Happy Birthday to You

Ieri a fost ziua Mariei. De cum au intrat pe usa Lia si-a trimis parintii in camera de zi si mi-a spus, pe un ton conspirativ. „Astazi eu gatesc”.
Gatisem eu, Vasile cumparase si un tort, parintii erau morti de foame, dar poti sa-i strici bucuria copilului?
Si a inceput gatitul.
-Faina avem?
-Avem
-Lapte avem?
-Avem.
-Oua sunt?
-Sunt.
-Arome?
-Da.
-Cacao?
-Nu
-Merge si fara cacao.
Cosmarul tineretii mele l-a constituit indicatia „faina cat cuprinde”. Noroc ca nu mai sunt tanara. Am mai pus si niste unt, bicarbonat stins cu cateva picaturi de otet de malt, am framantat pe rand cand eu, cand ea (a invatat sa sparga ouale, ca pana acum facea precum Antonella Clerici de la Rai Uno, le zdrobea in mana) si a iesit un aluat numai bun de pus la copt in cuptorul preincalzit.
Trebuia si crema. Aici a fost mai simplu:doua cani de lapte, un ou, zahar pus din ochi (a cam scapat prea mult zahar, dar l-am scos inainte de a se dizolva) si trei linguri cu varf de faina (aici am feshtelit-o, trebuia sa pun intai faina, dar am batut amandoua enrgic cu telul si au disparut gogolosile, cum zicea ea) si, desigur, arome. Parintii erau din ce in ce mai flamanzi, telefonul cu felicitari din Romania suna de zor (pt ca telefonul era in bucatarie a raspuns Lia si era cat pe ce sa le inchida in nas, pt ca ce gatea ea era un secret care nu trebuia deconspirat, am intervenit si s-a scos telefonul pe hol). S-a fiert si crema, am pus-o un pic afara la racit, Lia a decorat tortul cu ea, apoi a scris cu felii de capsuni LA MULTI ANI si a completat decorarea cu o creguta de paducel si blackberrys, precum si cateva capsuni si a dat Domnul si ne-am asezat la masa. Bineinteles ca tortul Liei a fost f apreciat, cel al lui Vasile fiind amanat pt mai tarziu. Maria era incantata: „cred ca e cel mai rapid tort facut din schratch”. L-au laudat atat de tare si l-au mancat cu atata pofta incat am gustat si eu o bucatica. Era bun.