În ce boli sunt recomandate preparatele din coada-şoricelului

In sfarsit, ma pot deda la ocupatia mea favorita, copy/paste. Pt ca din camara mea nu lipseste niciodata coada soricelului, pe care o prefer de mult in locul musetelului (nu stiu de ce musetelul imi produce greata in timp ce coada soricelului, care e mult mai amara, e mai suportabila) cred ca e util sa copiez si pt altii articolul scris de prof univ dr preferat al meu, C-tin Milica.

Eu am folosit c. s. in diferite ocazii, amestecata cu urzica si flori de galbenele ca anticancerigen mamar, infuzia am folosit-o ca gargara pt tratarea gingivitei (stomatologa insa sustine ca infuzia de galbenele e mei eficace) dar si pt calmarea durerilor de stomac sau pt combaterea diareei.

Aflu acum din articol ca si frunzele uscate si tulpinile (herba) ar fi f folositoare, cand ma gandesc ca am aruncat un borcanel intreg acum cativa ani imi pare rau ca nu s-a publicat mai devreme acest articol, pe care il voi copia mai jos, tot din ziarul Lumina.

Totusi nu va recomand sa folositi in scopuri terapeutice inflorescentele colorate de florarese pt a face parte din aranjamentele florale "nemuritoare".

În ce boli sunt recomandate preparatele din coada-şoricelului

prof. univ. dr. Constantin MILICĂ

Coada-şoricelului are, de sute de ani, reputaţia de vindecătoare universală. De aceea, este foarte utilizată în medicina naturistă încă din cele mai vechi timpuri. Astăzi vă vom prezenta bolile în care sunt recomandate tratamentele pe bază de coada-şoricelului, precum şi preparatele ce trebuie administrate.


Complexitatea biochimică a plantelor de coada-şoricelului (Achillea millefolium) se reflectă într-o gamă largă de proprietăţi, cu acţiuni asupra întregului organism.

La nivelul aparatului digestiv au fost stabilite o multitudine de efecte: gastrice, hepatice, decongestive hepatic, antiseptice biliar, coleretice biliar, antispastice biliar, stomahice, astringente, spasmolitice, anticolitice, antibiotice, laxative, antihemoragice, antihelmintice, vermifuge.

Asupra aparatului respirator preparatele din coada-şoricelului au proprietăţi antitusive, antiastmatice, bronşice, antispastice, bronhodilatatoare, antiinflamatoare, expectorante şi decongestive.

În bolile cardiovasculare acţionează ca hipotensiv, vasoconstrictor şi depurativ al sângelui.

Prin consumul produselor din coada-şoricelului se realizează efecte tonic-amare, aperitive, imunostimulatoare, vitaminizante şi mineralizante.

La nivel dermatic exercită proprietăţi antiinflamatoare, dezinfectante, antiseptice, antibacteriene, cicatrizante, epitelizante, analgezice, vulnerare, calmante, antihemoroidale şi protectoare contra radiaţiilor.

Toate aceste proprietăţi terapeutice justifică interesul deosebit al celor suferinzi care apelează, foarte frecvent, la preparate naturiste din Achillea.

Cură de primăvară pentru combaterea bronşitelor

În tratamente interne:

- infuzie din două linguri herba uscată la 500 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 5 minute şi se beau două ceaiuri călduţe înainte de mese, având efecte în tratarea gastritelor hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale, hepatite, dischinezie biliară, enterocolite, balonări abdominale, greaţă, lipsa poftei de mâncare, astm bronşic, congestie cerebrală, ameţeli, migrene la schimbarea vremii, cefalee, dureri acute de ochi cu lăcrimare, sângerări din nas, tulburări de circulaţie a sângelui, varice, cistite, leucoree, menopauză, combaterea hemoragiilor uterine abundente (hipermenoree) cu calmarea durerilor şi normalizarea menstruaţiei.

Se consumă câte trei căni pe zi, în amestec cu frunze de urzică, pentru cardiopatie ischemică, afecţiuni renale, hemoroizi, hematemeză, melenă şi reumatism. Norma de patru căni pe zi este indicată în caz de cancer uterin.

În cura de primăvară ajută la curăţirea sângelui, la ameliorarea unor afecţiuni respiratorii (tuse, bronşită) şi în unele stări nervoase (cu adaos de muşeţel şi roiniţă). Având un principiu amar (achileina), infuzia are proprietăţi tonice şi stimulatorii asupra poftei de mâncare.

- infuzia din flori de coada-şoricelului, băută dimineaţa şi seara, concomitent cu mestecarea rădăcinilor de obligeană, are efect în combaterea cancerului pulmonar;

- infuzia concentrată din 10 g herba uscată la 100 ml apă concentrată, se bea dimineaţa, înainte de masă, pentru combaterea viermilor intestinali la copii;

- decoct din două linguri flori uscate la 500 ml apă rece, se fierbe 5 minute şi se bea fracţionat în caz de ulcer gastric, colici abdominale, diaree şi hemoragii interne;

- tinctură preparată din 10-20 g flori proaspete, macerate 14 zile în 100 ml alcool 400. Se iau câte 20-30 picături diluate în 100 ml apă, de 3-4 ori pe zi, înainte de mesele principale, cu acţiune în disfuncţii digestive, balonări, crampe stomacale, inflamaţii ale tractului gastro-intestinal, lipsa poftei de mâncare şi pentru eliminarea viermilor intestinali.

