Antioxidantii Part X

Reamintesc ca textul de mai jos nu-mi apartine, el face parte dintr-un amplu material al carui autor imi e necunoscut, eu l-am primit prin email in forma de pps. Aceasta  este ultima parte a materialului

Alţi anti-oxidanţi endogeni

Ceruloplasmina (feroxidaza)

•    Este o proteină transportatoare de Cu (8 atomi/moleculă), fiind şi principala oxidază plasmatică
•    Are acţiune detoxifiantă sanguină şi activitate dismutazică (mai mică totuşi decât a SOD)
•    Inhibă peroxidarea AG polinesaturaţi
•    Stimulează imunitatea
•    Agenţii hepatotoxici (inclusiv etanoluI) determină o scădere a niveIului sangvin al enzimei

Citocromul P 450

•    Complex enzimatic prezent cu predilecţie în ficat şi intestinul subţire(microzomi şi reticulul endoplasmatic) ; la om există momentan > 30 de izoenzime cunoscute
•    Deficienţa genetică a sintezei Citocromului P 450 determină decesul în primii ani de viaţă
•    Participă la detoxifierea produşilor de metabolism, a unor toxice (etanol), a pesticidelor şi a medicamentelor
•    (activitatea sa metabolică poate genera substanţe mai toxice decât cele de la care s-a pornit iniţial)
•    Există inductori ai sintezei sale (rifampicina, trimetoprim, fenobarbital, fenitoin) şi inhibitori (cimetidina)

Metalotioneinele (MT)

•    Sunt proteine cu masă moleculară mică (70 AA), bogate în cisteină, dar fără punţi disulfurice, sau AA aromatici
•    Există 3 clase de metalotioneine : specifice plantelor, microorganismelor şi mamiferelor
•    Sunt caracterizate printr-o deosebită afinitate pentru Zn, Cd, Cu ; concentraţia MT în ficat şi rinichi creşte în urma expunerii la astfel de metale, dar şi în boli congenitale cum este boala  Willson (cum metalele tranzitionale - Fe, Co, Cd, Cu - sunt puternic prooxidante, MT pot fi incluse în categoria AO)

2,3-difosfogliceratul

•    Este un produs intermediar al degradării glucozei
•    Scade afinitatea Hemoglobinei pentru O2, mărind eliberarea acestuia la nivelul ţesuturilor
•    Efectul său este mai pregnant în anemii, condiţii de hipoxie

Acidul Uric

•    Acidul uric şi unele purine, captează RL inhibând peroxidarea AG polinesaturaţi
•    Protejeaza hematiile de atacul O2-  şi hemoglobina de stressul oxidativ cu nitrit şi oxidarea degradativă a acidului hialuronic

Albuminele

•    Sting formarea O2-
•    Leagă sau complexează Fe şi Cu
•    Aportul albuminei poate fi important, cu atât mai mult cu cât în insuficienţa hepatică, biosinteza ei fiiind micşorată, sensibilitatea la stressul oxidativ creşte, relaţie demontrată în ciroză şi hepatite

Unii aminoacizi

•    HYS şi TAU sunt captatori de O2-
•    Pot lega sau complexa ioni metalici prooxidanţi
•    Proprietatea AO a acestor substane pare să fie însă secundară altor roluri în organism

Bilirubina

•    Este un compus lipofil, iar concentraţii micromolare, inhibă peroxidarea AG polinesaturaţi şi captează O2-

•    Lista AO endogeni mai poate fi completată cu porfirine, carnosină, estrogeni, Coenzima Q10, poliamine şi AG mononesaturaţi
•    Factor de mediu cu o acţiune puternic antioxidantă : locuirea la munte !
•    Locuirea la munte la > 500 m altitudine, într-o zonă împădurită, determină creşterea duratei de viaţă (în medie cu 3-8 ani), cu cât altitudinea e mai mare (totuşi < 5000 m)
•    Factorii majori de protecţie sunt reprezentaţi de :
                  - Aeroionizarea negativă
                    - Lipsa sau reducerea drastică a poluării
                      - Apa sărăcită în deuteriu
•    Aeroionizarea negativă funcţionează ca un antioxidant de potenţă medie-puternică, independent de aportul celor exogeni sau de capacitatea de sinteză a celor endogeni
•    Apa sărăcită în deuteriu se găseşte la altitudini de > 500 m, conţinutul în D2O scăzând de la 140-150 ppm, la nivelul mării, până < 110 ppm, cu efecte benefice marcate pentru sănătate, asemănate de unii cu ale CoQ10

Reciclarea anti-oxidanţilor

•    AO, atât cei endogeni, cât şi cei exogeni, sunt legaţi în serie, ca nişte veritabile roţi dinţate
•    Când este oxidat unul, automat este reciclat printr-un altul
•    Valoarea deosebită a AO exogeni rezidă tocmai din faptul că au o viteză mai mare de acţiune, sunt promţi, sinteza lor nu depinde de vârstă, iar mai ales > 35 de ani (datorită reducerii sintezei celor endogeni), corpul depinde foarte mult de aportul acestora
•    Sinteza tuturor AO endogeni este puternic stimulată de către activitatea fizică susţinută şi drastic diminuată de către sedentarism
•    Cine înţelege valoarea AO şi a RL a făcut un pas în înţelegerea propriei sănătăţi
•    Cine aduce zilnic, constant şi continuu un aport masiv de AO exogeni, va fi pus la adăpost de bolile degenerative “ale civilizaţiei”, putând să spere într-un mod realist la dezideratul de  “centenar”
•    Reţineţi : ţinta zilnică > 5000 unităţi ORAC / zi
•    Alegeţi ACUM pentru viitorul dvs. :
•    între boală... şi sănătate
•    Antioxidanţii constituie un factor major de menţinere a sănătăţii şi un factor esenţial pentru longevitate !!!

Antioxidantii Part IX

Pentru ca sunt f ocupata cu vizionarea unui serial sud-coreean, Lovers,  care mi-a fost recomandat cu entuziasm de mai multe prietene m-am gandit ca e cazul sa public inca o parte a lungului material despre antioxidanti primit pe email in forma de pps cu mult timp in urma si caruia nici acum nu sunt in stare sa-i descopar sursa. Numai nu uitati sfatul dat de un doctor cu ceva vreme in urma intr-un comentariu: radicalii liberi au si ei rolul lor si nu trebuie combatuti prin folosirea excesiva a antioxidantilor. Procesele de oxido-reducere fac parte integranta din chimia vietii noastre. 

