Devirtualizare si Culturalizare

Trebuie sa-i multumesc Celui de sus ca, ingaduindu-mi sa mai petrec ceva timp pe pamant mi-a dat gandul al bun sa-mi fac blog. Prin intermediul lui am reusit sa cunosc, virtual sau real, multe persoane pe care le pretuiesc si chiar le admir. Printre ele se numara, de ieri incepand, si Antoaneta (nu e vorba de Anto, despre care am scris mai demult, din pacate am cam pierdut legatura cu ea).

Misaki a fost prima care mi-a trezit curiozitatea invitandu-ne sa mergem la Muzeul Taranului Roman ca sa ascultam conferinta Antoanetei despre Uruguay. Apoi Lia, care ii spusese lui Misaki despre eveniment, a facut si ea aceeasi invitatie. Ei, cand doua persoane, care mai si locuiesc in acelasi cartier cu mine (abia astept sa ma devirtualizez si cu Inah, dar nu indraznesc sa fac eu primul pas, banuind ca e f ocupata cu serviciul, cu seful si cu Pufulanu) te invita, musai sa te prezinti, moarta-coapta (stati linistiti, nu e cazul, deocamdata stau multumitor cu sanatatea) la eveniment.

M-am asteptat ca sala in care s-a desfasurat evenimentul, Clubul Taranului, sa fie arhiplina. Am fost un pic dezamagita ca toata lumea a gasit loc pe scaune, unele f frumos pictate (ba era chiar si o vulpita pe unul din ele) dar pe urma mi-am dat seama ca a fost mai bine asa, atmosfera a fost una mai intima, mai relaxata.

Dupa ce am fost salutati de d-l ambasador al Uruguyaului in persoana, care ne-a spus cateva cuvinte despre tara lui si despre "cel mai lung carnaval din lume" Antoaneta ne-a prezentat ceea ce a constituit tema lucrarii ei de masterat, "Carnavalul din Uruguay-Murga". (blonda din imagine NU e Antoaneta)

Am aflat cu acesta ocazie lucruri f interesante. Intai ca populatia indigena a cam disparut si a fost inlocuita cu europeni, in principal spanioli, italieni, dar si polonezi, romani, etc si cu africani. Stiam ca primul campionat mondial de fotbal a avut loc in Uruguay, in 1930 ("celestii" erau prin anii 60 raspanditi in toate colturile lumii, talentul lor fotbalistic fiind f apreciat) dar nu stiam ca tot aici s-a nascut si tangoul., (sau cel putin un f apreciat cantaret de tango, Carlos Gardel, asta am aflat de pe net)

Pt mine, ca pt f multa lume, sunt convinsa, Carnaval in America Latina inseamna Rio si atat. Daca in Rio Carnavalul tine cateva zile (am facut niste ppsuri pe acesta tema ) in Uruguay tine 40 de zile. Are mai multe manifestari, Murga fiind doar una din ele, ce-i drept f colorata si deosebita de alte forme de carnaval, cum ar fi paradele (care nu lipsesc nici din Uruguay).

D-l ambasador si-a exprimat speranta ca ne vom mai intalni si alta data ca sa ascultam Candombe, muzica inspirata din cea africana (asa am inteles eu), f apreciata.

Murga e oarecum dispretuita de elite, care o considera cam vulgara, poate pt ca intre altele, are si o pronuntata tenta satirica la adresa societatii. Un grup de participanti, machiati din gros si cu costume f intens colorate, desfasoara pe o estrada (care poate fi si un acoperis de autobuz) numita tablada, un spectacol de pana la o ora constand mai ales din cantece, dar si miscari de dans.

Am gasit pe net niste videoclipuri, eu am vizionat doar doua, unul pe Latina Viva , celalalt pe You Tube Pe pagina de youtube sunt mai multe linkuri catre alte videoclipuri legate de Murga sau numai de Carnavalul de la Montevideo, va recomand sa vedeti macar cele doua pe care le-am vazut si eu, cred ca nu veti regreta.

Daca vreti sa vedeti poze de la Murga mergeti aici. Daca vreti sa ascultati muzica mergeti aici. Bineinteles ca tata Google mi-a mai furnizat si alte situri unde puteti afla date despre carnaval in general sau despre carnaval si murga. Informatii generale despre Uruguay (tara cu alfabetizare aproape 100%), poate va tenteaza sa cautati acolo locuri de munca, cine stie, gasiti fie pe Nation Master, fie pe Info Please, in doua locuri.

Dar, contrar parerii prezidentiale ca pt a-ti forma cultura e suficient sa apelezi la Gugal, nimic nu se poate compara cu bogatia de informatii, cu modul sistematic in care au fost expuse sau cu farmecul Antoanetei sau entuziasmul Ambasadorului. Sigur ca daca nu ati fost la fata locului nu stiti ce ati pierdut. Va garantez eu ca ati pierdut destul si ca datele de pe linkurile ce vi le recomand nu pot substitui atmosfera de joi.

Si ca sa ne simtim cu adevarat bine ca ne-am miscat fapturile pana in acel club, domnul ambasador ne-a invitat la un pahar de vin din Uruguay. Erau doua feluri, alb si rosu, noi am preferat alb, era f bun, aromat (o aroma fructata naturala, departe de caracteristica aceea de falsitate a "sampaniei" Angelli) si tare. Exista si Coca Cola, suc sau apa pt doritori. Am inteles ca pateurile f gustoase au fost aduse de Antoaneta.

In statia de metrou Victoria am avut doua surprize. Una a fost existenta pe peron a doua banci tare nostime iar cealalta, pt ca aveam o nevoie presanta de "tauleta" din cauza ca atunci cand am plecat de acasa mi-am ostoit setea cu niste ceai de coaja de mere f diuretic si nu stiu de ce m-am sfiit sa o folosesc pe cea de la Muzeul Taranului Roman am vazut sageata salvatoare WC Public si anuntul binevenit pe timp de criza "Fara taxa".

Stabilimentul e deosebit de curat si destul de inodor, spre deosebire de cel de la Muzeul National de Arta unde deodorantul folosit avea o duhoare atat de patrunzatoare de se simtea de la distanta. Mi-amintesc ca Iliescu spunea ca gradul de civilizatie al unui popor se poate constata la WCurile publice. Se pare ca am inceput sa ne civilizam dar deh, ne aflam in Romania, e criza, poate cer eu prea mult ca locasul special pentru hartia igienica sa nu fie gol, chiuveta de langa intrare sa nu fie infundata iar dupa ce te speli sa gasesti o bucatica de prosop de hartie sa te stergi pe maini.