sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Disperare

Judecati va rog daca acest fragment dintr-o postare a cuiva care spune ca traieste visul american nu e o dovada de disperare:


La 20 de ani de la Revoluţia sângeroasă a românilor, Dumnezeu oferă o ocazie unică în viaţă, pentru ca victoria românilor asupra comunismului să devină realitate. Pentru ca sângele vărsat pe caldarâmul străzilor să nu fi curs degeaba. Alegerile prezidenţiale din acest an, dau şansa optării pentru acelaşi trecut întunecat şi presărat cu crime sau un viitor legat de democraţie şi libertate. În esenţă, confruntarea politică se dă între opţiunea spre socialismul cu faţă umană, reprezentat, în colţul roşu al ringului de Ion Iliescu, prin marionetele sale şi un viitor stat democratic, cu o economie de piaţă liberă şi o Justiţie eficientă, cu şanse egale petru toată lumea. Este o bătălie între corupţie şi onestitate, între rău şi bun, între fals şi adevăr, între ieri şi mâine. Pentru că aproape 18% dintre români au evitat sistemul care a ţinut timpul şi timpurile pe loc în România, trăind şi muncind în străinătate, dintre aceştia, o parte însemnată alegând America, pentru că experienţa lor de aici a contribuit şi la o mai bună opinie asupra situaţiei şi problemelor din ţară, iar votul lor poate să fie decisiv, îi rog pe toţi care vor să contribuie la normalizarea vieţii din ţară, să meargă la urne. Guvernul României a oferit acestora un număr însemnat de puncte de votare, pe care le ofer spre o şi mai bună orientare, fiecăruia, în statul sau oraşul în care trăieşte. Haideţi să demonstrăm că America este o forţă şi că românii de aici fac parte din ea. Poate că în acest fel, când mergem fiecare dintre noi acasă, o să găsim o ţară mai frumoasă, mai plăcută şi mai prietenoasă decât asta de aici. Votul fiecăruia dintre noi poate schimba soarta şi viitorul ţării. Să nu-l pierdem!!! Să eliminăm culoarea roşie din istoria lumii viitoare!!!

Comentariul meu arata asa:

Sa inteleg ca pt voi onestul, bunul si adevaratul e Basescu? Asa se vede de acolo?Ca noua ne e clar ca referendumul a fost pus in aceeasi zi cu alegerile pt a influienta votul in favoarea celui ce l-a propus.

Raspunsul a parut, partial, de bun simt:

Numai mintile precare, cunoscute ca avind o atentie distributiva limitata, pot sa creada ca daca trebuie sa-si exprime optiunea in doua chestiuni diferite, pot sa greseasca. Aici, cand se voteaza, populatia, este consultata in numeroase probleme, chiar si de interes local. Dar daca tu asa crezi, eu trebuie sa-ti respect optiunea. Nu poti sa votezi si pentru numarul de parlamentari si pentru presedinte, asa cum vrei. Atunci, voteaza intai presedinele si pe urma da-ti cu parerea despre Parlament. Sau invers, dar in orice caz liber de orice influente.

Dar la intrebarea cuiva cine sunt astia a scris:

Nu stiu cine sunt, dar par romani de orientare liberala, cu acte in regula. Cu acte de partid, fireste, legitimatii, cotizatii la zii, interferente si sprijin reciproc avantajos in afaceri.

Bine ca nu zice ca Iliescu in 90 ca suntem golani, drogati si legionari care manifesteaza cu steaguri verzi.

4 comentarii:

Blonda de la Marketing spunea...

Pentru diaspora romana, onestul, bunul si adevaratul e Basescu, din State si pana-n Dubai. Nu inteleg nici eu de ce, dar asa se prezinta situatia. Din pacate. :(

Dr.ing.Dan C. Badea spunea...

Trebuie sa iesim din criza! Ajunge cu improvizatiile. Problema actuala si acuta, care ar trebui acum abordată în întreaga societatea românească, este restructurarea relaţiilor dintre societatea civilă, cultură, ştiinţă, administraţia și morala publică. Actualul cadru al acestor relaţii este puternic perturbat şi are efecte negative asupra comunităţii culturale, ştiinţifice şi a societăţii civile, cu impact de mare risc asupra dezvoltării societăţii româneşti în ansamblul ei. Soluţionarea acestei probleme se poate face numai cu aportul societăţii civile, ţinând cont de dezideratele acesteia şi anume consolidarea democraţiei şi participarea la circulaţia ideilor, în beneficiul dezvoltării pe termen lung a României. În contextul tranziţiei către capitalismul democratic, societăţii româneşti nu i-a fost încă propusă o viziune integratoare şi de perspectivă implicând dezvoltarea prin cultură, ştiinţă şi tehnologie, care să facă obiectul unui acord social. Acest acord ar putea reprezenta un „acord social al culturii şi ştiinţei”. Existenţa acordului ar putea sugera tratamentul privilegiat acordat comunităţii culturale şi ştiinţifice de către guvern. Ca bun public de consum, cultura şi ştiinţa sunt investiţii pe termen lung. Dar, pe seama ideologiei guvernamentale şi a fondurilor drastic diminuate ale culturii şi ştiinţei, constatăm că acestea nu sunt considerate bunuri productive. O caracteristică majoră a acordului social al culturii şi ştiinţei ar fi existenţa mecanismelor speciale, care să asigure echilibrul responsabilităţilor, dintre guvern, cultură şi ştiinţă. Acest echilibru are în vedere atât valorile responsabilităţii guvernamentale, cât şi pe cele ale autonomiei asociate unei comunităţi profesionale independente. Semnificaţia acordului social descrie şi relaţiile din interiorul comunităţilor culturale şi ştiinţifice. Pe această dimensiune, acordul social al culturii şi ştiinţei ar putea fi perceput şi ca un acord în cadrul căruia oamenii de cultură şi cercetătorii consimt să se supună unor reguli implicite, în producţia culturii şi a cunoaşterii, reguli cum sunt: acurateţea, adevărul rapoartelor asupra rezultatelor, respectarea axiologiei, îndatorirea recunoaşterii ideilor altora etc. Astfel, apartenenţa la comunitatea culturală şi ştiinţifică îl lasă pe fiecare liber, dar obligă, în acelaşi timp, la devoţiunea idealurilor muncii culturale şi ştiinţifice. Ideea acordului social pentru oamenii de cultură şi cercetători ar fi justificarea normelor privind comportamentul profesional şi suportul fundamental al auto - reglementării. Nerezolvarea acestei probleme strategice va conduce la lipsa unei viziuni de ansamblu necesare fundamentării politice a dezvoltării prin cultură şi ştiinţă, la dereglarea procesului democratic, la dezvoltarea corupţiei în cultură, ştiinţă şi în administraţia publică, la scăderea în continuare a competitivităţii culturii şi a cercetării ştiinţifice, cu efecte pe termen lung catastrofale asupra dezvoltării economice şi sociale a României. Obiectivele generale ale politicii dezvoltării ale guvernărilor postdecembriste au fost creşterea competitivtăţii, sporirea rolului culturii şi al cercetării, îmbunatăţirea pregătirii profesionale şi ocuparea forţei de muncă.

Viorica spunea...

Nu mai sunt la curent, sau nu mai vor sa fie, cu realitatea romaneasca.

Viorica spunea...

Raspunsulanterior a fost pt Blonda.
Pt Dr ing: Comentariul acesta l-am citit deja pe blogul lui Andrei. Ceva concret?