Nutritionistii Germani sI Folcklorul Internetului.

Internetul asta are niste forme f curioase de manifestare. Reteta e simpla (am aplicat-o si eu inca din ucenicia de email) Se ia un articol care-ti place, se copiaza si se trimite la cati mai multi destinatari. Apoi fiecare destinatar timite la randul lui articolul respectiv pana cand, la un moment dat, (destul de rar, e drept) se intoarce la expeditor. Eu imi amintesc ca mai citam si sursa, dar shmekeria e ca primul expeditor sa "o dea ca anonima".In acest fel in caz de incalcare a drepturilor de autor "prinde orbul, scoate-i ochii"

De ceva vreme mi-am creat obiceiul de a cauta sursa, cea originala, chiar daca e vorba doar de o traducere a unor materiale aparute in presa straina, cum e si cazul articolului de mai jos, primit de la Virginia (multumesc), care l-a gasit pe un blog.

De cand a devenit o moda sa ai blog preluarea "pe nemestecate" a folclorului internautico-emailistic aproape ca a devenit o regula, cel putin pt bloggerii de limba romana. Ba chiar am vazut pe blogul bunei doamne unde a gasit Virginia articolul ca cineva ii cere permisiunea sa publice la randul sau acest articol indicand sursa, anume blogul dumneaei, si posesoarea blogului isi da acordul . O simpla cautare pe Google le-ar fi aratat acestor bloggeri sursa reala, pt ca ma indoiesc ca cei doi autori ai articolului l-au trimis personal doamnei in cauza prin email.

Eu imi voi permite sa fac unele completari la cele ce se afirma in articol, completari extrase din diverse surse verificate, pe care nu le detaliez aici, aceste adaugiri ale mele vor avea culoarea albastra. Dupa cele 100 de alimente (in realitate e vorba de alimente si plante medicinale) in emailul primit de doamna amintita mai sus se mai adauga 5 recomandari.

100 de alimente bune pentru sănătate

1 Mai 2010 | Articol semnat de Elena Matei, Bogdan Coroamă

Nutriţioniştii germani au decis că broccoli e leguma care previne cel mai bine principalele boli de inimă.

Ştii ce trebuie să conţină dieta ta, pentru ca hrănindu-te corect să reuşeşti să previi multe suferinţe care te trimit cel mai des la doctor?


Nutriţioniştii germani au răspunsul! Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele mai sănătoase 100 de alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi. Vă prezentăm lista acestor alimente.

Piele/păr

1. Pepenele. Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii. (unde mai pui ca e si diuretic)
2. Iaurtul degresat. Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii. (dar ce gust are...cah)
3. Grâul. Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu - provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii. (deci cat mai multa coliva :))
4. Orzul. Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.
5. Cimbrul. Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii. (atentie, cimbrul, in special infuzie, creste tensiunea arteriala)
6. Hreanul. Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute. (unele surse spun ca e toxic pt hipotiroidieni)
7. Muştarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii. (sub forma de cataplasme cu faina de mustar,; atentie, poate fi iritant si coroziv, am avut intr-un borcan niste faina de mustar umeda si vaporii degajati au gaurit capacul metalic)

Rinichi

8. Sfecla roşie. Stimulează arderile celulare. (e buna pt combaterea anemiei, intre altele)
9. Vişinele. Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii “se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.
10. Castravetele. Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor. (are insa si compusi de sulf,care il fac cam indigest, de aceea se recomanda sa se sarze cu o jumatate de ora inaite de folosire si sa se arunce zeama rezultata)
11. Ţelina. Protejează rinichii de viruşi. (ei, mai are si alte calitati, nu e cazulsa-i mai fac reclama :))
12. Varza roşie. Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi. (ca orice leguma, frunza sau fructa rosie are multi antioxidanti, necesari pt o buna stare de sanatate)
13. Gulia. Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
14. Ridichea neagră. Are proprietăţi de antibiotice naturale.
15. Varza murată. Detoxifică întregul organism. (prin continutul ridicat in vitamina C a fost folosita de marinari pt combaterea scorbutului)
16. Hrişca. În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială. (uite de-aia consuma rusii si ucrainienii multa casha, un fel de mancare preparat din hrisca)
17. Pătrunjelul. Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii. (patrunjelul in cantitate mare --cateva legaturi odata-- era folosit inainte de 89 ca antiabortiv, contine un alcaloid care e tolerat bine daca se foloseste in cantitate mica)

