Campionatele europene de patinaj Artistic I

Trebuie sa ma uit cu atentie in oglinda. e posibil ca, dupa ce am privit in ecranul TV, cu mici pauze, intre 15:00 si 22:50 sa mi se fi schimbat forma capului intr-un tub catodic (asta e, nu suntem moderni, n-avem LCD sau plasma).

Nici nu mai tin minte cand am inceput sa ma uit la campionate de patinaj artistic, stiu sigur ca in iepoca am vazut multe la bulgari, comentate de Vera Marinova, dar si la romani, comentate de Cristian Topescu. Este de departe sportul meu preferat pt ca e f complex, nu sunt suficiente calitatile atletice, e nevoie de stapanirea tehnicilor de balet, muzica acompaniatoare e cel mai adesea de f buna calitate, nu mai vorbesc de costume. Cand aproape tot romanul avea TV alb-negru CT se indura de noi si ne descria culoarea costumelor.

A fost o vreme cand, cu exceptia Katarinei Witt, nemtoaica din RDG devenita campioana ani la rand, aveam impresia ca asistam nu la campionatul Europei, ci al Uniunii Sovietice. Odata cu destramarea acesteia sportivii din esaloanele urmatoare primilor 3 clasati s-au raspandit in lume, antrenorii rusi au emigrat in special in State, organizand acolo adevarate uzine de pregatit sportivi de inalta clasa. Cred ca in nici un alt sport globalizarea nu se face simtita atat de acut, poate si din cauza ca e unsport f costisitor (Kevin van der Perren spunea, cu naivitate dar si orgoliu, ca unele din costumele sale costa mii de dolari, Silvia Fontana, daca nu ma insel, a primit cadou de la tatal ei un patinoar ca sa se antreneze), desi Sarah Hughes, castigatoare a unei Olimpiade, provenea dintr-o familie mai putin instarita, cu 6 copii.

S-a ajuns la situatii bizare in care Grecia e reprezentata la dans de Christa Goulakos/Bradley Yaeger, sportivi proveniti din USA si Canada, antrenati de rusi, daca am retinut bine.

Azi au fost doua competitii, de dans obligatoriu si de perechi (figuristi, cum le ziceau bulgarii). Dansul obligatoriu mi s-a parut mereu cam plictisitor, se alege un stil de dans, anul acesta a fost Quick dance, cu 70 de pasi, inventat de fostii campioni finlandezi Suzana Rackano (fata primarului din Helsinki, Aurel Moldovan nu compusese inca melodia cu acelasi nume ca sa i-o dedice) si Petri Coco, acest dans trebuie executat de toti concurentii cat mai exact. Totusi n-am pierdut timpul degeaba pt ca am admirat niste rochite si costume superbe, cel mai mult mi-a placut cea a Nataliei Pechalat, cu fusta alcatuita din multe petale , inchipuind un trandafir.

A existat si un moment dramatic cand candidatul la aur, Maxim Shabalin, a cazut, clasandu-se abia pe locul 5, desi executia pana in acel moment atinsese perfectiunea. De fapt, pana acum cativa ani nici nu credeam ca se poate cadea la dans, dar am vazut de la o vreme niste caderi spectaculoase, cele mai multe la Olimpiada de la Torino. Parca o vad si acum pe Barbara Fusar-Poli (pe care nu puteam s-o sufar, desi recunosc ca dansul italienilor era de inalta clasa) stand cu mainile in sold si privind cu repros la Massimo care o scapase din brate, ratand astfel podiumul. Pana si Marina Anisina si Gwendal Peizerat au cazut gramada la sfarsitul unui dans, dar ei au izbucnit in ras, realizand ridicolul situatiei.

O alta pereche italiana (posibil Faiella/Scali) s-a remarcat prin aceea ca fata l-a ridicat pe baiat si l-a scapat in cap. Din fericire caderile la dans nu se soldeaza cu accidente in timpul concursului, accidentele se produc mai des la antrenamente, cum a fost cazul partenerei lui Olivier Schonfelder, Isabelle Delobel, (campionii mondiali en titre) care nu se poate prezenta la concurs pt din cauza unei operatii la umar.

De data aceasta pe primul loc seafla Jana Khokhlova/Serghei Novitzki urmati de Federica Faielli/Massimo Scali si preferatii mei, fratii Kerr din UK. E cazul sa spun ca eu nu ma pot uita la concurs asa, doar de amorul artei, ci am preferatii mei, care nu totdeauna se afla pe primele locuri, si ma oftic grozav daca mi se pare ca au fost nedreptatiti (cum a fost cazul lituanienilor Margarita Drobiasco/Povilas Vanagas), se mai intampla sa am mai multi favoriti si sa-mi para rau ca nu se pot urca mai multi sportivi, apropiati ca valoare, pe podium. Perechea bulgara Albena Dencova/ Maxim Stavitzki am remarcat-o de la inceput ca fiind f buna, dar erau alte perechi favoritele juriului (actualul sistem de notare lasa mai putin loc subiectivismului arbitrilor) si ei au fost, dupa parere amea, depunctati. Ca am avut dreptate au dovedit-o medaliile castigate ulterior de ei. Italienii care sunt acum pe locul doi deasemenea mi s-au parut buni de prima data cand i-am vazut si mi-au confirmat parerea. Cat despre fratii Kerr, s-ar putea sa nu ajunga campioni, pt ca rusii sunt intr-adevar f buni, dar sper sa urce macar pe podium.

