Pro Life

Asa se cheama miscarea din State care sustine ca embrionul uman este o fiinta cu constiinta si cu toate atributele si drepturile spirituale inca din faza de morula sau blastula (nu mai stiu care e prima) si ca are dreptul inalienabil la viata, indiferent de calitatea vietii. In numele respectului pt viata unii dintre componenti nu ezita sa ucida doctorii care indraznesc sa faca avort.
Pt generatia mea, ajunsa la varsta procrearii si chiar a unei oarecare independente financiare taman in primii ani ai "inteleptei epoci de aur", decretul care a interzis planificarea familiala, contraceptia si mai ales avortul in cazul femeilor care aveau mai putin de 4 copii a reprezentat cel mai cumplit cosmar. In urma aplicarii acestui decret a rezultat "generatia decreteilor", nevoita sa invete in scoli sau gradinite supraaglomerate, cu pana la 10 clase paralele, cu peste 40 de elevi intr-o clasa (la gradinita unde au mers fetele mele, care nu au facut parte din primul val de decretei, erau inscrisi 45 --patruzeci si cinci-- de copii intr-o grupa, in speranta ca nu vor veni toti, dar speranta s-a dovedit desarta, ce erau sa faca mamele nevoite sa mearga la servici pt a mai carpi finantele familiei?). Invatatoarele si educatoarele din acea perioada erau niste adevarate eroine. Pt a face fata avalansei de elevi unele scoli din cartier functionau in trei schimburi.
Scriu toate acestea nu pt ca ma napadesc amintirile ci pt ca tinerii de azi iau drept ce li se cuvine (take for granted) conditii civilizate in scoli, cu calculatoare si tot ce trebuie.
Ce mi s-a parut atunci extrem de cinic din partea conducatorilor de partid si de stat e ca ei au avut grija sa se opreasca la maximum trei copii, si acestea erau cazuri exceptionale cei mai multi aveau cel mult doi. Mai mult, unul din colegii mei de servici, membru de partid (pe mine m-a ferit Dumnezeu) a propus intr-o sedinta, nu-mi amintesc daca de partid pe sector sau de parinti la scoala unde mergeau si copiii mei, sa se construiasca si alte scoli in sector, pt a se descongestiona cele existente. Raspunsul, cinic chiar si dupa parerea lui de om f disciplinat a fost: va trece acest val (normal ca femeile nu s-au apucat sa fete cetateni ai patriei pe banda rulanta ci au gasit metode de planificare si contraceptie, unele platind chiar cu viata) si nu se justifica cheltuielile de a construi scoli care sa ramana goale.
Tot prin deceniul 7 s-a organizat la noi o conferinta mondiala pe probleme de demografie, ale carei lucrari au fost secrete pt marea masa a romanilor. Pt noi, cei nu prea multi care mai stiau limbi straine n-a fost prea greu sa dam din mana in mana reviste ca Time sau Paris Match, cu reportaje ample de la numita conferinta. Ziceau africanele, de ex (banuiesc acum ca erau musulmane, dar in acea perioada se punea un accent mai mic pe religie) "in loc sa ne dati pilule ar trebui sa impartiti cu noi bogatia voastra, ca aveti prea mult in comparatie cu noi". Sigur ca asemenea vederi de stanga erau tare pe placul comunistilor, dar la acea conferinta, spre marea lor parere de rau, altii aveau alte pareri.
Mai nou am urmarit pe Beliefnet controversa Pro Choice si Pro Life si am simtit nevoia sa le povestesc imbuibatilor de americani cum generatia asta de decretei, atat de chinuita, a iesit in strada in 89 si l-a indepartat de la putere pe Ceausescu. N-au inteles sotii Ceusescu nici in pragul mortii cat i-au urat cei adusi pe lume uneori fara voia parintilor, dovada ca ea le spunea "nu ma legati, sunteti ca si copiii mei".
In primii ani ai lui 90 se facea mare caz in occident de conditiile inumane din casele de copii, uitandu-se ca multi copii au ajuns acolo tocmai din cauza infamului decret.
Toate aceste ganduri mi-au venit in minte ascultandu-l pe presedintele Colegiului Medicilor care isi exprima parerea in nefericitul caz al fetitei devenita viitoare mama la 11 ani cu argumente identice cu cele ale fanaticilor evanghelisti, americani sau alte natii, citite pe Beliefnet sau vazute la defunctul Tele7abc cand retransmitea emisiunile Pro Life ale evanghelistilor de la un post din Timisoara.
Cu cinism spunea "doctorul" ca fetita va avea o trauma psihica mai mare daca va face avort decat in cazul in care duce sarcina pana la sfarsit. Nu l-au clintit nici argumentele ca fetita are si ea dreptul la copilarie, ca a fost abuzata (zicea el ca nu s-a dovedit violul, desi nu de viol era vorba ci de abuz asupra cuiva fara discernamant, datorita varstei), nici faptul ca fata va fi incapabila sa-si creasca odorul, sau ca acest copil, aparut in urma unei relatii cosangvine ar putea avea mari tare.
Faptul ca un copil poate procrea la 5, 7,9, 11 ani, cum tot defila pe ecranul TV este alta poveste, care tine de siguranta alimentara periclitata prin punerea in vanzare a alimentelor cu mare incarcatura hormonala, fapt dovedit de ex in China, este alta poveste.