Principalii antioxidanţi endogeni Part II

Glutationul

•    Glutationul este din pdv chimic un tripeptid (g-glutamil-cisteinil-glicina)
•    Împreună cu Seleniul formează enzima glutation-peroxidaza, care are de-asemenea un puternic efect AO, dar intracelular
•    A fost descoperită şi o altă formă de Glutation (peroxidază) care nu conţine Se în centrul activ, şi care are o specificitate mai mică faţă de diverse substraturi organice
•    (S-a constatat că în cazul unui deficit de Se apar leziuni ale endoteliului unor vase, printre care şi aorta, cât şi tulburări ale agregării trombocitare, prin dereglarea biosintezei prostaciclinelor)
•    Este cel mai puternic şi mai important între AO produşi de către organism
•    Există totuşi şi alimente care-l conţin, ce pot fi considerate surse de Glutation exogen : avocado, pepenele verde, sparanghelul, grape-fruit-ul, cartoful, tomatele, portocalele, pepenele galben, morcovii, spanacul, piersicile
•    La prepararea termică, sau la simpla încălzire a surselor alimentare de Glutation, acesta este distrus complet !!!
•    Efectele sale sunt potenţate de antocianine
•    Activitatea enzimei se completează cu cea a catalazei
•    Intracelular Glutationul este localizat în mitocondrii şi peroxizomi, împreună cu catalaza, iar în citoplasmă este cuplat cu SOD. În acest fel, prin cuplajul a două enzime, şi a unor AO neenzimatici se asigură atât protecţia structurilor subcelulare, dar şi reglarea activării O2, evitându-se formarea radicalului OH-
•    Comparativ cu SOD şi catalaza, care se găsesc în celule în cantităţi relativ mari dar în general constante, Glutationul, deşi prezent în toate ţesuturile este indus enzimatic, cantitatea fiind variabilă. Acest fapt a fost constatat în plămânii şi hematiile fumătorilor, deoarece se cunoaşte faptul că fumul de ţigară conţine mari cantităţi de RL, oxizi de azot şi hidroperoxizi, ce acţionează ca substrat
•    Poate recicla vitamina C, potenţându-i efectele
•    Este mai eficace decât vitamina C în ameliorarea biodisponibilităţii Fe, menţinându-l cât mai mult posibil în starea de oxidare +2, opunându-se efectelor substanţelor methemoglobinizante (cum ar fi azotatii din apa)
•    Protejează celulele, ţesuturile şi organele, reuşind să le menţină tinere
•    Combate procesele de îmbătrânire la 2 niveluri : sistem circulator şi tub  digestiv
•    Substanţă anti-tumorală (distrugere tumorală directă) : pulmonar, colo-rectal, vezică urinară, prostată
•    Substanţă anti-SIDA  majoră (inhibă replicarea HIV de 10 ori)
•    Posedă o mare capacitate kelatoare, determinând eliminarea metalelor grele şi toxice din organism : Pb, Hg, Cd, Al
•    Ajută la regenerarea ficatului şi la prevenirea alterărilor provocate de către consumul excesiv de alcool ; scade frecvenţa hepatitei B şi a cancerului hepatic
•    Neutralizează efectele toxice ale : nitriţilor, nitraţilor, cloraţilor, derivaţilor benzenului, toluenului, anilinei...
•    Ameliorează utilizarea de către organism a cisteinei şi cistinei
•    Inhibă parţial sau total efectele dăunătoare apărute ca urmare a expunerii la nivele înalte de radiaţii, chimioterapie sau raze X
•    Elimină RL care se formează în urma peroxidării lipidice, ce pot cauza ruptura membranelor celulare (cu impact negativ ulterior asupra materialului genetic)
•    Elimină grăsimile oxidate din alimentele ingerate, blocându-le efectele potenţial dăunătoare ulterioare
•    Împiedică Rl să se lege de proteinele fibroase ale corpului, evitând astfel întărirea şi scurtarea colagenului (menţinând astfel elasticitatea tegumentelor şi a arterelor) ; menţine astfel tinereţea     sistemului circulator
•    Acumularea formei oxidate a glutationului, GSSG, este un indicator al stresului oxidativ la nivel celular
•    Glutationul intervine ca reglator in biosinteza prostaglandinelor prin inhibarea lipooxigenazei
•    Stimulator al sistemul imunitar ; Glutationul este nemijlocit legat de activitatea fagocitară a macrofagelor pulmonare
•    Protejează de efectele dăunătoare ale fumatului alături de alţi AO
•    Studiile i-au demonstrat efectele benefice şi-n diabet
•    Previne degenerarea maculară
•    Cu trecerea anilor, nivelul Glutationului sangvin se reduce şi devenim, în mare măsură, dependenţi de sursele exogene de AO, atât pentru reciclarea AO endogeni, dar mai ales pentru anti-oxidarea ca atare

Catalaza

•    Este o enzimă prezentă la toate organismele vii, care descompune H2O2 în H2O şi O2, protejând astfel celulele în faţa agresiunii H2O2 şi a peroxizilor
•    Este o proteină conjugată cu 4 molecule de protoporfirină IX şi 4 atomi de Fe
•    Cantitatea mare de catalaza din ficat si hematii (fiind mai ales localizată în mitocondrii şi peroxizomi) justifică implicarea ei în procese unde se produc cantităţi crescute de H2O2. Formarea H2O2 este foarte riguros controlată în organisme, pentru descompunerea acesteia acţionând trei enzime : catalaza, glutation peroxidaza şi peroxidazele. Aşa se explică de ce în deficite         congenitale ale uneia dintre ele, persoanele respective nu au prea mult de suferit. Acest deficit devine decelabil clinic în condiţii de stres oxidativ, infecţii, când se produc afte sau ulceraţii în cavitatea bucală din cauza dezvoltaării unor bacterii ce secretă multă H2O2, capacitatea antioxidantă enzimatică fiind depăşită
•    Se pare că în afara acţiunii sale asupra apei oxigenate, ea are o activitate peroxidazică (oxidează corpurile prin oxigenul eliberat)
•    Favorizează cicatrizarea normală, producerea de fibroblaste, cât şi revascularizaţia
•    Catalaza este una dintre cele mai rapide enzime cunoscute : fiecare moleculă de enzimă poate descompune milioane de molecule de H2O2 pe secundă !!!
•    Absenţa sa congenitală sau acatalazia se manifestă prin ulceraţii bucale care sunt legate de acţiunea iritantă a apei oxigenate produse de flora bucală (la subiecţii normali, această apă oxigenată produsă la nivelul cavităţii bucale este distrusă prin catalază)
•    Atât determinarea / dozarea catalazei cât şi a SOD sunt foarte puţin folosite clinic

    DHEA (dehidroepiandrosteronul)

•    Se află în plasma sangvină ca hormon secretat de glandele suprarenale
•    Activitatea fizică (regulată) este cel mai important factor care stimulează sinteza şi eliberarea DHEA în sânge
•    Are capacitatea de a bloca proliferarea radicalilor liberi
•    Inhibă dezvoltarea celulelor maligne
•    Stimulator imun : scade incidenţa infecţiilor bacteriene şi virale
•    Previne acumularea de grăsime în ţesutul adipos ; ajută la metabolizarea lipidelor
•    Stabilizează nivelul glicemic
•    Creşte capacitatea de memorizare
•    Creşte apetitul sexual
•    Amplifică termogeneza
•    În boala Alzheimer s-au descoperit nivele sangvine reduse ale DHEA

Melatonina

•    Este un hormon natural produs de glanda pineală (epifiza), a cărui secreţie diminuă odată cu vârsta
•    Această moleculă pare să resincronizeze organismul, menţinând integritatea sistemului neuro-endocrin şi a celui imunitar
•    S-a observat că nu neapărat melatonina prelungeşte viaţa, ci buna funcţionare a epifizei ; evitând îmbătrânirea epifizei, este întârziată îmbătrânirea întregului organism
•    Melatonina dă o protecţie majoră anti-îmbătrânire asupra glandei pineale ; dacă melatonina este administrată sub formă de suplimente, epifiza nu mai trebuie s-o producă, încetinindu-şi propria îmbătrânire şi secretând alte substanţe importante, ca de pildă TRH
•    Nu este toxică nici la administrarea de doze orale enorme (excesul fiind eliminat urinar), care (culmea !) nu pun a la long epifiza în repaus ; dacă este sistată administrarea orală, secreţia glandulară revine prompt, ba chiar mai bine decât înainte !?!
•    Este prezentă pretutindeni : vegetale, lapte, fiinţele vii
•    Este produsă în timpul somnului exclusiv de epifiză (în timpul zilei şi de alte ţesuturi), având un spike nocturn al secreţiei aproape constant, la aceeaşi oră, în fiecare noapte, între orele 10 p.m. şi 2 a.m. ; combate drastic insomniile
•    Protejează epifiza, restaurând indirect ritmurile hormonale ale tinereţii ; carenţa sa reprezintă un important semnal de alarmă : când nivelul hormonului scade, îmbătrânim
•    Normalizează nivelul Zn la vârste avansate
•    Reduce nivelul colesterolului
•    Protejează împotriva efectelor negative ale stresului
•    Menţine la nivel optim, sau reface ritmul somn / veghe alterat
•    Factor anti-tumoral
•    Stimulează sistemul imunitar ; efecte benefice în SIDA, alături de Se şi Zn
•    Coboară nivelul colesterolului sangvin
•    Măreşte rezistenţa organismului la stres
•    Protejează împotriva bolilor cardiace degenerative
•    Stimulează şi susţine funcţia sexuală
•    Stimulează producţia STH-ului
•    Este un antidepresiv şi un anxiolitic natural, uşor
•    Fluvoxamina creşte drastic nivelul Melatoninei ; reciproc, Melatonina scade efectul hipotensor al Nifedipinei
•    (doza maximă experimentală a fost de 3 mg seara, înainte de a stinge lumina, 6 luni consecutiv ; uzual se administrează între 0,3-0,5 mg / zi) ; la începutul tratamentului cu (suplimente de) melatonină, la unele persoane au apărut : tachicardia, ameţeli, hemicranie, sau chiar insomnie
•    Nu se recomandă administrarea Melatoninei în sarcină, alăptare, sau la copiii foarte mici

Acidul lipoic

•    Poate fi clasificat printre vitaminele liposolubile, fiind cunoscut şi drept acidul tiotic ; forma sa redusă (acidul dihidrolipoic – DHLA) este mai activă
•    Este solubil în apă, dar şi-n lipide, putând ajunge şi acţiona la nivelul fiecărei celule, prin intermediul fluidului extracelular
•    Este în mod normal produs de organismul uman, dar sinteza sa diminuă după vârsta de 50 de ani
•    Este unul dintre AO cei mai puternici, forţa sa mărindu-se la asocierea cu vitaminele C şi E, reuşind în anumite situaţii să mascheze carenţa acestora
•    Posedă o acţiune protectoare asupra multor organe ţintă pentru RL, dar mai ales pentru creier
•    Poate fi absorbit în proporţie de 80% pe cale orală, fiind unul dintre AO exo-, endogeni
•    Protejează de oxidare HDL-colesterolul
•    Ajută la sinteza Glutationului
•    Împiedică depunerea grăsimilor în pereţii arteriali
•    Acţionează ca distrugător redutabil asupra unor RL extrem de periculoşi : OH-, HClO, O+
•    Are capacitatea de a regenera vitamina E
•    Este activ în aplicaţii locale la nivelul pielii (ungvent 5% sau 45%), prin care penetrează bine, fiind utilizabil cu bune rezultate în caz de calviţie androgenică, inflamaţii, psoriazis, reacţii autoimune, procese degenerative cutanate şi de îmbătrânire ; i s-a descoperit şi rol fotoprotector asupra pielii agresată de către RUV
•    Potenţează efectele insulinei ; este foarte activ în controlul valorilor glicemice (200-600 mg/zi acid lipoic au redus cu 30-40% necesarul de insulină)
•    Limitează procesul de glicare, prin care glicemia crescută reacţionează cu proteinele tisulare alterându-le, conducând astfel la procese de îmbătrânire precoce, leziuni renale, ateroscleroză, retinopatie ; reduce rezistenţa la insulină
•    Activează metabolismul celular, acţionând direct asupra ciclului Krebs
•    În dietele de slăbire, optimizează utilizarea carbohidraţilor, stabilizând nivelul glicemic
•    Substanţă extrem de potentă împotriva oricărei localizări canceroase (preventiv, dar şi curativ)

Antioxidantii Part VIII

De la un timp aflu cu preponderenta vesti proaste. Se vede treaba ca cei care ma lauda ca sunt o persoana puternica au oarecare dreptate pt ca inca nu ma las doborata. Mai ales ca unele vesti sunt iremediabile. Asa ca nu am chef nici sa comentez viata politica debordanta si haotica, nici faptele diverse mai mult sau mai putin absurde. In schimb am sa apelez din nou la un material primit mai demult pe un pps, din care am publicat deja 7 parti. Precizez ca n-am reusit sa aflu nici pana acum cine e autorul compilatiei atat de documentate.

Principalii antioxidanţi endogeni Part I

•    SOD (superoxid-dismutaza)
•    Glutationul
•    Catalaza
•    DHEA (dehidroepiandrosteronul)
•    Melatonina
•    Acidul lipoic
•    Ceruloplasmina
•    Citocromul P 450
•    Metalotioneinele
•    2,3-difosfogliceratul
•    Acidul uric
•    Albuminele
•    Unii aminoacizi
•    Bilirubina
•    Coenzima Q10

Superoxid-dismutaza (SOD)

•    SOD se găseşte în mucusul care înconjoară fiecare celulă din organism, distrugând RL înainte ca aceştia să atingă celulele
•    Este printre cei mai puternici AO endogeni cunoscuţi, dar după vârsta de 25 de ani producţia de SOD scade, având de suferit fiecare organ prin micşorarea geometrică şi de densitate (creierul unei persoane de 80 de ani este cu 30% mai mic decât la 25 de ani)
•    SOD este produs în sânge de către gena M (Matusalemică) în prezenţa Mn, Zn şi a Cu
•    SOD există sub mai multe forme : cu Zn şi Cu (intracitoplasmatic), cu Mn (în matricea mitocondrială) şi cu Fe (în bacterii şi în plante)
•    Se întâlneşte ca şi sursă alimentară în pulberea (sucul) de orz verde şi-n pepenele galben (rezistente la pasajul gastric)
•    SOD catalizează distrugerea anionului O2- cu o rată de 10.000 de ori mai mare decât rata spontană de dismutare la pH fiziologic, determinând astfel anularea respingerii electrostatice dintre anionii superoxid
•    Cea mai cunoscută enzimă este CuZnSOD aflată în hematii şi compusă dintr-o aglomerare de aminoacizi, în care atomii de Cu si Zn sunt chelaţi în comun prin ciclul imidazol al HYS. SOD este compusă din 2 subunităţi identice, nelegate covalent, conţinând 2Zn şi 2Cu, pentru o masă moleculară de 33.000
•    La mamifere există şi o a doua SOD ce conţine 2-4 atomi de Mn/ moleculă, la o masă moleculară de 80.000, compusă din 4 subunităţi. Dacă primele două SOD au o localizare strict intracelulară, coexistând în aceeaşi celulă, există o altă dismutază, extracelulară, ce se află în spaţiul interstiţial, mai ales în cel pulmonar şi care conţine 4Cu şi 4Zn
•    SOD se găseşte în toate celulele organismelor aerobe în cantităţi mari, preponderent în organele cu metabolism intens (creier, ficat, rinichi, inimă, plămâni), dar şi pe suprafaţa epiteliului traheei, esofagului, intestinului subţire şi colonului, precum şi în matricea extracelulară, cartilaje şi ţesut conjunctiv. Leucocitele, deşi sunt sediul unor intense procese metabolice în care se dezvoltă O2-, au un conţinut destul de mic în SOD. Studiile biochimice au demonstrat o remarcabilă constanţă a concentraţiei SOD în hematii, spre deosebire de marile variaţii ale catalazei şi glutation peroxidazei
•    Este o substanţă cu proprietăţi anti-tumorale de excepţie
•    Producerea de O2 şi respiraţia celulară, au efect inductiv asupra SOD (conţinutul ridicat în SOD determină radiorezistenţa bacteriei Micrococcus radiodurans)
•    Tumorile de la nivelul unor organe interne, supuse tratamentului cu antibiotice antraciclinice îşi măresc conţinutul în SOD, deoarece aceste medicamente acţionează prin eliberarea de O2- şi H2O2
•    Încărcarea cu Cu, induce creşterea activităţii CuZnSOD şi scăderea nivelului de glutation ; însă creşterea conţinutului de Cu din ficat determină şi creşterea peroxidării lipidelor
•    Utilizarea terapeutică a SOD purificate : cataractă, displazie bronhopulmonară, intoxicaţii chimice, artrita reumatoidă, efecte secundare ale tratamentului radioterapic sau cu citostatice
•    Stimulează creşterea / regenerarea părului şi previne apariţia calviţiei androgenice, interferând cu reacţia imunologică din jurul foliculului pilos
•    Ambroxolul (un mucolitic) pare să aibă şi el o acţiune SOD-like

Antioxidantii Part VII

Ca sa nu zic ca n-am publicat nimic azi (am eu niste planuri, dar deocamdata ma uit la niste seriale sud-coreene pe net) mai adaug o bucatica din materialul despre antioxidanti. Pentru noii veniti: materialul nu-mi apartine. 

Principalii antioxidanţii naturali (exogeni)  Partea VI-a

MSM (Metil-sulfonil-metanul)

•    Este un AO puternic, capabil să împiedice acţiunea RL, dezintegrându-i ; acţionează atât direct, cât şi prin faptul că este o sursă de sulf ; MSM furnizează Sulful necesar AA sulfuraţi (MET, CYS, TAU), consideraţi la rându-le drept AO puternici
•    Se găseşte în cantităţi importante în spirulină şi aloe vera
•    Reacţionează la nivelul mucoaselor cu toxinele, contribuind la dezactivarea şi eliminarea acestora
•    Ameliorează permeabilitatea membranelor celulare, favorizând intrarea în celule a substanţelor nutritive şi a vitaminelor, dar şi eliminarea reziduurilor (este printre cele mai puternice substanţe         cu efect dezintoxicant cunoscute)
•    Este un analgezic natural, blocând conducerea impulsurilor dureroase de-a lungul fibelor nervoase (fibrele C)
•    Blochează inflamaţia şi procesele inflamatorii, potenţând efectele cortizolului
•    Joacă un rol fundamental în menţinerea integrităţii articulaţiilor şi elasticităţii ţesutului conjunctiv
•    Dilată vasele de sânge, ameliorând circulaţia
•    Accelerează procesele de vindecare şi de reparaţie celulară
•    Reprezintă un bun miorelaxant în diverse forme de durere cronică
•    Este un adjuvant al mecanismelor naturale de apărare ale corpului, reglând metabolismul prostaglandinelor, participând la formarea anticorpilor
•    Este considerat un element sinergic pentru vitaminele A, B, C, D şi E, CoQ10, amino-acizi, Se, Ca, Mg
•    Diminuează simptomele unui mare număr de reacţii alergice, în special cele alimentare, dar şi cele prin mecanism de contact, sau prin inhalare. A fost stabilită o relaţie directă între cantitatea         de MSM şi rezistenţa la alergeni ; este un inhibitor de Histamină
•    Controlează reacţiile inflamatorii în cadrul reacţiilor auto-imune
•    Reduce necesarul de medicamente anti-H2 în tratamentul ulcerului gastro-duodenal ; combate constipaţia asociată ulcerului
•    Măreşte rezistenţa organismului la stres (obiectiv şi subiectiv)
•    Toate tipurile de afecţiuni dermatologice, mai ales cele de natură alergică, răspund pozitiv la un regim dietetic integrat cu MSM ; s-a demonstrat că administrarea de MSM pe cale orală este         eficace contra acneei, a pielii uscate, iritate şi a descuamărilor cutanate (sub formă de ungvent)

Lactoferina

•    Este o proteină din laptele matern, de care beneficiază exclusiv sugarul
•    Prezintă proprietăţi AO (1 mg/ml lactoferină inhibă formarea a 48% dintre RL peroxid) => efecte anti-tumorale
•    Stimulează sistemul imunitar al sugarului
•    Substanţă capabilă de detoxifierea intestinului
•    Are efecte antibacteriene, antifungice şi antivirale
•    Prebiotic, stimulând dezvoltarea unei flore intestinale dominată de bacilul bifidus şi inhibând dezvoltarea florei patogene
•    Reglează tranzitul intestinal, prevenind atât constipaţia, cât şi diareea
•    Combate apariţia eritemului fesier
•    Ajută la absorbţia, transportul şi utilizarea Fe

    Alţi antioxidanţi exogeni importanţi

Betanina

•    Este colorantul roşu din sfecla roşie
•    Imuno-stimulator important
•    Are predilecţie pentru cancerele hormono-dependente


Sulforafanul

•    Izotiocianat, prezent din abundenţă în vegetalele aparţinând familiei crucifere, ceai verde, ceapă
•    Antioxidant puternic, mai puţin studiat
•    Capabil de distrugere tumorală directă, în special asupra tumorilor hormono-dependente : sân, col uterin, prostată
•    Imunostimulator
•    Prezintă şi efecte antiinflamatoare
•    Hepatoprotector şi detoxifiant

Indol-3-carbinolul

•    Prezent mai ales în vegetalele crucifere
•    Împiedică dezvoltarea tumorală malignă
•    Împiedică angiogeneza tumorală

Capsicaina (capsaicina)

•    Se găseşte şi se extrage şi ardeiul iute şi capia
•    Substanţă puternic iritantă pentru mucoase (uneori şi pentru tegumente)
•    I s-au descoperit proprietăţi anti-tumorale gastrice
•    Anti-reumatic de excepţie (există unguente cu capsicaină)

Limonena

•    O întâlnim în citrice, dar mai ales în grape-fruit
•    Inhibă dezvoltarea tumorilor mamare

Antocianinele

•    Sunt coloranţi naturali roşii-albăstrui
•    Se găsesc în fructele de pădure, struguri, sfecla roşie, grape-fruit
•    Reduc frecvenţa tuturor cancerelor, indiferent de localizare, atât prin acţiune directă de distrugere tumorală, cât şi prin reciclarea glutationului

Acidul elagic

•    Există în struguri, căpşuni şi cireşe
•    Este capabil să neutralizeze acţiunea substanţelor pro-carcinogene

Sulfidele

•    Le întâlnim la reprezentanţii familiei liliacee (usturoi, ceapă, praz)
•    Inhibă creşterea tumorală, fiind şi captatori excepţionali ai RL de oxigen


(Tri-)terpenele

•    Surse : crucifere, cereale integrale şi citrice
•    Diminuă multiplicările rapide, particulare celulelor tumorale

Substanţele indolice

•    Există aproape exclusiv în vegetalele crucifere
•    Utile în prevenţia şi terapia cancerului de sân, blocând acţiunea excesului de estrogen natural, factor implicat în creşterea tumorală


N-acetil-cisteina

•    Este un medicament fluidifiant al secreţiilor bronşice
•    Reprezintă un precursor, dar şi un stimulator al sintezei Glutationului

EDTA (Acidul etilen-diamino-tetraacetic)

•    Este un medicament utilizat drept kelator în ordine descrescătoare pentru : Cr,  Fe3+, Hg, Cu, Pb, Zn, Al, Fe2+, Mn, Ca, Mg

Ionul de H-

•    Există în apa unor izvoare de munte, din câteva zone ale lumii ; persoanele care beau acea apă fac parte dintre marii longevivi
•    A fost puţin studiat, dar se pare că este pe cale să detroneze resveratrolul din poziţia sa de lider al substanţelor AO

Antioxidantii Partea VI-a

Continui publicarea materialului despre antioxidanti precizand din nou ca textul nu-mi apartine, l-am primit pe email sub forma de pps. Atrag deasemenea atentia, urmand sfatul unui comentator anonim de profesie medic, ca nu trebuie sa exageram acordand un loc prea mare antioxidantilor in hrana noastra pt ca astfel efectul ar putea fi contrar celui dorit, in loc sa obtinem o sanatate mai buna riscam sa o periclitam. Astfel ionii acestor metale despre care e vorba mai jos pot deveni toxici daca exista in cantitati care depasesc limitele admise (pe care le gasiti in literatura de specialitate). Deci atunci cand va alimentati trebuie sa o faceti in mod echilibrat, furnizand organismului atat elementele care constituie "caramizile" lui de constructie, cat si cele care ii furnizeaza energie, precum si cele care ajuta la digestie, nu sa va limitati doar la suplimente alimentare (sau naturale) de antioxidanti.


Principalii antioxidanţii naturali (exogeni)  Partea V-a

Germaniul organic

•    Surse : usturoi, tărâţele de cereale şi cerealele integrale, aloe, nuci, uleiuri vegetale, fasole, morcovi, broccolli, conopidă, roşii, rădăcina de Ginseng
•    Element anti-oxidant puternic şi anti-mutagen, fiind util în prevenţia şi tratamentul cancerelor de colon, prostată, sân, plămâni, ovar, col uterin ; leucemii, SIDA
•    Stimulează concomitent superoxid-dismutaza, glutation-peroxidaza şi catalaza !!!
•    Astm bronşic
•    Gastrite şi ulcere
•    Diabet zaharat
•    Angină pectorală, HTA, ATS, infarct miocardic, sd. Raynaud
•    Scade concentraţia colesterolului sangvin
•    Boli psihice : psihoze depresive, schizofrenie, boala Parkinson, epilepsie, autism
•    Boli oculare : cataractă, glaucom, inflamaţii şi dezlipire de retină
•    Imuno-stimulator : creşte producţia de g-interferon şi de limfokine, cât şi numărul de macrofage, limfocite Tk şi de supresoare ; are o acţiune anti-virală şi anti-fungică importantă
•    Combate osteoporoza şi artrita reumatoidă
•    Suprimă durerile menstruale
•    Rol fundamental în cura de dezintoxicare după acumularea de Mercur în corp
•    Măreşte biodisponibilitatea oxigenului la nivel celular

Seleniul

•    Element anti-oxidant cu proprietăţi anti-tumorale excepţionale
•    Surse : usturoi, ceapă, praz, afine, cereale integrale, grâu încolţit, aloe vera, seminţe de susan şi fistic, sparanghel, leguminoase, zarzavaturi, roşii
•    Stimulează sinteza şi efectele glutation-peroxidazei, enzimă extrem de potentă anti-tumoral, care nu poate funcţiona în absenţa Seleniului
•    Stimulează sinteza de imunoglobuline
•    Împiedică degenerarea musculaturii striate
•    Ameliorează simptomele legate de menopauză, în special bufeurile de căldură
•    Anti-aterosclerotic de forţă
•    Protejează Fe2+ din hemoglobină împotriva oxidării la Fe3+
•    Anti-reumatic puternic
•    Măreşte apărarea imună
•    Protejează ficatul de infiltraţia grasă
•    Controlează funcţia secretorie normală a pancreasului
•    Previne şi tratează eficient mătreaţa
•    Previne acumularea unor metale grele în corp şi le grăbeşte eliminarea : Hg, As, Cu (dacă acesta riscă să ajungă la niveluri plasmatice toxice !), Cd
•    Carnea, alcoolul şi fumatul îi blochează absorbţia ; prin ejaculare se pierd cantităţi sporite de Seleniu !

Zincul

•    Surse : nucile, castanele, stridiile, afinele, germenii de grâu, cereale integrale, piersici, portocale, banane, cireşe, ciuperci, pere, mere, tomate, susan, migdale, aloe vera, cerealele integrale,         sfecla roşie, spanac, varză, salată, usturoi
•    Grăbeşte vindecarea şi cicatrizarea rănilor
•    Potenţează alături de Cu şi Mn efectele enzimei SOD (superoxid-dismutaza)
•    Intră în compoziţia a peste 70 de metalo-proteine (printre care şi a insulinei, heparinei) şi a unor enzime
•    Este un anti-oxidant redutabil pentru RL
•    Previne şi tratează eficient depresiile, alături de Cupru
•    Metal cu efecte puternice anti-tumorale
•    Este un antagonist al Calciului
•    Intervine în formarea normală a globulelor sangvine (rol anti-anemic şi anti-leucemic). Stimulează creşterea numărului de leucocite (globule albe) în periferie
•    Este esenţial pentru maturarea limfocitelor T din timus
•    Stimulează hipofiza şi glandele sexuale, reglându-le în acelaşi timp şi funcţia
•    Previne şi combate eficient degenerarea maculară
•    Creşte potenţa şi măreşte dorinţa sexuală (prin stimularea secreţiei testosteronului)
•    Reduce semnificativ frecvenţa răcelilor
•    Ajută la eliminarea excesului de Cu în boala Wilson
•    Inhibă absorbţia Cd şi Pb din intestin
•    Participă la metabolismul energetic, la sinteza şi degradarea proteinelor, cât şi la sinteza acizilor nucleici. Ajută la metabolismul vitaminei A
•    Intervine şi-n menţinerea echilibrului acido-bazic
•    Participă la sinteza colagenului
•    Asigură sensibilitatea gustativă, olfactivă şi tactilă normală
•    Ajută la dispariţia petelor galbene şi a striurilor unghiale
•    Favorizează contracţiile musculare
•    Creşte concentraţia testosteronului şi a hormonului FSH
•    Sunt studii în curs referitoare la utilitatea sa în tratamentul schizofreniei, acneei juvenile şi al ulcerului gastric şi duodenal. Rezultatele preliminare însă sunt promiţătoare
•    Intensifică activitatea enzimei alcool-dehidrogenaza şi o inhibă pe cea a anhidrazei carbonice
•    Anti-artritic bun
•    Inhibă secreţia de prolactină, care dacă ar stimula producţia de testosteron, ar determina o hipertrofie prostatică. Menţine astfel glanda la dimensiuni normale şi se opune adenomului de prostată
•    Este un inductor enzimatic pentru enzimele care contribuie la transcrierea corectă a informaţiei genetice de la nivelul ADN şi ARN
•    Participă la metabolismul vitaminei A
•    Zn + Cu realizează beneficii notabile în dereglările hipofizo-ovariene şi testiculare
•    Zn + Co + Ni este utilă în tulburări pancreatice şi hipofizare
•    Zn + Mg + Fe contribuie la creşterea capacităţii de memorizare
•    Zn + Mg + vit. B6 determină creşterea concentraţiei plasmatice a testosteronului
•    Organele corpului uman care concentrează Zincul sunt : prostata, rinichii, ficatul, oasele, creierul, retina şi muşchii. S-a constatat că în SIDA şi diabetul zaharat există concentraţii sangvine         foarte scăzute ale Zincului, iar suplimentarea alimentaţiei cu acest metal a adus beneficii semnificative
•    Stresul poate produce eliminarea a peste 8 mg de Zinc pe zi pe cale urinară, în timp ce cura citostatică îi reduce absorbţia şi-i măreşte eliminarea !
•    Medicaţia diuretică, alcoolismul cronic, dieta bogată în Fosfor (carne şi lactate) şi fibre vegetale (la un aport de peste 50 g pe zi !),  sarcina şi alăptarea sunt stări însoţite de pierderi mari de Zinc

 Manganul

•    Anti-oxidant puternic, având proprietăţi anti-tumorale marcate
•    Surse : nuci, castane, aloe vera, tărâţe, sparanghel, spanac, vinete, pere, mere, cereale integrale, usturoi, ceapă, praz, varză, sfeclă roşie, ţelină, morcov, păpădie, polen, caisă, cartof,     ciuperci, cicoare, pătrunjel, portocale, smochine, căpşuni, struguri, uleiul de cătină
•    Asigură funcţionarea optimă a creierului, stimulând sinteza DOPA-minei. Această substanţă, în afara faptului că este un puternic anti-reumatic, este în stare să amelioreze simptomele bolii     Parkinson (boală caracterizată tocmai prin scăderea numărului neuronilor producători de DOPA-mină)
•    Util în tratamentul schizofreniei şi al unor boli neurologice
•    Împreună cu Zn şi Cu, este metalul care stimulează funcţia enzimei SOD
•    Anti-alergic şi desensibilizant redutabil
•    Necesar structurii osoase normale şi a cartilajului articular
•    Este implicat în sinteza hormonilor sexuali
•    Stimulează absorbţia vitaminelor C, H şi B1
•    Mn + Co este utilă în tratamentul tulburărilor de memorie, sindromul premenstrual, anxietate, colite spastice, tulburărilor de menopauză

Cuprul

•    Anti-oxidant puternic şi anti-cancerigen ; limitează formarea RL
•    Surse : nuci, castane, varză, migdale, alune, cireşe, mere, portocale, struguri, grape-fruit, polen, lămâi, pere, piersici, caise, cereale integrale, sfeclă roşie, nap, ceapă, spanac, praz, cartof,     roşii
•    Previne alterarea şi oxidarea AG nesaturaţi şi-n special a AG omega 3
•    Contribuie la integritatea membranelor celulare
•    Previne şi tratează eficient depresiile alături de Zn
•    Determină creşterea uşoară a HDL-C
•    Asigură pigmentarea normală a părului
•    Creşte apărarea imună
•    Menţine vasele arteriale curate şi elastice
•    Efect anti-coagulant
•    Implicat în formarea globulelor roşii, ajutând la transferul Fe pe Hemoglobină şi prin aceea că intervine în absorbţia şi-n utilizarea Fe pentru hematopoeză
•    Ajută la formarea calusului în fracturi
•    Menţine integritatea mielinei (beneficii în “scleroza în plăci” ?)
•    Participă la sinteza colagenului alături de vit. C
•    Reduce simptomele artritei
•    În deficitul de cupru apar : defecte de absorbţie şi metabolizare ale Fe, anemia refractară la Fe, enteropatia specifică cu pierderi consecutive de Cu, creşte rata apariţiei de sugari distrofici şi     prematuri, a sindromului mielodisplazic, a osteoporozei, se constată anomalii neurologice, reducerea diferenţierilor celulare, aritmii cardiace, hipotiroidie, transformare megaloblastică a seriei     albe

Molibdenul

•    Este un mineral care se găseşte în cantităţi extrem de reduse în aproape toate ţesuturile vegetale şi animale
•    Prezintă efecte AO, fiind deci important în tratamentul maladiilor degenerative şi a îmbătrânirii
•    Surse : legumele, cerealele integrale şi verdeţurile cu frunze verde închis, salată, fasole
•    Necesar : 75-500 mg/zi
•    > 500 mg/zi există riscul pierderilor de Cu, diaree, anemie şi întârzierea creşterii ; la 15 mg/zi poate apărea guta
•    Carenţa este consecinţa acumulării de SO32-, radical toxic pentru sistemul nervos ; alimentele rafinate şi conservate consumate perioade mai lungi conduc inexorabil la carenţe de Mo
•    Intră în compoziţia a 2 enzime : xantinoxidaza (care ajută la mobilizarea Fe din rezervele hepatice, favorizând transformarea Fe2+ în Fe3+) şi aldehidoxidaza (necesară pentru oxidarea     grăsimilor). Ambele enzime sunt implicate în transferul de electroni
•    Mo are un rol important în metabolismul Cu şi al N
•    Este implicat în faza finală a formării urinei
•    Previne anemia feriprivă
•    Smalţul dentar conţine Mo şi s-a descoperit că mineralul previne cariile dentare
•    Anumite studii au arătat o legătură între o cantitate optimă de Mo din alimentaţie şi incidenţa redusă a cancerului esofagian (asociat şi unei doze optime de vitamină C)
•    Combate impotenţa

Antioxidantii Partea V-a

Asa cum am precizat si la partea IV-a, voi publica drept Motto un comentariu anonim al unui medic, deasemenea vreau sa spun noilor veniti pe aceasta pagina ca materialul de mai jos nu-mi apartine, l-am primit sub forma de pps.

Motto:

Totusi, nu trebuie demonizati radicalii liberi. De exemplu macrofagele (un tip de celule albe imunitare) folosesc radicalii liberi pentru potentialul lor distructiv.

Macrofagele "curata" interiorul corpului nostru, ingloband unii microbi si resturi celulare nefolositoare in niste vezicule numite lizozomi, in care concentreaza si radicali liberi - astfel ca tot ceea ce este in acesti lizozomi este distrus.

Daca se introduc in corp emorm de multi antioxidanti, NU PRIN ALIMENTATIE, ci prin medicatie (de ex se iau cu nemiluita pastile de vitamina C si alti antioxidanti), macrofagele intra in ceea ce se numeste "stres reductiv" (opusul stresului oxidativ) si nu mai pot forma bine acesti lizozomi atat de utili. Rezultatul este ca de fapt, daca se inghit foarte foarte multi antioxidanti sintetici sistemul imunitar incepe sa functioneze mai prost, nu mai bine.

Ca de obicei, calea buna e cea a moderatiei: antioxidantii din alimentatie sunt sanatosi, cei din pastile pot fi excesivi de daunatori.

In plus, daca se iau multi antioxidanti prin suplimente (nu din alimentatie), pot aparea probleme legate de prelucrarea lor.

De ex. vitamina C:
doza zilnica necesara este de 50-60 mg/zi.
Exista insa persoane care ajung sa inghita si 500 mg - 1000 mg (adica 5 comprimate de vitamina C200 pe zi) pe motiv "ca e buna la raceala".

Peste 500 mg pe zi, creeaza un stress extraordinar pe rinichi, care sa straduieste sa o elimine, iar daca se continua mai multe zile, se poate ajunge chiar la depuneri de nisip sau formarea de calculi renali (pietre la rinichi).

Sunt medic, ceea ce am scris mai sus se preda in orice curs de farmacologie si imunologie. 

Acum urmeaza materialul despre antioxidanti:

 

 
    Principalii antioxidanţii naturali (exogeni)  Partea IV-a

 Acidul ascorbic (vitamina C)

 
•    Vitamină hidrosolubilă, cea mai termolabilă şi fotosensibilă dintre toate vitaminele
•    Nu poate fi sintetizată de organismul uman şi nici de cel al cobaiului
•    Surse : măceşe, coacăze negre, kiwi, frunzele de pătrunjel, hrean, măcriş, tarhon, mărar şi varză, citrice, căpşune...
•    Substanţă anti-oxidantă extrem de puternică, cu moleculă mică
•    Prima vitamină în lupta anti-bacteriană şi anti-virală, a-II-a vitamină în lupta anti-cancer
•    Întăreşte peretele vascular
•    Fixator de Calciu mai puternic decât vitaminele D
•    Scade colesterolul total şi creşte HDL-C
•    Previne şi distruge placa de aterom (la peste 300 mg/zi în prezenţa unui CT<160 mg%)
•    Previne cataracta, îi opreşte evoluţia şi chiar determină regresia ei
•    Creşte longevitatea şi scade numărul deceselor de orice cauză
•    Indispensabilă pentru absorbţia Fierului
•    Măreşte rezistenţa organismului la efort
•    Cresc performanţele intelectuale şi indicele IQ (alături de vitamina B1)
•    Asigură integritatea tegumentelor şi mucoaselor
•    Fortifică musculatura şi ţesutul conjunctiv
•    Stimulează eliminarea Pb din oase
•    Participă la sinteza colagenului
•    Rol desensibilizant (anti-alergic)
•    Grăbeşte vindecarea hepatitelor acute şi opreşte evoluţia celor cronice spre ciroză sau cancer hepatic