Observaţii: nu se prepară o cantitate mai mare decât consumul imediat deoarece ceaiul se înnegreşte şi se deteriorează la lumină. La consumul intern nu se vor depăşi dozele recomandate întrucât poate să survină un fenomen de toxicitate datorat achileinei care, ajunsă în stomac, se hidrolizează prin intermediul unor enzime, în acid cianhidric toxic.

Tratamente externe

- comprese cu infuzie concentrată (50-60 g flori uscate la un litru apă clocotită) aplicate pe arsuri, plăgi, supuraţii, eczeme zemuinde, ulceraţii cronice de gambă, contuzii, fisuri ale mameloanelor, tenuri iritate şi înroşite;

- băi locale cu infuzie din amestec de coada-şoricelului şi frunze de urzică pentru combaterea hemoroizilor şi a crăpăturilor în palme şi tălpi;

- băi locale cu amestec de coada-şoricelului şi rădăcină de tătăneasă (30-60 g la un litru apă), făcute în caz de arsuri, plăgi supurate, eczeme, ulcere varicoase şi hemoragii;

- spălarea rănilor vechi şi infectate cu infuzie preparată din două linguri flori uscate la 250 ml apă clocotită;

- băi de şezut cu decoct concentrat (100 g plantă uscată la un litru apă rece); se macerează peste noapte, iar a doua zi se reîncălzeşte până la fierbere şi se adaugă în apa de baie, cu efecte în inflamaţii ale ovarelor, fibrom uterin, prolaps uterin;

- băi de mâini şi de picioare, cu rol calmant, indicate în nevroze, ameţeli, dureri de cap, dureri oculare şi lăcrimare;

- inhalaţii cu infuzie din flori de coada-şoricelului în caz de bronşită şi astm bronşic;

- frecţii locale cu tinctură din flori uscate în alcool 400 aplicate pe afecţiunile coloanei vertebrale, în zona pelviană la femei, în cazul prolapsului uterin, şi pe pielea capului, cu rol de activare a creşterii părului;

- unguent preparat din 15 g flori proaspete de Achillea şi 15 g frunze de zmeur în 90 g untură sau unt nesărat şi ulei eteric adăugat în proporţie de 1%; se aplică în tratamentul scabiei, arsurilor, hemoroizilor, ulcer varicos al gambei şi alte afecţiuni dermatologice, având efecte antiseptice şi hemostatice;

- gargarisme cu infuzie concentrată şi neîndulcită, efectuate dimineaţa şi seara, în caz de stomatite, gingivite, infecţii bucale şi abcese dentare;

- sucul proaspăt, obţinut prin presarea părţii aeriene a plantei verzi, care se aplică pe răni, ulcere varicoase, hemoroizi, fisuri anale, crăpături de sâni şi călcâie. Amestecat cu usturoi, are efecte contra durerilor de măsele;

- plante proaspete, spălate şi zdrobite, se aplică pe răni sângerânde, ulcere varicoase şi hemoragii externe, având acţiuni vulnerare.

Frunzele proaspete se pot utiliza la prepararea salatelor

- în alimentaţie, primăvara, se consumă frunze proaspete sub formă de salată, garnitură la preparatele din carne, peşte şi cartofi fierţi;

- frunzele aromate şi lăstarii tineri pot servi la prepararea unor supe de verdeţuri şi sosuri. Ca aperitiv, se pot consuma tocate şi amestecate cu unt, margarină ori brânză de vaci, cu adaos de pătrunjel, ceapă şi cimbrişor. Frunzele verzi se utilizează şi ca arome la chiftele din cartofi;

- plantele uscate servesc la aromatizarea unor lichioruri, vermuturi, bitter, vinuri roşii şi băuturi răcoritoare nealcoolice;

- uleiul eteric, intens colorat în albastru-azuriu, este o bună materie primă în industria farmaceutică, la prepararea unor produse cosmetice (paste de dinţi, creme, şampoane, loţiuni), cu efecte antiinflamatoare şi antiseptice;

- florile de Achillea constituie materie primă valoroasă pentru obţinerea azulenelor naturale, devenind un înlocuitor al muşeţelului;

- un săculeţ cu seminţe de coada-şoricelului, introdus într-un butoi cu 200-300 litri de vin, are capacitatea de a conserva vinul, fără alterare;

- ca plantă decorativă prin frunze şi flori, coada-şoricelului poate fi cultivată în parcuri şi grădini sub formă de borduri, pe stâncării şi în locuri umede.