Leapsha cu poza 112

Ma gandesc uneori ca viata poate fi  anosta sau  interesanta, depinde cum stii sa ti-o traiesti. Daca as fi fost o persoana inclinata spre blazare sau depresie pesemne ca faptul ca sunt nevoita sa ma invart intr-un spatiu destul de redus (nu ma refer la internet, am mare noroc ca traiesc in acesta epoca si am posibilitatea sa ma bucur de binefacerile lui, altfel madam Bovary scria pe mine) m-ar fi facut destul de repede sa plang de mila propriei persoane, dar si de plictiseala.

Din fericire am fost inzestrata cu o capacitate deosebita de a aprecia micile bucurii ale vietii si de a gasi cate ceva interesant in tot ce ma inconjoara. Numai gandul ca nu toata lumea are aceeasi deschidere spre cele inconjuratoare ma face sa tin uneori unele lucruri numai pt mine. Azi insa vreau sa va arat cateva imagini din micul univers pe langa care (scuzati cacofonia) trec mereu.

Pe verdeata de langa blocuri nenumarati paianjeni si-au tesut plase. Asta mi se pare mai spectaculoasa.

Intr-una din plase s-a prins o gaza.

Acesta este monstrul care a devorat-o.

Pe cat de diafane si dantelate sunt aceste frunze, pe atat sunt de demne de mila, au ajuns asa pt ca au fost roase de omizi.

Poza asta am incarcat-o din greseala, am cumparat niste boboci de lotus superbi, o sa vi-i arat alta data, din pacate nu s-au deschis asa frumos precum nuferii cei albi, asta e ce a ramas dintr-unul dupa ce i-au cazut petalele. Lotusii cica provin din lacul Snagov, asa mi-a spus tiganca de la care i-am cumparat, cu un leu firul (fara scandal de data asta) pesemne ca trebuia sa-i tin intr-un bazin ca sa intre in apa noaptea, cum am citit undeva ca ar avea obiceiul, sau erau culesi prea demult, nu stiu, destul ca se pare ca nu am nici o perspectiva sa ii vad ca in tablourile lui Manet.