Oase

18. Migdalele. Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase. (au insa si grasimi,deci nu pot fi consumate la discretie, lasa ca nici pretul nu permite multora excesul)
19. Spanacul. Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor. (din cauza continutului in oxalati e musai sa fie oparit inainte de folosire iar apa de la oparire se va arunca)
20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea. (era folosit pe scara larga in tara noastra inainte de introducerea porumbului pt prepararea mamaligii)
21. Secara. Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligţlemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc. (atentie: secara mucegaita, chiar in paine, poate fi letala)
22. Brânza. Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor. (unii dieteticieni spun ca ingrasa)

Intestine/stomac

23. Tinctura de fenicul. Protejează mucoasele intestinale.
24. Păstârnacul. Stimulează digestia.
25. Mango. Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
26. Arpacaşul. Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
27. Mărarul. Ameliorează indigestia.
28. Soia. Are proprietăţi anticancerigene.
29. Nucile. Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.

Ficat

30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice. (poate de aceea o folosesc atat de mult italienii)

31. Sucul de ridiche. Stimulează secreţia bilei. (este si bun antitusiv, e vorba de ridichea neagra)
32. Conopida. Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activităţii ficatului.
33. Drojdia de bere. E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
34. Năsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului. (atat frunzele cat si florile acestei plante, numita popular si caltzunash, sunt excelente ca adaos in salate)
35. Păpădia. Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului. (e reputata pt ca ajuta la combaterea obezitatii, in special radacina, se spune ca tijele florilor sunt si anticancerigene)
36. Laptele. Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
37. Menta. Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor. (uleiul de menta e de un real folos pt combaterea oboselii la soferi, l-am verificat personal, am pus un tampon de vata imbibat in ulei de menta intr-un flacon gol de panagin si cand sotul meu a dat semne de oboseala la volan l-am pus sa-l miroasa si a avut efect; nu recomand sa se abuzeze de acest remediu)
38. Carnea de iepure. Degresează ficatul.
39. Carnea de vită şi de mânzat. Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate.

Creier

40. Lintea. Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului. (la noi se foloseste mai rar, in Asia e folosita pe scara larga, pt multele beneficii pe care le aduce organismului)
41. Quinoa. Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
42. Carnea de pasăre de curte. Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
43. Fasolea. Creşte puterea de concentrare. (cu conditia sa aveti nasul infundat :)
44. Oul. E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia. (si face tenul frumos, fara gluma, atentie insa ca ingrasa)
46. Bananele. Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.
47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii. (despre caise se spune ca ar fi ficat vegetal, deci sunt bune si impotriva anemiei)
48. Stafidele. Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier. (nu se recomanda pt diabetici)
49. Perele. Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea “de lucru” a creierului.
50. Mazărea. E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.
51. Salata verde. Substanţele opiacee calmează sistemul nervos. (sa nu va asteptati sa puteti extrage opiu din ea sau daca o folositi in cantitate mare sa va duca in lumea viselor, nu e o planta psihotropa)

Ochi

52. Castanul sălbatic. Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
53. Arnica. Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare. (alifia de arnica-se gaseste la Plafar-e un excelent antinflamator si antireumatic)
54. Mesteacănul alb. Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor. 55. Limba de miel. (sa nu incercati sa ucideti bietele animale nevionovate pt a le folosi limba.; e vorba de planta numita popular limba mielului---deh, nu e suficient sa stii mai multe limbi straine,e nevoie si de ceva cultura generala pt o buna traducere) Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca. Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi. (rostopasca e o planta toxica, ca planta medicinala trebuie folosita cu multa precautie; e reputata ca antitumorala--i se mai zice si negelarita)
57. Gutuia. Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului. (combate si diareea, in special semintele ei, atentie la cei predispusi la constipatie)
58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
59. Grăsimea de găină. Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
60. Strugurii. Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne. (cu conditia sa consumati boabele, nu sucul lor fermentat :)
61. Pătlagina. Taninurile sale tratează infecţiile oculare. (daca va raniti, nu la ochi, frunzele de patlagina curate aplicate pe rana vindeca in mod miraculos, desigur aplicati de atatea ori frunze de patlagina de cate ori e nevoie pana la vindecarea totala--acelasi efect au si frunzele de aloe,dar la acestea trebuie sa indepartati tepii de pe margine, sa taiati frunza pe mijloc si sa aplicati pe rana partea cu pulpa zemoasa).
62. Căpşunele. Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
64. Ananasul. Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator. (ei, uite-asa am aflat de ce intr-o vreme aveam o pofta nebuna de ananas)
65. Rozmarin. Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare. (e un condiment excelent pt pui, peste, etc)