Daca probele de dans sunt f gustate de public, desi departajarea se face mai greu (de aceea imi place atunci cand, cum s-a intamplat azi, comenteaza Florin Gafencu, pt ca el a arbitrat in multe concursuri internationale si explica modul in care se face punctarea, ce anume urmaresc arbitrii atunci cand dau note) probele de perechi sunt de departe cele mai dificile, ca dovada ca numarul perechilor inscrise in competitii se micsoreaza dela un sezon la altul. Ottavio Cincuanta, care e un f destoinic presedinte ISU, incearca tot felul de solutii pt a pastra aceasta proba in concurs. Dificultatea consta nu numai in faptul ca sportivii trebuie sa fie bine pregatiti tehnic sa execute si figuri specifice probelor individuale, cum ar fi sariturile sau piruetele, dar trebuie sa le execute sincron, lucru extrem de greu de realizat, s-a intamplat sa se obtina medalii desi unul din parteneri a cazut, se intampla asta frecvent cand concurau Maria Petrova/ Alexei Tihonov, de ex.

Chiar azi campionii en titre Aliona Savcenko/Robin Szolkowy (alt ex de globalizare ea e din Ucraina, el e mulatru: mama germana, tatal tanzanian) s-au clasat pe locul 2, desi el a cazut destul de urat, in timp ce perechea rusa clasata pe 3 Yuko Kawaguchi/Alexander Smirnov (alt ex de globalizare, ea provine din Japonia) au avut, pe muzica din Lacul lebedelor de Chaikovski, un program care mi-a taiat rasuflarea, atat de frumos a fost executat. Si nu numai eu am simtit ca undeva s-afacut onedreptate, ci si Yvonne Ghitza si Gafencu.

Totusi ne-a venit inima la loc atunci cand ultima pereche care a evoluat, rusii Maria Mukhortova/Maxim Trankov au avut un program atat de perfect incat li s-a acordat punctajul maxim.
Pe locul 4 s-au clasat preferatii Yvonnei (de fapt cred ca de el ii place) Tatiana Volosozhar/Stanislav Morozov. Interesant e ca Stanislav a facut pereche cu Aliona dar ea a plecat in Germania, o miscare f inspirata din partea ei. Acum ambele perechi sunt antrenate de acelasi Ingo Stoer (care a avut la un moment dat mari probleme din cauza legii lustratiei, era cat pe ce sa nu i se dea voie sa participe la un concurs--in calitate de antrenor--pt ca s-a descoperit ca a colaborat cu STASI) , fost campion european si mondial impreuna cu Mandy Wotzel, remarcabil e ca Stoer/Wotzel au devenit campioni in 1995 respectiv 1997 dupa ce la Olimpiada din 1994 Mandy a cazut si s-a accidentat rau la barbie.

De altfel s-au mai intamplat accidente la figuristi in timpul concursurilor (aici e diferenta fata de caderile la dans) de ex perechea chineza Zhang Dan/Zhang Hao a cucerit medalia de argint la olimpiada dela Torino desi fata s-a lovit de mantinela f rau la genunchi dupa ce a facut un cvadruplu salt si a intrerupt 2 minute programul pt ca nici nu mai putea sa paseasca asa cum trebuie.

Tatiana Totmianina a fost scapata de partenerul ei, Maxim Marinin,in timpul unei ridicari la Skate America in 2004. A cazut in cap si a zacut fara cunostinta vreo cateva minute. Interesant e ca au continuat sa patineze impreuna si au devenit campioni mondiali, europeni (pt a cincea oara) si olimpici.

Din cauza dificultatii acestei probe mi s-a parut ca anul acesta nivelul a fost f scazut, facandu-se f multe greseli, dar pe urma mi-am dat seama ca asa a fost mereu, ba chiar la o universiada (unde nu participa chiar cei mai buni) pe locul intai s-a clasat o pereche din care a cazut el, pe doi a cazut ea, pe trei au cazut amandoi, restul perechilor fiind catastrofice.

Aminteam faptul ca s-au intalnit in concurs doi fosti parteneri, fiecare facand pereche cu altcineva. Cazul Marinei Anisina e si mai spectaculos. Ea era partenera lui Ilya Averbuch (inainte fusese a lui Serghei Sachnovski, acesta a concurat apoi impreuna cu Galit Chait) dar acesta s-a indragostit de Irina Lobaceva si Marina a ramas fara partener. S-a adresat lui Victor Kraatz dar acesta a preferat-o pe Shae-Lyn Bourne. In final Gwendal Peizerat a fost cel care a raspuns pozitiv la scrisorile ei si multi ani dupa aceea Marina a concurat (devenind campiona europeana, mondiala, olimpica) cu perechile in care erau ceilalti doi fosti parteneri, Ilya fiind la un moment dat gata sa o intreaca la Olimpiada din 2002. Abia dupa ce Marina s-a retras Ilya si Irina au devenit campioni mondiali. Sachnovski nu a reusit niciodata sa fie campion.

In acea perioada imi parea tare rau ca nu sunt mai multe locuri pe podium pt ca erau vreo 6-7 perechi (includ aici si pe ucrainienii Ruslan Goncharov/Irina Grushina, bulgarii Albena Dencova/Maxim Stavinski, lituanienii) care ar fi trebuit sa fie toate pe podium, dupa parerea mea, si nu numai a mea.

Urmeaza alta zi plina de transmisii de la Helsinki. Prefer sa ma uit pe Eurosport (sper sa nu se mai intample ca azi cand cateva minute bune s-a defectat ceva la sonor de nu se intelegea nimic din comentariu sau muzica, atunci am dat pe TVR2 si m-am convins, odata in plus, ca Yvonne si Florin sunt cei mai buni comentatori, desi si Cornel Gheorghe comenteaza bine, dar din perspectiva unui fost concurent) pt ca pot vedea si concurenti de valoare mai mica si pot aprecia si mai bine atat efortul pe care il fac toti patinatorii, cat si maiestria celor care se situeaza pe primele 10 locuri, sa zicem.