Una din cele mai mari cuceriri ale stiintei medicale a fost descoperirea antibioticelor, care curand au devenit un aliat de nadejde al doctorilor in lupta cu boli care pareau fara leac, cum ar fi tuberculoza. Dar leacuri se folosesc din cele mai vechi timpuri, si daca babele doftoroaie ale satelor noastre, fitoterapeuti avant la lettre sunt pe cale de disparitie tinerii si adolescentii nostri indragostiti de cultura coreeana asa cum este ea prezentata in serialele atat de indragite difuzate de televiziunea de stat incep sa inteleaga si sa pretuiasca valoarea acestor leacuri.
Ceea ce la noi se stie mai putin, dar in vremea lui Jang Geum (Giuvaerul Palatului) era mai evident este ca uneori leacurile singure nu vindeca, ci e nevoie si de o anumita alimentatie.
Astfel nu a trecut mult timp de la folosirea pe scara larga a antibioticelor si a inceput sa se observe ca apar si fenomene negative care insotesc vindecarea, cum ar fi aparitia unei infectari cu o ciuperca numita candida (se poate observa usor aceasta infestare prin aparitia unor depozite albe pe limba, dar candidoza are si alte manifestari, f neplacute). Si asa s-a descoperit ca antibioticele distrug nu numai microbii sau bacteriile patogene, adica acele microorganisme ce au provocat boala care se trateaza, ci si pe cele nepatogene, asa numita flora intestinala. Nu odata medicii recomanda consumul de iaurt, care prin bacteriile pe care le contine repopuleaza matzul.
In alta ordine de idei ma bucur ca am judecat gresit persoana care imi daruia ziarul Lumina, a fost o perioada trecatoare in care mi-a lipsit acest ziar, acum il primesc din nou, cat se va mai putea. Desigur, nimic nu ma impiedeca sa-l citesc on-line, mie insa imi place mai mult sa-l citesc pe suport de hartie (halal ecologista!)
Ziarul acesta e pt mine o adevarata comoara, chiar daca nu totdeauna sunt convinsa de cele ce se scriu acolo. O rubrica f utila si interesanta e cea intitulata "Portia de sanatate". Asta pt ca f multa lume isi incheie urarile cu "Sanatate, ca-i mai buna decat toate" sau isi exprima recunostinta cu "Sa-ti dea Dumnezeu sanatate!" (daca n-as fi atat de pacatoasa si daca ruga lor ar fi ascultata ar trebui sa fiu sanatoasa tun).
Bun, si acum dupa ce am facut introducerea am sa copiez articolul care prezinta modul in care alimentatia ar putea sa reduca eficienta medicamentelor sau sa produca efecte secundare:
Miercuri, 09 Decembrie 2009
Nu consumaţi lapte în timpul administrării tetraciclinelor
Nu există medicament care să nu cauzeze efecte adverse sau să interacţioneze cu alte medicamente sau cu componente din dietă. Uneori, în prospect este notat inclusiv modul în care medicamentul trebuie administrat în funcţie de mese şi, totodată, ce alimente trebuie evitate pe parcursul tratamentului. Atunci când în prospect nu sunt menţionate aceste lucruri, este indicat să întrebaţi medicul dacă anumite alimente sau băuturi pot influenţa medicamentul recomandat.
Succesul unui tratament medicamentos depinde, printre altele, de alimentele pe care le consumăm atunci când luăm medicamentele sau de cantitatea de sare din alimentaţie.
Laptele, unul dintre alimentele care ar trebui să fie aproape nelipsit din dietă, este un aliment alcalin, de aceea este recomandat, uneori, în asociere cu medicamente care produc iritaţie gastrică, pentru a reduce efectele secundare la acest nivel. În schimb, există situaţii în care este interzisă administrarea unor medicamente împreună cu laptele sau produsele lactate, de exemplu, tetraciclinele (Tetraciclina, Doxiciclina etc). Aceste medicamente se combină cu calciul din produsele lactate, formând compuşi care nu mai pot fi absorbiţi din intestin, deci va scădea absorbţia acestor medicamente în organism. Din acest motiv, pacienţii cărora li s-a recomandat tratament cu tetracicline pentru diferite infecţii bacteriene nu au voie să consume lapte două ore înainte şi două ore după administrarea antibioticului.
În brânzeturi fermentate, de tip iaurt sau lapte bătut, mozzarela sau parmezan, se găseşte o substanţă care poartă numele de tiramină. Această substanţă mai poate fi întâlnită în ficatul de pui sau vită, carne afumată, peşte uscat sau caviar, în diferite sosuri din soia, dar şi în fructe precum banane, avocado. Acest compus din alimente poate fi extrem de periculos în asociere cu unele medicamente, deoarece poate declanşa crize foarte severe de hipertensiune arterială. De aceea trebuie întrerupt consumul alimentelor prezentate mai sus în timpul administrării unor medicamente precum Furazolidon, unele medicamente indicate pentru tratamentul bolii Parkinson (Selegilina), unele medicamente utilizate în tratamentul depresiei (Fenelzina sau Moclobemid) sau în tratamentul cancerului (Procarbazine).
Alte alimente (cum ar fi salata verde, broccoli, spanacul, varza de Bruxelles, pătrunjelul) au un conţinut bogat în vitamina K, esenţială pentru funcţia normală de coagulare a sângelui. Pacienţii cărora li s-a recomandat un tratament cu anticoagulante orale nu trebuie să consume astfel de alimente, întrucât scade eficienţa tratamentului şi creşte pericolul de formare a cheagurilor de sânge. Dintre anticoagulantele orale fac parte Acenocumarol (cu denumiri comerciale Trombostop® sau Sintrom®) şi Warfarină.
Nu abuzaţi de sare în timpul tratamentelor cu corticoizi
Sarea dă gust mâncărurilor, dar la persoanele cărora li s-au recomandat unele tratamente medicamentoase este necesar să nu se mai adauge sare în mâncare. Astfel, unele medicamente reţin sarea şi apa în corp, de aceea este necesar ca pe parcursul tratamentului să fie respectată o dietă fără adăugare de sare în alimentaţie. Regim alimentar fără sare se recomandă pe parcursul tratamentului cu corticoizi (Prednison, Prednisolon etc) sau cu antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi Diclofenac (cu denumiri comerciale Voltaren®, Diclac®, Diclotard®, Rheumavek®, Tratul®, Clafen® etc), Indometacin. Alte medicamente, în special cele luate pe termen lung, pot produce modificări ale electroliţilor din organism (sodiu, potasiu). În cazul acestor medicamente este recomandată reducerea adăugării de sare în mâncare. Astfel de restricţie este recomandată şi în timpul tratamentului cu Captopril (Captopril®, Europril®), Enalapril (Enalapril®, Enap®, Renitec®, Ednyt®, Enarenal®, Tensapril®), diuretice (Furosemid, Nefrix®).
(Dr. Ioana ANTONESI, Coordonator studii clinice la Centrul de Evaluare a Medicamentului (Antibiotice SA), dr. Cristina Mihaela GHICIUC, medic specialist medicină de familie, membre AMFOR -Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu