Totusi se pare ca studiul celor trei cercetatori, avand ca subiect studenti, arata clar ca, desi inclinatia spre lene (as zice mai degraba inactivitate) ar fi inascuta pt om cu scopul de a conserva energia totusi munca (activitatea) il face pe om fericit, si ei isi bazeaza aceste concluzii pe faptul ca atunci cand au oferit recompense identice pt a duce un chestionar la o locatie aflata la 15 minute de mers pe jos sau sa o duca undeva inafara camerei si sa astepte 15 minute majoritatea studentilor au ales calea mai usoara, a asteptatului, si aceasta a dus la concluzia inclinarii spre lenevie, dar alte experimente au aratat ca totusi studentii au preferat sa fie ocupati decat sa stea degeaba.
Freakonomics propunea guvernului sa le dea oamenilor de construit niste poduri care nu duc nicaieri pt a-i face sa fie fericiti (cred ca la noi ar fi mai fericiti daca s-ar reconstrui podurile luate sau demolate de ape, dar nu neaparat prin"munca patriotica" " voluntar/obligatorie", pt ca ni s-a aplecat de acest gen de munca in anii comunismului) . Comentariile au fost pe masura articolasului, cei mai multi sustinand ca nu poti fi fericit daca nu muncesti din greu. Totusi unul din comentatori m-a uns pe suflet. Eu sustin de mult ca oamenii lenesi au adus in lume progresul tehnic pt ca ei au cautat cai mai usoare de a desfasura anumite activitati, comentatorul rspectiv sustine ca daca toata lumea ar fi muncit din greu ne-am fi ocupat tot de vanatoare ca stramosii nostri si nu de blogging.
Acum trebuie sa recunosc ca e adevarat ca progresul tehnic are si partile lui mai putin luminoase, una din ele fiind tocmai paroxismul inclinatiei spre lene prin sedentarism. Mai ales daca stam pe canapea sau fotoliu si privim la OTV, dupa parerea mea, ne manifestam inclinatia spre lenea de a gandi, desi canalul respectiv nu detine monopolul in aceasta privinta.
S-a ajuns astfel la un paradox: s-au creat tot felul de facilitati pt ca munca sa devina mai usoara (ergonomica, era deviza, scopul fiind tocmai conservarea energiei, lucru pe care il subliniaza si Freakonomics) dar acum oamenii trebuie sa asude din greu in sali de fitness pt a-si pastra forma atletica si nu forma rotunjita de sedentarism.
Totusi trebuie sa subliniez ca dupa parerea mea (si a unora dintre comentatori) activitatea nu presupune neaparat munca impusa de altii ci si cea facuta numai de placere (unii au vorbit de jocuri, eu as adauga sportul si in general orice hobby), ba chiar cred ca fericirea e indusa de acea activitate care iti produce placerea de a o efectua, pt ca am observat ca multi fac ce li se impune fie in scarba, fie in dusmanie, si atunci unde este fericirea?
Ceea ce e mai interesant e ca lenea e considerata unul din cele sapte pacate capitale, pacate mortale. E drept ca in engleza se foloseste un alt cuvant, sloth, care inseamna mai degraba delasare. Am gasit un tabel interesant despre aceste pacate si virtutile care le-ar contracara.
Sper ca cititorii ortodocsi ai acestui blog (if any) nu vor fi oripilati de faptul ca am folosit o sursa catolica.
Deadly Sin/ Pacat de moarte | Opposing Virtue/Virtutea care i se opune | Brief description/Scurta descriere |
|---|---|---|
| Pride Mandria | Humility Umilinta | Seeing ourselves as we are and not comparing ourselves to others is humility. Pride and vanity are competitive. If someone else's pride really bothers you, you have a lot of pride. Vazandu-ne asa cum suntem si necomparandu-ne cu altii, aceasta este umilinta. Mandria si vanitatea sunt competitive. Daca mandria altcuiva va derajeaza cu adevarat atunci sunt nespus de mandru. |
| Avarice/Greed Avaritia/Lacomia (aici in sensul de dorinta de acumula cat mai multe bunuri materiale) | Generosity Generozitatea | This is about more than money. Generosity means letting others get the credit or praise. It is giving without having expectations of the other person. Greed wants to get its "fair share" or a bit more. Este vorba de mai mult decat de bani. Generozitatea inseamna sa lasi si pe altii sa capete apreciere sau laude. Inseamna sa dai fara sa astepti ceva de la alte persoane. Lacomia inseamna sa capeti "ce ti se cuvine de drept" sau chiar un pic mai mult. |
| Envy Invidia (este singurul pacat pe care stiu sigur ca nu-l am) | Love Dragostea | "Love is patient, love is kind…" Love actively seeks the good of others for their sake. Envy resents the good others receive or even might receive. Envy is almost indistinguishable from pride at times. "Dragostea este rabdatoare, dragostea este blanda"...Dragostea cauta sa le fie bine altora inainte de a se gandi la el insusi (nu-ai cauta ale sale, zice apostolul). Invidiosul nu sufera ca altuia sa-i fie bine acum sau in viitor. Cateodata e greu sa faci o distinctie intre invidie si mandrie. |
| Wrath/Anger Furia/Mania | Kindness Amabilitatea | Kindness means taking the tender approach, with patience and compassion. Anger is often our first reaction to the problems of others. Impatience with the faults of others is related to this. Amabilitatea inseamna sa te apropii de altii cu tandrete (blandete), rabdare si compasiune. Mania este adesea prima noastra reactie la problemele altora. Nerabdarea in fata greselilor altora este inrudita cu mania. |
| Lust Desfraul (poate unul din cele mai raspandite pacate ale lumii moderne, fiind promovat si de massmedia in fel si chip) | Self control Autocontrolul | Self control and self mastery prevent pleasure from killing the soul by suffocation. Legitimate pleasures are controlled in the same way an athlete's muscles are: for maximum efficiency without damage. Lust is the self-destructive drive for pleasure out of proportion to its worth. Sex, power, or image can be used well, but they tend to go out of control. Autocontrolul si autostapanirea previn placerea obtinuta prin uciderea sufletului prin sufocare. Placerile legitime sunt controlate in acelasi mod in care se controleaza muschii atletilor: pt maxima eficienta fara a dauna. Desfraul este drumul ales pt autodistrugere cautand placerea disproportionata in raport cu meritul (castigul) ei. Sexul, puterea sau imaginea pot fi folosite bine, dar tind sa scape controlului. |
| Gluttony Lacomia (la mancare) (aici ma cam regasesc) | Faith and Temperance Credinta si Temperanta (Moderatia) | Temperance accepts the natural limits of pleasures and preserves this natural balance. This does not pertain only to food, but to entertainment and other legitimate goods, and even the company of others. Temperanta accepta limitele naturale ale placerilor si pastreaza echilibrul lor natural. Aceasta nu se aplica numai la mancare, dar si la distractie (entertainment, ca tot a devenit o moda sa folosim cuvinte engleze chiar daca exista echivalentul in romana, inainte se folosea frantuzescul antren) si alte lucruri legitime, si chiar la compania altora (ca sa nu-i sufocam cu prezenta noastra) |
| Sloth Lenevia (Delasarea) | Zeal Zel, Ardoare | Zeal is the energetic response of the heart to God's commands. The other sins work together to deaden the spiritual senses so we first become slow to respond to God and then drift completely into the sleep of complacency. Zelul este raspunsul energic al inimii la comenzile (legile) lui Dumnezeu. (Aici as indrazni sa spun ca se potriveste mai bine celalaltsens al cuvantului zeal, pe care nu l-am pus in rubrica alaturata, anume fanatism). Celelalte pacate lucreaza impreuna ca sa ucida spiritul astfel incat noi devenim mai lenti in raspunsul nostru catre Dumnezeu apoi intram complet in deriva adormind in complezenta. (multumirea de sine, vanitate) |
Tot din aceeasi sursa am copiat modul in care Dante defineste pacatele descrise de el in "Divina Comedie"
Dante considers these sins as offenses against love, and groups them accordingly:Perverted Love: Pride, Envy, Wrath/Anger
Insufficient Love: Sloth
Excessive Love of Earthly Goods: Avarice/Greed, Gluttony, Lust
Dante considera aceste pacate ca ofense impotriva iubirii si le grupeaza astfel:
Iubire pervertita: Mandria, Invidia, Furia/Mania
Iubire insufucienta: Delasarea (Lenea)
Iubire excesiva a Bunurilor Pamantesti: Avaritia/Lacomia de bunuri, Lacomia la mancare, Desfraul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu