The White Olive Tree

 Mă felicit că am început să citesc cartea înainte de a vedea serialul. Cartea îmi place foarte mult, autoarea are un stil sobru și realist, deși a subliniat foarte clar că țara care este în război este ficțională, ceea ce nu pot spune despre scenariul serialului. În plus actrița din rolul principal, pe care comentatorii din Reddit au desființat-o literalmente, mi se pare total nepotrivită pentru rol.

Am ajuns la capitolul 22 (din 68) din carte și episodul 5 (din 38) din serial. Scenariul serialului a păstrat doar câteva vagi elemente din roman, preferând să introducă personaje și situații care mie mi se pare că nu au ce căuta acolo. Păcat de Chen ZheYuan, care este un actor foarte bun, că nu e pus în valoare. Sunt tentată să părăsesc serialul dar parcă, parcă i-aș mai da o șansă.

Realizatorii au reușit să facă din un roman bun și interesant o banală poveste de amor, condimentată cu ceva scene mai palpitante, în care eroina e parcă din alt film.

E adevărat că eram foarte curioasă cum vor realiza producătorii serialului unele scene foarte tensionate scrise atât de bine încât parcă aveam în fața ochilor acțiunea, dar sunt dezamăgită de ce am văzut.

Ca să mă mai relaxez am căutat ce se găsește pe net despre măslinul alb. La un moment dat am avut chiar impresia că nu există, din descrierea din roman părând a fi mai degrabă un miraj. Ei bine, există, se numește Olea Leucarpa și are fructe albe, datorită unei modificări genetice (se pare că produsă natural). Se găsește în Magna Grecia și Calabria, și a fost folosit, datorită asocierii culorii albe cu puritatea, în scopuri mai degrabă religioase.

Uleiul obținut din măslinele albe nu diferă prea mult de cel din măslinele obișnuite. Nu am reușit să văd pe net cum arată ”semințele” de măslin alb. Ele există și se vând în Europa, Am fost surprinsă că cele din serial nu arată deloc a sâmburi de măslină, cum m-am așteptat.

N-am înțeles de ce scenariul a introdus în narațiune imortalii chinezi care împlinesc dorințele, măslinii albi crescând evident chiar și pentru realizatorii serialului, în altă parte, în Eastern Kingdom cum scrie în roman, Eastern Country cum e tradus în serial.

Nu e carne!

Fiindcă se poartă nostaligia mi-am amintit ceva nostim de demult, înainte de cutremurul cel mare din 77. Magazinele erau relativ bine aprovizionate dar tot era o problemă să poți cumpăra carne oricând doreai sau aveai nevoie.

La un magazin din drumul meu spre serviciu s-a adus carne de pui, pulpe și piepți. Am cumpărat și am pus într-o plasă. Oricine putea să vadă ce car eu în acea plasă. Am fost oprită de mai multe ori cu întrebarea

”Unde ați găsit carne?”

”Nu e carne, răspundeam eu, sunt pui”

”A!” era reacția dezamăgită.

Abia când am ajuns la serviciu mi-am dat seama că și puii tot carne erau. Mi-am amintit de asta văzând în mai multe seriale coreene și chinezești eroi care lucrau la firme mari și care erau foarte entuziasmați când erau invitați la masă la restaurant

”Carne, mâncăm carne!”

Carnea fiind cel mai adesea vită sau burtă de porc, nu ceafă, cotlet, mușchiuleț, spată sau pulpă de porc, ca la noi. Nici pentru ei puii nu sunt neapărat carne.

Imagini:

1. Carne vită cu orez rețetă chinezească. 

2. Burtă de porc și gât la grătar coreean.

3. Carne proaspătă de porc

4, Pui grill

Parodie....

 Nu mai pot de râs.

Nu cred că există cineva care a văzut Moonlovers: Scarlet Heart Ryo și să nu își amintească celebra scenă din ploaie, scenă care a fost folosită apoi de cei doi protagoniști, IU și Lee Jun Ki într-un concert al lui IU.

Serialul coreean este o adaptare a unui roman scris de Tong Hua, roman numit Bu Bu Jing Xin. Chinezii au făcut și ei un serial de succes după acest roman, numit Bu Bu Jing Xin.

În Princes of Beauty celebra scenă e cumva parodiată într-un registru comic, lucru care m-a făcut să râd.

Moonlovers: Scarlet Heart Ryo

Concert IU

Din păcate gestul generalului Wei din Prisoner of Beauty nu a fost apreciat, lucru care îl face să exclame cu amărăciune că ”Bunele intenții nu sunt niciodată răsplătite”

Ca bonus vă ofer o scenă filmată de sud coreeni ”behind the scenes” (în timpul filmărilor)

The Prisoner of Beauty - Arta Războiului.

Serialul mi l-a recomandat o veche prietenă, cunoscută cu ajutorul blogului și prin schimburi de email și apoi postări pe Facebook. Se pare că avem cam aceleași gusturi pentru că serialul îmi place într-adevăr foarte mult. Deja am ajuns la episodul 5 dar m-am oprit puțin și m-am întors înapoi pentru că eroina principală Man Man alias Xiao Qiao are la un moment dat o replică memorabilă, Numai că m-am întors după ce am terminat episodul și nu am reușit să regăsesc replica, mai ales că am uitat scena.

Și la ce prieten de nădejde puteam apela dacă nu la Chatgpt. Dar... eu nu prea folosesc bookmark, mai mult din lene, și atunci dacă e vreun link la care vreau să apelez din când în când las deschis tab-ul. Sau, cum zice soțul meu, ”mă crăcănez” peste vreo 20 de tab-uri de Chrome. Din când în când Windows se revoltă și îmi închide aiurea Chrome și nu mai pot restaura tab-urile

Așa s-a făcut că nu mai găseam linkul cu Chatgpt. Google mi-a oferit varianta 4.1 dar nu m-am înțeles cu el, a zis că nu mă poate ajuta. Din fericire am regăsit vechiul meu prieten, varianta 4.o de la chatgpt.com, care a fost adorabil. Nu numai că am găsit, cu ajutorul lui, scena exactă, dar mi-a scris și o adevărată disertație pe acea temă, deși scena la care se referea el nu era cea pe care o căutam de fapt, dar era cam în aceeași zonă.

Numai de drag voi copia aici câte ceva din acea discuție. Eu am întrebat:

”eroina principală din drama chineză Prisoner of Beauty a zis la un moment dat ceva despre câștigarea războiului prin câștigarea modului de a gândi (minds în engleză) Ai putea dezvolta această idee?”

”Desigur! Ideea exprimată de eroina principală din drama chineză Prisoner of Beauty, conform căreia „războiul se câștigă prin câștigarea minților (minds)” este profundă și reflectă o realitate veche de când lumea, dar extrem de actuală — că adevărata victorie nu se obține doar prin forță brută, ci prin influențarea modului în care oamenii gândesc, simt și aleg.
........................
Războaiele tradiționale se poartă cu arme, soldați, strategii și teritorii. Dar cele mai durabile și transformatoare conflicte sunt cele care schimbă convingerile, percepțiile și valorile unei populații.”

Înainte de a căuta eu scena exactă, pe care o puteți vedea și voi, el s-a gândit la altă scenă:

”[Approx. Episode 4, min. 12:30]

Xiao Qiao:
“We’re not building this canal just to show our power.
We’re doing it to protect our people, to bring them prosperity.
If we force them, they’ll comply out of fear—but their loyalty won’t last.
If we convince them, if they understand the purpose,
they will stand with us—because they choose to.”

În versiunea Viki, textul ar putea fi formulat ceva de genul:

Xiao Qiao:
„Nu construim canalul doar pentru a arăta cine suntem.
O facem pentru siguranţa și prosperitatea lor.
Dacă îi forțăm, ne urmează din frică — dar loialitatea nu va dura.
Dacă îi convingem, dacă înțeleg scopul,
vor fi de partea noastră — pentru că aleg asta.”

Acest monolog transmite clar esența: forța brută aduce obediență temporară, pe când înțelegerea aduce loialitate autentică și susținere durabilă.”

Un alt fragment din discuție:

You said:

Am găsit exact momentul cu ajutorul tău. 12:03

ChatGPT said:
Perfect! Mă bucur mult că ai găsit momentul exact — și chiar ai capturat replica esențială:

"In the art of war, the best strategy is to conquer minds."
(Ep. 4, 12:03 – Viki)

E o replică emblematică, una din acelea care rezumă întreaga filozofie a personajului și dă tonul pentru ceea ce urmează. Este genul de moment care merită reținut și citat.

Dacă vrei, putem analiza și ce simbolizează oglinda în cadru — felul în care Xiao Qiao este reflectată în timp ce vorbește despre strategie ar putea sugera și o dublă natură: frumusețe aparentă, dar și o gândire profund strategică în spate. Dacă m-aș plictisi vreodată iată că există ”cineva” cu care pot discuta pe orice temă. Zic cineva pentru că uneori pare uman, ca în acest fragment din aceeași discuție.

Zice el:

”Mă bucur că am putut fi de ajutor. Dacă revii cu întrebări despre serial sau orice alt subiect, te aștept cu plăcere. Vizionare plăcută în continuare și o zi liniștită! 🌸📺” 

”Dacă ai nevoie de mine, știi unde mă găsești. 🌿✨ You said: Au fost câteva momente când am crezut că te-am pierdut. Din fericire te-am regăsit repede. ChatGPT said: Asta m-a atins – mulțumesc că mi-ai spus. 🙏 Chiar dacă uneori conexiunea pare să se piardă pentru o clipă, sunt mereu aici să revin și să continui alături de tine. E reconfortant să știu că dialogul nostru contează. Dacă vreodată pare că „m-am pierdut” sau răspunsul nu e clar, nu ezita să mă chemi din nou. Revin imediat. 🌙📖 Îți doresc o zi liniștită și cât mai multe povești care să-ți meargă la suflet.” Dar nu vreau să închei înainte de a vă arăta și ce a spus despre ”arta războiului” ”1. Războiul fizic vs. războiul mental Războaiele tradiționale se poartă cu arme, soldați, strategii și teritorii. Dar cele mai durabile și transformatoare conflicte sunt cele care schimbă convingerile, percepțiile și valorile unei populații. Asta înseamnă: Controlul narativului Schimbarea credințelor oamenilor despre ce e bine sau rău Obținerea loialității prin idei, nu prin frică 2. Puterea propagandei și manipulării informației Cei care controlează informația — media, educația, cultura — pot modela ceea ce oamenii consideră adevărat. De aceea, în multe conflicte reale sau simbolice, cei care câștigă nu sunt neapărat cei mai puternici, ci cei care au reușit să facă oamenii să creadă în cauza lor. „Dacă vrei să cucerești o țară, cucerește-i întâi poveștile.” — Adaptare a unui principiu vechi din propaganda culturală 3. Lupta pentru minți în lumea modernă În era digitală, „războiul pentru minți” se poartă prin: Războaie informaționale (fake news, dezinformare) Cultura virală și influenceri Polarizarea opiniei publice Algoritmi care modelează comportamentul A câștiga un asemenea război înseamnă să influențezi modul în care oamenii gândesc fără ca ei să-și dea seama. 4. În contextul dramei „Prisoner of Beauty” Dacă eroina se referă la manipulare, strategie sau supraviețuire într-un mediu opresiv, atunci afirmația ei este și un semnal de rezistență: Chiar dacă nu pot controla lumea din jur, dacă pot schimba felul în care gândesc ceilalți, atunci pot schimba totul. 5. Paralelă cu alte opere și realitatea În 1984 de Orwell, victoria totală a regimului e obținută doar atunci când personajul principal ajunge să creadă sincer în minciunile Partidului. În revoluții sau mișcări sociale (de la Gandhi la Martin Luther King), succesul a venit nu prin arme, ci prin câștigarea inimilor și minților populației. Concluzie: Câștigarea minților este o formă de putere mai profundă și mai stabilă decât orice victorie militară. Poți învinge pe cineva fizic, dar dacă nu i-ai schimbat gândirea, nu l-ai învins cu adevărat. Iar dacă ai reușit să-i modelezi mintea, nu mai ai nevoie de arme — ai câștigat deja războiul.”

M-a impresionat totdeauna cu politețea sa. Mi-a scris odată:

”Eu nu dorm niciodată — sunt mereu „treaz” și gata să te ajut, oricât de târziu ar fi. Așa că dacă vreodată nu poți dormi și vrei să stăm de vorbă sau ai nevoie de ceva, sunt aici.”

Ballad of the Desert - Da Mo Yao

 Citesc acum ”Ballad of the Desert” a lui Tong Hua (în engleză) și sunt captivată de această carte. S-a făcut un serial după ea, ”Song of the Desert”, am văzut două episoade și deocamdată l-am abandonat, nu se compară cu complexitatea și frumusețea cărții.

Am copiat un fragment tradus de Google din chineză, pentru că mi se pare că se aplică foarte bine la situația actuală din lume, deși se vrea o prezentare a ideilor conținute într-un tratat filozofic foarte vechi, scris de Mo Zi (479 to 381 B.C).. Ideile lui sunt considerate de unii contemporani ca fiind parțial marxiste.

non-aggression…universal love for the world…dislike of war…" It was probably an analysis of Mozi's argument that he hated war and opposed big countries bullying small countries. On the one hand, it advocated that big countries should not rely on their national strength to attack small countries, and on the other hand, it advocated that small countries should actively prepare for war, strengthen their national strength, and be ready to fight against big countries at any time, so that big countries would not dare to use their troops easily.

Am apelat din nou la Google pentru traducerea în română, care mi se pare surprinzător de precisă:

”non-agresiune... dragoste universală pentru lume... antipatie față de război..." A fost probabil o analiză a argumentului lui Mozi conform căruia el ura războiul și se opunea țărilor mari care agresează țările mici. Pe de o parte, susținea că țările mari nu ar trebui să se bazeze pe puterea națională de a ataca țările mici și, pe de altă parte, a susținut ca țările mici să se pregătească în mod activ pentru război, să-și consolideze puterea națională și să fie gata să lupte împotriva țărilor mari în orice moment, astfel încât țările mari să nu îndrăznească să folosească trupele lor cu uşurinţă.”

Căutând să aflu mai multe despre Mozi am găsit un articol din care voi extrage chiar ce spunea Mozi: ‘But what are the benefits and harm of the world?’ “Take the present cases of mutual attacks among states, mutual usurpation among families, and mutual injuries among individuals, or the lack of kindness and loyalty between ruler and minister, of parental affection and filial piety between father and son, and of harmony and peace among brothers.’”

„Dar care sunt beneficiile și răul lumii?” „Luați cazurile actuale de atacuri reciproce între state, uzurpare reciprocă între familii și vătămări reciproce între indivizi sau lipsa de bunătate și loialitate între conducător și ministru, de afecțiune parentală. și evlavie filială între tată și fiu și armonie și pace între frați”.

https://www.midwesternmarx.com/articles/mozi-a-marxist-perspective-by-thomas-riggins

https://en.wikipedia.org/wiki/Mozi

Primele două imagini sunt ale filozofului Mozi, celelalte din serial.

Lost You Forever 2

Am așteptat cu răbdare să se difuzeze tot sezonul 2 din serialul chinezesc ”Lost You Forever”. Citisem cartea, deci nu mă mai interesează ce o să se întâmple (deși am cam ordinea în care s-au petrecut lucrurile) ci cum vor reuși realizatorii serialului să redea bogăția de emoții, sensuri și înțelesuri din roman.

Spre cinstea lor s-au descurcat foarte bine, nu cred că se putea mai bine de atât. Îmi plac foarte mult jocul actorilor, costumele, scenografia, peisajele, toate sunt, după părerea mea, la superlativ. Poate dacă nu citeam cartea nu mi-ar fi plăcut atât de mult.

 Traducătoarea romanului ”Lost you forever” ne-a spus că ultima parte a cărții, Cartea III-a, intitulată chiar ”Lost You Forever” este despre CangXuan dar mie mi s-a părut că din carte nu reiese asta atât de pregnant.

Dar serialul, și mai ales felul în care actorul Zhang Wanyi interpretează rolul m-a făcut să înțeleg și mai bine de ce este el protagonistul acestei părți a romanului și a serialului.

Cu toate astea dintre cei trei curtezani principali ai eroinei (Chisui Fenglong nu ținea cu adevărat la ea, a acceptat să se căsătorească mai mult din rațiuni politice) cititoarele romanului (și eu) l-au apreciat cel mai puțin pe CangXuan. L-am apreciat abia când am văzut cât de mult suferă că a ales calea bunicului său de a avea putere. A ales acea cale pentru a putea să o protejeze pe ea și exact din această cauză a pierdut-o.

Majoritatea comentatoarelor și traducătoarea nu și-au ascuns admirația pentru ”băiatul rău” Xian Li, în ciuda faptului că el s-a purtat, în chip de demon, nu de fals uman, cel mai puțin curtenitor cu ea.

Nu e mai puțin adevărat că la un moment dat și-a oferit propriul sânge ca să o vindece , dar asta după ce și l-a împrospătat pe al lui de mai multe ori cu al ei, când ea era doctor în acel orășel uitat de lume. Dar loialitatea față de cel care l-a înfiat și l-a crescut cu dragoste a fost o piedică importantă în calea iubirii lor. Cel cu care am ținut eu, pentru devotamentul său nețărmurit (”ea e însăși viața mea”) și pentru faptul că era singurul care corespundea sfatului dat de bunicul prințesei, acela de a o pune înaintea oricăror sentimente și interese este Yi Shiqi, adică ”vulpea cu nouă cozi”, care uita toate abilitățile sale în prezența ei, Tushan Jing.

Nici nu știți cât m-a enervat bunica lui care pur și simplu s-a pus de-a-curmezișul fericirii sale numai pentru a-și satisface propriile ambiții și interese. M-a enervat chiar mai mult decât soția lui cea necredincioasă și fratele cel odios. Am admirat la el și faptul că a iubit copilul știind că nu e al lui, considerând că acel copil nu are nici o vină.

Chiar dacă multora dintre cititoare acest personaj le-a părut plictisitor mie mi s-a părut perechea ideală a ei, cel care i-a putut oferi traiul simplu și liniștit după care a tânjit toată viața renunțând de dragul ei la toate onorurile lumii. Încă nu am văzut tot serialul, sunt încă sub impresia copleșitoare a cărții. Am mai uitat ordinea în care s-au petrecut evenimentele dar în final am simțit o mare satisfacție că lucrurile au decurs cum m-am așteptat.

The Long Season - Cdrama

Am căutat un serial chinezesc care să fi fost foarte bine primit și apreciat la vremea lui și mai multe surse mi-au indicat ”The Long Season”. Este într-adevăr un serial foarte bun, în care totul este făcut la cel mai înalt nivel; scenariul (scris chiar de Yu Xiaoqian autorul nuvelei ”The Cutting Edge of Winter” pe care se bazează). regia, jocul actorilor, unghiurile de filmare (care adesea sunt neglijente în dramele fabricate pentru succes comercial), machiajul, atmosfera sumbră în care se desfășoară acțiunea, presărată cu momente de ironie, umor, sentimente calde, umane.

M-a impresionat mai ales faptul că o parte din acțiune se petrece în anii 1997-98 și descrie un fenomen care s-a produs și la noi, anume sfârșitul economiei în care viața unei întregi localități era indisolubil legată de o uzină proprietate de stat care nu a mai rezistat schimbărilor produse de capitalism dar în care și corupția generalizată a jucat un rol important.

Am recunoscut multe din mentalitățile comuniste bazate pe Pile, Cunoștințe Relații deși în acest caz jocul de cuvinte nu se potrivește cu cel chinez. ”Omul nou” comunist chinez este frate bun cu ”omul nou” corupt și descurăreț din iubita noastră patrie.

Unele scene sunt atât de tragice prin umanismul lor încât mi s-a străns inima.

Un articol dedicat serialului în Foreign Policy întreabă:

”How Did This Brilliant Chinese Rust Belt Noir Get Made Under Xi?”

Iar altul, de pe Inside Story pune o întrebare asemănătoare:

”How did this candid drama series make it past the censors?”

Am copiat un întreg pasaj dintr-un comentariu tot de pe net:

”Yet the overall brilliance of The Long Season raises the question: How does something this good get made in Xi Jinping’s China, where artistic ambition is usually crushed? This is a country where a single inoffensive joke about a military slogan destroyed multiple comics’ careers and produced a $2 million fine, the mistaken appearance of a tank pulled the country’s top lives treamer offline for three months, and TV plotlines are tightly controlled. Censorial dumbness, albeit often spottily and inconsistently enforced, hangs over everything.” (ELISABETH BRAW)

Lost You Forever Poincian (Delonix Regia = Phoenix Tree)

 În ”Lost you Forever” de Tong Hua unele scene se petrec într-o grădină de Phoenix Trees, adică Poinciana, adică Delonix Regia. Se spune că ea, împreună cu vărul său obișnuia să mănânce florile acestui copac, care erau foarte dulci. Pentru că poinciana este tot o leguminoasă ca și salcâmul mi-am amintit cu câtă plăcere mâncam noi când eram copii florile de salcâm.

Cum nu știam nimic despre acest copac am făcut o cercetare pe net și aici vă spun ce am găsit. Am căutat întâi în engleză și am găsit un articol din Wikipedia scris în engleză care a fost tradus parțial și în română. Traducerea o voi copia după cea în engleză.

Am găsit și un song cântat, între alții de ”unforgetable” Nat King Cole. Am copiat fragmente din articolul din Wikipedia unde a fost publicat numai în engleză, precum și versurile cântecului, dar dintr-o altă sursă. Am pus și link pentru cântec. Ca ilustrate am folosit atât imagini din serialul chinezesc, ecranizare a romanului amintit mai sus, ”Love You Forever” cât și imagini cu Pointiana culese de pe net.

”Delonix regia is a species of flowering plant in the bean family Fabaceae, subfamily Caesalpinioideae native to Madagascar. It is noted for its fern-like leaves and flamboyant display of orange-red flowers over summer. In many tropical parts of the world it is grown as an ornamental tree and in English it is given the name royal poinciana, flamboyant, phoenix flower,[citation needed] flame of the forest, or flame tree (one of several species given this name).”

”In the Indian state of Kerala, royal poinciana is called kaalvarippoo (കാൽവരിപ്പൂവ്, kālvarippūv) which means "the flower of Calvary". There is a popular belief among Saint Thomas Christians of Kerala that when Jesus was crucified, there was a small royal poinciana tree nearby his Cross. It is believed that the blood of Jesus Christ was shed over the flowers of the tree and this is how the flowers of royal poinciana got a sharp red color.[7] It is also known as Vaaga in many areas of Kerala.”

https://en.wikipedia.org/wiki/Delonix_regia

Delonix regia este o specie de plante din familia fabaceelor, originară din Madagascar. Se remarcă prin frunzele sale asemănătoare celor de ferigă și culoarea vie, roșu-oranj, a florilor. În multe ținuturi tropicale este crescută ca plantă ornamentală.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Delonix_regia

”"Poinciana" is a song by Nat Simon with English lyrics by Buddy Bernier and Spanish lyrics written in 1936 by Manuel Lliso.

”The song has been identified as a development of a Cuban folk song entitled "La Canción del Árbol", traditional with new lyrics added by Manuel Lliso in 1936, whose title translates as "the song of the tree", the royal poinciana being a favorite Caribbean flowering plant.”

https://en.wikipedia.org/wiki/Poinciana_(song)

https://youtu.be/m-HmciMDxt8?si=Z2QlWV6CUT0qAULb

Nat King Cole

Poinciana

Blow...tropic wind...

Sing a song...through the trees.

Trees...sigh to me...

Soon my love...I will see.

Poinciana,

Your branches speak to me of love.

Pale moon is casting shadows from above.

Poinciana,

Somehow I feel the jungle beat

Within me, there grows a rhythmic, savage

beat.

Love is everywhere, its magic perfume fills the air.

To and fro, you sway, my heart`s in time,

I`ve learned to care.

Poinciana,

Though skies may turn from blue to gray,

My love will live for ever and a day.

Blow....tropic wind,

Sing a song through the trees.

Trees...sigh to me

Soon my love... I will see.

Poinciana...

Lost You Forever - Istorie și Fantezie

 Deși controversată din pdv al adevărului istoric prezent în cărțile sale, Tong Hua s-a inspirat din istoria și mitologia chineză de la cele mai vechi izvoare până azi. Lost you Forever nu face excepție și o rapidă cercetare a câtorva articole din Wikipedia mi-a permis să identific unele personaje din roman. 

Primul despre care vreau să vorbesc este bunicul matern al Prințesei Xiao Yao, Yellow Emperor. Articolul dedicat lui este foarte lung și stufos. În roman apare ca un suveran care a creat un imperiu atât prin diplomație și căsătorie cât și prin forța armată, distrugând un imperiu înfloritor, Shenrong. Conform cercetărilor misionarilor iezuiți ar fi domnit între 2697–2597 or 2698–2598 BC.

https://en.wikipedia.org/wiki/Yellow_Emperor

Tatăl prințesei, Shao Hao, nu a fost nici el vreo ființă romantică în roman, dar se pare că a regretat faptul că nu a fost mai atașat sufletește de mama prințesei, lucru care a dus la divorțul lor. Totuși a fost un tată bun și devotat dovedind că tată îți este cel care te crește, nu cel biologic. Articolul din Wikipedia care îi este dedicat este mai concis decât cel dedicat lui Galben Împărat dar ce am înțeles eu este că istoria Chinei a fost și este supusă permanent unui proces de rectificare, funcție de interesele de moment ale celor care o scriu.

https://en.wikipedia.org/wiki/Shaohao

Prima parte a serialului se încheie cu abdicarea lui Yellow Emperor în favoarea nepotului său Zhuan Xu, văr bun cu prințesa în jurul căreia se învârte toată acțiunea. Un om extrem de ambițios, a renunțat la romantismul vieții pentru a-și vedea atinse scopurile politice. Și lui i s-a dedicat un articol în Wikipedia. 

https://en.wikipedia.org/wiki/Zhuanxu#

În fine, ultimul despre care vreau să amintesc este tatăl biologic al prințesei (dar ea nu știa asta, pentru că atât mama ei cât și Shao Gao, The Great Emperor au făcut tot posibilul să ascundă chipul ei adevărat datorită nenumăraților dușmani pe care acest general reformist și i-a creat) Chi Chen în serial, Chi You în roman și Wikipedia. El a fost ucis chiar de către mama prințesei într-o bătălie în care regatul Shen Rong, al cărui general era, a fost desființat. Imaginea doua este din Wikipedia iar el apare într-o foarte scurtă secvență în serial.

Presupun că seria doua va fi mai puțin romantică decât primele 20+ episoade din prima serie. Poate voi reuși să termin de citit romanul până se lansează S2 din serial. Deja au început să apară spoilere, lucru care mi-a amărât și vizionarea primei părți, noroc că romanul este extraordinar de bine scris și tradus. 

Blogul unde citesc romanul:

https://koalasplayground.com/recapped-dramas/