La noi ca la nimeni

A castigat mortul! Nu e o gluma, nici o figura de stil, ci un fapt cat se poate de real si legal: in localitatea Voinesti, jud. Iasi candidatul care a decedat chiar in ziua alegerilor a castigat, cf corespondentului Realitatea. Cum nu exista reglementari legale nu s-a oprit votarea, si nu se stie daca nu cumva bietul om nu va fi chemat de pe lumea cealalta sa-si exercite mandatul, pt ca e posibil si, mai ales legal, sa se valideze alegerile.
Mi-amintesc ca in USA a murit un candidat la postul de guvernator, dar in campanie. Acolo vaduva a preluat candidatura si a castigat. Cine stie, poate se urmeaza ex si indurerata vaduva devine primarita, ca tot ne laudam noi ca facem legile dupa ex din alte tari. Ba chiar, in timpul interminabilei discutii de la Realitatea (care continua, dar eu am cedat nervos) cineva a dat ca ex pozitiv alegerile din USA. E drept ca altcineva a contrazis cu ex din 2000. Mi-amintesc, pt ca eram acolo, cat de acasa m-am simtit stand noaptea si urmarind timp de o luna la TV dezbaterile care dadeau drept castigator cand pe Bush, cand pe Gore. Pana la urma au castigat amandoi: Gore votul popular, Bush votul electorilor, Gore premiul Nobel, Bush oprobiul planetei.
Dar sa revenim la oile noastre (nu e nici o aluzie la PNG). Multi pun castigul lui Oprescu pe seama dorintei bucurestenilor de independenta. Eu il pun pe seama Campionatului European de fotbal. Si iata de ce: analistii sant cam toti de acord ca a pierdut Basescu. Ok, dar cine l-a votat pe Basescu, cine a facut cozi nesfarsite, cine le-a dat cu tifla celor 322? In Bucuresti categoric tineretul, si nu orice amarat de tanar. Ei bine, tinerii aceia acum sunt in Elvetia, unde dau dovada de patriotism si civilizatie sustinand in mod exemplar nationala de fotbal. Chestie de prioritate: la Bucuresti meciul era intre Oprescu si Blaga, in Elvetia era in joc mandria nationala in fata unor campioni mondiali.
In ce-l priveste pe Oprescu, parerea mea e ca a castigat folosind tactica aplicata de Vanghelie acum 4 ani, daca nu se distanta de PSD nu cred ca avea sansa. Deci eu am serioase dubii in ce priveste reala lui independenta (desi, cum am spus, cu vederile sale liberale nu prea avea loc in PSD, dar backgroundul il impiedeca sa mearga la PNL) si spun asta vazand cat jubileaza Bunicuta, cum isi freaca mainile de bucurie Guzganul Rozaliu, si cum isi aroga (aroganta=PSD) victoria Prostanacul.
Ma bucur sincer ca la sectorul nostru a iesit Poteras, asa cum m-am bucurat cand la 2 a iesit Ontanu, pt ca Poteras a dat dovada ca e mai gospodar decat Darabont, chiar daca m-am suparat rau ca ne-a daramat solida ghena de gunoi si a inlocuit-o cu un fel de porumbar din sarma, cu un spatiu mai mic, ba mai mult, a pus borduri pana si in parculetul din fata blocului.
Am avut de ales, cum spunea Orban, raul cel mai mic.
Interesant e cum fiecare din marile partide ce se concureaza se declara castigator al alegerilor. Dupa parerea mea marele castigator e PNLul care, in loc sa se erodeze dupa guvernare, a luat un procent mai mare decat in 2000, in ciuda numeroaselor bete in roate puse de Presedintele jucator (care s-ar zice ca joaca turca, pt ca acolo se da cu batul).
Cred cu tarie ca avea dreptate Radu Filipescu care explica in 90, cu grafice, ca pt a prospera o societate are nevoie mai intai de o guvernare liberala, individualista, care sa acumuleze, si abia apoi de una socialista, care sa incerce sa umple prapastia creata intre cei ce au si cei care se zbat in saracie. Pt ca sistemul comunist tocmai aici a gresit, a incercat sa imparta la toti cate putin din mai nimic. Chiar si Perestroica lui Gorbaciov tocmai de aceea a dat gres. Abia cand in Rusia s-au acumulat, nu comentez cum (cat de mila mi-a fost citind jurnalul Politkovskai, jurnalista ucisa pt ca il critica pe Putin, dar asta e alta poveste) averi uriase se poate vorbi acolo de crestere economica.
Bunicuta, cu ideile lui de "intinare a idealurilor socialismului". de "despotism luminat" de "detasamentul mineresc care face ordine plantand panselute in Piata Universitatii (l-am auzit cu urechile mele, pe la 5am 14 iunie 1990 dand indicatii minerilor unde sa se duca, s-a transmis la radio)" n-are cum sa realizeze vreodata cat de mult rau a facut tarii. Celor care ne spuneau atunci ce om bun e le replicam: poate e bun pt prietenii lui, pt familia lui, dar nu e bun pt tara. Istoria mi-a dovedit ca aveam dreptate.
Acum spun: Oprescu o fi bun pt subalternii si prietenii lui, dar nu cred ca e bun pt Bucuresti. Sper sa ma insel.