei” cu o dedi­caţie pentru „naţionalistul“ Nicolae Testimiţeanu. Întregul tiraj este oprit, dedicaţia scoasă.

1968 Se produce o cotitură logică оn destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice “Numele tău”, cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. În chiar anul apariţiei devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuşi, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană post-belică.

1969 Tipăreşte “Duminica cuvintelor” la editura Lumina cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit „obligatorie“ în orice grădiniţă de copii.

1970 Editura Lumina scoate de sub tipar Abecedarul, ai cărui autori sunt Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de câţiva ani pentru apariţia lui, luptă în care s-a an­­gajat şi învăţătorimea basarabeană, lucrarea fiind con­siderată naţionalistă de către autorităţi.
Apare volumul selectiv de versuri pentru copii “Trei iezi”. La numai câteva zile după apariţie, în urma unui denunţ, este retras din librării pentru poemul “Curcubeul” în care s-a găsit „ascuns“ - Tricolorul Românesc.

1971 La editura Cartea Moldovenească, în colecţia Mioriţa, apare placheta Versuri, cu o prefaţă de George Meniuc.

1973 Grigore Vieru trece Prutul in cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei “Secolul XX”: Dan Hăulică, Şte­fan Augustin Doinaş, Ioanichie Olteanu, Geo Şerban, Tatiana Nico­lescu.
Vi­zitează, la rugămintea sa, mănăs­tirile Putna, Voroneţ, Suceviţa, Dra­gomirna, Văratec.
Se întoarce la Chişinău cu un sac de cărţi. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire: „Dacă visul unora a fost ori este să ajungă оn Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul“.

1974 Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitaţie oficială din partea Uniunii Scriitorilor, căreia poetul оi dă curs. Vizitează Transilvania, însoţit de poetul Radu Cârneci.
Apare volumul de versuri lirice “Aproape” cu ilustraţii color de Isai Cârmu.

1975 La editura “Lumina” apare cartea pentru cei mici “Mama” ilustrată de Igor Vieru.

1976 Editura “Lumina” lansează volumul “Un verde ne vede!”, pentru care poetului i se decernează Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978).

1977 La invitaţia Uniunii Scriitorilor din România vizitează, împreună cu soţia, mai multe oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi.

1978 Prin apariţia la editura Junimea din Iaşi (director Mircea Radu Iacoban) a volumului “Steaua de vineri”, cu o binecuvântare de Nichita Stănescu, este ruptă gheaţa tăcerii între scriitorii români de pe ambele maluri ale Prutului.
Apar “Clopoţeii” - o culegere de cântece pentru copii de Iulia ibulschi pe versuri de Grigore Vieru. 1980 Copiii de la grădiniţe se bucură de o nouă apariţie — “Abecedarul pentru preşcolari”
Albinuţa -, ingenios ilustrat de tânărul pictor Lică Sainciuc.
“Fiindcă iubesc”! - o nouă culegere de versuri lirice, bine primită de cititori şi de critica literară.
“Să creşti mari!” - culegere de cântece pentru copii.

1981 La editura Albatros din Bucureşti (director Mircea Sântim­breanu), în colecţia “Cele mai frumoase poezii”, apare o selecţie din lirica poetului sub numele “Izvorul şi clipa”, cu o prefaţă de Marin Sorescu.

1982 Este lansat filmul muzical pentru copii “Maria Mirabela” al eminentului regizor Ion Popescu Gopo. Autorul muzicii - Eugen Doga, autorul textelor pentru cântece - Grigore Vieru.
Moare mama poetului, Eudochia. Înmormântarea se face cu preot — lucru aproape condamnabil in acele timpuri. 1983 La editura “Literatura Artistică” din Chişinău apare cartea “Taina care mă apără”. Primele accente profund sociale în creaţia poetului se fac simţite în poe­mele “Un secol grăbit”, “Imn globului pământesc”, “Poetul”.