Inimă

66. Varza. Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine. (atentie: in tara noastra cei care nu consuma sare iodata sunt predispusi la hipotiridism, varzoasele sunt gushogene)
67. Broccoli. Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
68. Ridichea. Apără împotriva atacurilor de inimă. (sucul de ridiche neagra cu zahar este excelent contra tusei)
69. Portocalele. Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge, În plus, are şi puţine calorii. (cea mai mare cantitate de vitamina C se gaseste in partea alba a cojii, copiii stiu instictiv asta si unii din ei consuma cu placere partea alba)
70. Morcovul. Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima. (iar betacarotenul, indiferent de parerea unora, e bun pt vedere, fiind provitamina A)
71. Peştele. Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri. (iar fosforul e esential pt echilibrul Ca-P, se spune ca ca e bun pt dezvoltarea inteligentei)
72. Ceapa. Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia. (impreuna cu usturoiul, consumate crude, are proprietati antibiotive, ceapa combate osteoporoza)
73. Usturoiul. Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul sălbatic (si leurda). Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
75. Sparanghelul. Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge. (are si efecte diuretice, curata aparatul excretor, rinichii, etc)
76. Cicoarea. Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice. (florile albastre de cicoare combat obezitatea, aici cred ca e vorba de andive)
77. Uleiul de măsline. Energizează cordul şi reduce colesterolul. (e recomandat in special uleiul de masline extra virgin)
78. Somonul. Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.
79. Dovleacul. Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă. (atentie, nu e recomandat pt diabetici)
80. Cartofii. Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika. Protejează inima şi vasele de sânge.
82. Roşiile. Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială. (licopenul pe care ilcontin le recomanda si pt imbunatatirea vederii)
83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială. (au insa un continut mare de ulei si consumate in exces duc la ingrasare, in plus se conserva cu sare, care creste tensiunea arteriala, aici eu am un semn de intrebare)
84. Merele. Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac. (se consuma mai ales in America Latina)
86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui. (sunt recomandate in special cele negre)
87. Zmeura. Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar. (excelent antireumatic--pt cei care isi pot permite sa faca o cura)
88. Murele. Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.
89. Socul. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui. (fructele sale sunt f bune pt gemuri, dulceturi, si nici vorba sa fie toxice, cum am citit intr-un alt email "folcloric")
90. Piersicile. Au multe vitamine şi oligţlemente care protejează inima.
91. Cireşele. Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
92. Rubarba. Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
93. Grepfrutul. Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza. (iar alta enzima distruge unele proteine, fapt care il face sa fie folosit in cure de slabire)
94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul. (se pare ca e si anticancerigena, se gasea intr-o vreme la supermarketuri, dar era f scumpa)
95. Prunele. Previn tromboza. (si unde mai pui ca sunt bune si pt combatut constipatia)
96. Curmalele. Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu. Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.
97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine. (afinele sunt f indicate si pt cei cu probleme de vedere, deasemenea pt diabetici)
98. Ovăzul. Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
99. Porumbul. Are vitamina D şi vitamina K. (si e bun doar pt ingrasarea animalelor, spune Montignac)
100. Ardeiul iute. Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii. (se folosea intr-o vreme pt vata termogena, reumaticii stiu!, iar asiaticii il folosesc din plin pt proprietatile lui bactericide)

Si completarea:

101. Smochinele: contin vitaminele din grupa B, minerale, potasiu, magneziu, fier, foarte mult calciu, zinc precum si oligoelemente importante: fluor, pentru intarirea dentitiei si seleniu pentru intarirea sistemului imunitar.

102. Nuci braziliene: magneziu, fosfor, acid folic, calciu potasiu precum si continut mare de seleniu - care contribuie la reducerea riscului de cancer (mai ales de prostata) si de boli cardiovasculare. Proteinele, aminoacizii esenţiali apropie nucile de Brazilia de carne sau peşte, tocmai de aceea consumul lor este binevenit în perioadele de post. (au mare continut de grasimi, se pot folosi ca un soi de lumanari, ard f frumos, am testat)

103. Caju: contine acidul oleic care este vestit pentru efectele benefice asupra sistemului cardio-vascular. Este bogat in vitaminele B1 (0,63 mg/100 g), B2 (0,26 mg/100 g), B3 (10,1 mg/100 g) si vitamina E (0,78 mg/100 g), antioxidant benefic sistemului cardiovascular. Magneziul continut de caju (270 mg/100 g) poate diminua intensitatea migrenelor, poate reduce tensiunea arteriala, problemele de respiratie. Fosforul (375 mg/100 g) este important pentru sitemul osos si dinti.

104. Susan - seminte sau halva: continut bogat de cupru, mangan, calciu, magneziu, fier, zinc, fosfor, vitamina B1 si fibre.

105. Miere de albine: fara comentarii