1984 Poetul îşi adună cele mai frumoase poezii şi cântece, medalioane, secvenţe publicistice în volumul “Scrieri alese”, prefaţat de cel mai de seamă critic şi istoric literar al Basarabiei, Mihai Cimpoi.
Versurile noi pe care poetul le-a inclus оn “Scrieri alese” (Ascultaţi, măi copii, Floarea soarelui, Despre fericire) au în majoritatea lor un caracter social.
De aici încolo, artistul, obligat de condiţiile social-politice, devine un poet tribun. Într-un interviu el mărtu­riseşte: „Eu sunt un poet liric, chiar tragic, prăpăstios. Abia aştept ca lucrurile să se reaşeze оn matca lor, pentru a reveni, la chemarea mea firească, la poezia lirică“.
Apare un studiu semnat de Mihail Dolgan, “Creaţia lui Grigore Vieru în şcoală”.

1985 Poetul împlineşte 50 de ani. Doreşte cu această ocazie să facă un spectacol literar-muzical la Palatul Octombrie (azi “Palatul Naţional”). Spectacolul este interzis la cel mai înalt nivel.

1987 “Poftim de intraţi” - o altă culegere de cântece pentru copii, realizată de aproape toţi compozitorii basarabeni care scriu pentru copii. Pentru prima oară Grigore Vieru se lansează şi ca autor de melodii pentru copii.
La editura Literatura Artistică apare cartea de versuri, creionări, inter­viuri, note, intitulată “Cel care sunt”. 1988 În săptămânalul “Literatura şi Arta” apare primul text poetic post-belic tipărit оn Basarabia cu
litere latine semnat de Grigore Vieru.
I se acordă cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul lite­raturii pentru copii: Diploma de Onoare Ander­sen. În acelaşi an apare cartea de versuri “Rădăcina de foc” la Editura Universul din Bucureşti (director Romul Munteanu). Culegerea Ramule-neamule cu muzica Iuliei ibulschi pe versuri de Gri­gore Vieru apare la editura Literatura Artistică.

1989 Este ales deputat al poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreţi şi compozitori de muzică uşoară din Basarabia, poetul între­prinde un turneu оn Moldova de peste Prut. Artiştii sunt primiţi cu lacrimi оn ochi.
Iese de sub tipar “Culegerea de versuri, cântece, aforisme şi publicistică” - Cine crede.

1990 Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române. La editura Hyperion apare cartea pentru cei mici “Frumoasă-i limba noastră”.

1991 Membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii. La editura Orient-Occident din
Bucureşti apare volumul “Hristos nu are nici o vină!”, cu o prefaţă de Carolina Ilica şi o postfaţă de Dumitru M. Ion. 1992 Academia Română il propune pentru Premiul Nobel pentru Pace.
La Electrecord, Bucureşti, apare discul de cântece “Răsai”, realizat împreună cu marii dispăruţi: Doina şi Ion Aldea-Teodorovici.
Casa de discuri din Moscova scoate “Cântece” de Anatol Chiriac pe versuri de Grigore Vieru.
La Electrecord apare discul “Versuri” in lectura autorului. I se conferă titlul onorific “Scriitor al poporului din Republica Moldova”.

1993 Este ales membru corespondent al Academiei Române. La editura Porto-Franco, Galaţi, apare cartea de versuri “Curăţirea fântânii”. (Selecţie şi aprecieri critice de V. Pâslaru, postfaţă de V. Crăciun).

1994 La editura “Scrisul Românesc” din Craiova apare volumul “Rugă­ciune pentru mama”, prefaţată de Tudor Nedelcea.
Apare “Doinatoriu” de Tudor Chiriac - o tulburătoare creaţie muzicală, una dintre compoziţiile fundamentale ale muzicii basarabene, in care compozitorul reuşeşte să ridice doina la nivel de oratoriu. Majoritatea versurilor aparţin lui Grigore Vieru.
Aprilie - Venirea la putere a Partidului Agrarian care renunţă la Imnul de Stat “Deşteaptă-te, române”.
Este anunţat un concurs pentru un nou imn. Poetul publică оn revista “Literatura şi Arta”, in câteva numere la rând, urmă­toarele: „Dreptatea istorică va blestema poeţii şi compozitorii care vor indrăzni să ridice mâna asupra Imnului Naţional “Deşteaptă-te, române!”, cocoţându-se ei în locul strălucirii şi necesităţii lui istorice“.

1995 Cu ocazia implinirii vârstei de 60 de ani este sărbătorit oficial la Bucureşti, Iaşi şi la “Uniunea Scriitorilor din Chişinău”.
În acelaşi an, poetul este ales membru al Consiliului de admi­nistraţie pentru Societatea Română de Radio-difuziune.
Apar două studii dedicate poetului: “Poet pe Golgota Basarabiei”, semnat de Stelian Gruia, tipărit la editura Eminescu, şi “Grigore Vieru omul şi poetul” de Fănuş Băileşteanu, la editura Iriana, Bucureşti.
Culegeri din lirica şi poezia sa pentru copii au apărut de-a lungul anilor оn Franţa, Rusia, Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia, Georgia, Armenia, Macedonia, Bulgaria, Bielarus, Tadji­kistan, Azerbaidjan, Kârgâzstan şi оn alte ţări.

1996 Este decorat cu Ordinul Republicii. Laureat al multor publicaţii din România.

1996 În Ziua Duminicii Mari (Rusaliile), poetul pune o piatră funerară comună (pentru mama şi pentru el) pe mormântul mamei cu următoarele epitafuri dăltuite de sculptorul Tudor Cataraga оntr-o piatră simplă de Cosăuţi: „Pierzând pe mama, îţi rămâne Patria, dar nu mai eşti copil“, iar pentru sine: „Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi“. Sensul epitafului său poetul l-a explicat оn felul următor rudelor, elevilor şi consătenilor adunaţi оn ci­mitir: „A fi simplu nu este o treabă uşoară. A fi simplu înseamnă să mori câte puţin în fiecare zi, în numele celor mulţi, până când te preschimbi оn iarbă. Iar mai simplu ca iarba ce poate fi?!“
Se turnează un film documentar (scenariu Dumitru Olărescu, regizor Mircea Chistrugă, operator Andrei Calaşnicov) despre “Viaţa şi activitatea lui Grigore Vieru”.
Editura Minerva din Bucureşti scoate de sub tipar in una din cele mai prestigioase colecţii “Biblioteca pentru toţi!” volumul selectiv de versuri, aforisme şi confesiuni cu titlul “Văd şi mărturisesc”.

1997 Editura Litera din Chişinău lansează volumul antologic “Acum şi in veac” (Colecţia: Biblioteca şcolarului).

1999 La aceeaşi editură apare “Strigat-am către tine” (Colecţia Biblioteca de aur).
La editura Edit Press din Galaţi apare volumul de versuri “Izbăvirea”.
Tot in acest an apare un CD, Chişinău—Bucureşti, cu “Zece cântece pentru co­pii” de Gr. Vieru. Muzica: Nicolae Caragia, interpretă: Emy Cibotăraş.
La Grupul Editorial “Litera” apare ediţia a II-a a cărţii “Acum şi in veac” (Colecţia Biblioteca şcolarului). 2000 Este decorat cu Medalia guvernamentală a României “Eminescu” - 150 de ani de la naştere.
La Grupul Editorial “Litera” apare ediţia a III-a revăzută şi adăugită a cărţii “Acum şi in veac” (Colecţia Biblioteca şcolarului).

2001 La editura Litera Internaţional şi Grupul Editorial Litera apare ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită a cărţii “Acum şi in veac” (Colecţia Biblioteca şcolarului, serie nouă) şi ediţia a II-a revăzută şi adăugită a cărţii “Strigat-am către tine” (Colecţia Biblioteca de aur, serie nouă).

2002 La editura Litera Internaţional – Volum Ontologic de autor 550 pagini – “Cartea Vietii Mele” (Colecţia Biblioteca de aur, serie nouă). Cartea va apare în viitor şi pe Internet

3 comentarii:

Vaca Verde spunea...

Am fost si eu tentata sa postez o boigrafie, dar pentru ca am gasit post-ul tau m-am rezumat doar la a alege o poezie. Multumesc!

Dumnezeu sa-l odihneasa!

Viorica spunea...

Ce bine ar fi fost sa-i dorimcat mai tarziu odihna...
Sunt cu ata mai afectata de aceasta moarte cu cat socrii mei erau refugiati, soacra din Hotin iar socrul provenea dintr-un sat de pe maulul Prutului, ca si poetul (nu acelasi sat) .

Viorica spunea...

Scuze, am uitat sa-ti spun bun venit