 
 Complexul vitaminic E

 
•    Nu este vorba de o singură substanţă, ci de... (cel puţin) 8 : (a- , b- , g- , d-) tocoferol şi (a- , b- , g- ,d--)tocotrienol + bioflavonoide
•    Surse (mg la 100 g / ml produs) : ulei de germeni de grâu (150-500), ulei de floarea soarelui (50), migdale (25,8), ulei de măsline, soia (13,2), nuci (12,3), germenii de grâu, măsline (8),     zmeura (4,5), salata (4), ardei (3,1), avocado (3), spanac (1,7), piersici (0,6), uleiul de cătină, creson, polen, pătrunjel, aloe vera, mazăre, ridiche neagră, seminţele de in, bostan şi de     floarea soarelui, roşii, alune, arahide, drojdii
•    Necesar : 20-30 mg / zi (eficienţa sa însă va creşte exponenţial la doze de >100 mg/zi)
•    Observaţie : orice aliment care conţine vitamina E, va conţine automat şi vitamina D şi F !
•    Clorul, pastilele cu fier anorganic şi anticoncepţionalele orale necesită cantităţi mari de vitamină E, deoarece o inactivează ; medicaţia hipocolesterolemiantă, uleiul mineral (folosit ca laxativ),     fumatul, sarcina şi alăptarea, pancreatitele, hepatitele, boala Crohn etc. se însoţesc de deficite ale vitaminei E !
•    Este un anti-oxidant excepţional, “ocrotind” de oxidare acizii graşi nesaturaţi, vitaminele A şi C din lumenul intestinal, dar şi membranele celulare. Ne protejează şi de efectele oxidante     remarcabile ale ozonului, smogului, de radiaţii şi de efectele nocive ale chimioterapiei (alături de vitamina A)
•    Protejează vitamina A de oxidare şi globulele roşii de factorii hemolitici
•    Potenţează funcţiile vitaminei C (evident în cataractă)
•    Grăbeşte vindecarea arsurilor şi a rănilor
•    Are calităţi diuretice şi hipotensoare
•    Diminuă frecvenţa crizelor epileptice la copii ; se pare că ar fi utilă şi în tratamentul bolii Parkinson
•    Vitamină anti-tumorală redutabilă în general, dar şi specifică pentru cancerele prostatic, col uterin, sân  şi pulmonar
•    Intervine în metabolismul şi-n sinteza acizilor nucleici şi a proteinelor
•    Măreşte capacitatea funcţională a muşchilor, ameliorând circulaţia capilară şi utilizând optim oxigenul la acest nivel. Este implicată şi în producerea de energie la nivel celular
•    Asigură buna funcţionare a aparatului reproducător şi este esenţială pentru sistemul nervos central
•    Reduce problemele legate de ciclul menstrual (tratând eficient sindromul premenstrual) şi de menopauză
•    Intervine şi-n eritropoeza (formarea globulelor roşii ale sângelui) fiziologică şi protejează eritrocitele împotriva distrugerii (hemoliză)
•    Are şi proprietăţi anti-coagulante, inhibând agregarea plachetară
•    Funcţiile acestei vitamine sunt potenţate în mare măsură de prezenţa Seleniului şi asta preponderent în cancer
•    Alături de Seleniu grăbeşte liza pigmentului de uzură neuronal - lipofuscina
•    Creşte producţia de interleukină 2, la rându-i stimulatoare a producţiei de limfocite T
•    Scade VLDL şi LDL-C (pe acesta din urmă în special în prezenţa vitaminei A), crescând în schimb HDL-C. Împiedică oxidarea LDL-C
•    Aportul corespunzător de vitamină E reduce semnificativ frecvenţa şi amplitudinea crizelor de angină pectorală

 
Acizii graşi omega 3

 
•    Surse : ulei de in, soia, nucă, spirulină, uleiul unor peşti marini (somon, hering...)
•    Sursele de origine vegetală conţin doar reprezentantul inferior al clasei (ALA), în vreme ce uleiurile de peşte conţin toţi reprezentanţii (ALA, EPA şi DHA), alături de cantităţi importante de     colesterol
•    Scad Colesterolul Total sangvin şi LDL-C cu densitate mică (care este extrem de aterogen !)
•    Au  un efect anti-trombotic
•    Produc o creştere uşoară a HDL-C
•    Scad fibrinogenul şi agregarea plachetară şi cresc timpul de sângerare
•    Reduc întinderea zonei de necroză cardiacă post-infarct recent
•    DHA este esenţial pentru dezvoltarea sistemului nervos, a retinei şi a sistemului imunitar al copilului
•    DHA şi ALA sunt  constituenţi importanţi ai membranei neuronale şi a vaselor de sânge din creier. În stările asociate cu deficitul lor, se întâlneşte o încetinire a creşterii staturo-ponderale,     leziuni ale pielii, degenerescenţă  a organelor interne, o funcţie vizuală anormală şi chiar neuropatie periferică
•    Întârzie şi reduce apariţia simptomelor senilităţii prin blocarea generării de radicali liberi de natură lipidică
•    Acţiune anti-mutagenă şi de protejare a materialului genetic
•    Efect antiinflamator mediu
•    Reduc simptomele şi blochează acţiunea citokinelor (TNFa, PAF, IL1-8 etc.)
•    Modulatori deosebit de puternici ai răspunsului imun
•    Efecte importante în bolile auto-imune, infecţii virale şi / sau bacteriene, cancer, SIDA
•    Au capacitatea de a distruge vasele care alimentează cu sânge tumora
•    Previn apariţia preeclamsiei şi a eclamsiei gravidice. Previn apariţia depresiei de post-partum. Efect antidepresiv general
•    Prezintă efecte benefice şi-n sindromul Raynaud, după o utilizare îndelungată
•    Un raport omega 3 / omega 6 > 1/3 provoacă vasodilataţie arteriolară şi prevenind o eventuală HTA
•    În bolile glomerulare renale, aportul de AG omega 3 a redus pierderile de proteinuria
•    Vindecă ulcerul gastric şi duodenal ; efecte excelente au fost raportate şi-n terapia colonului iritabil
•    Regularizează ciclul menstrual, diminuă frecvenţa şi intensitatea durerilor menstruale
•    Sunt substanţe anti-alergice, reducând frecvenţa şi intensitatea crizelor de astm bronşic
•    Au efect hipoglicemiant (util şi la diabetici), transformând glucoza sangvină în glicogen de depozit ; reduc rezistenţa la insulină
•    Previn şi combat eficient migrenele
•    Rol calmant şi de mărire a rezistenţei sistemului nervos la stres. Somnul se instalează mai repede la cei care au în alimentaţie surse bogate de AG omega 3, iar frecvenţa insomniilor scade     semnificativ
•    Stimulează sinteza colagenului din piele

 
   Acizii graşi omega 6

 
•    Surse : uleiurile de floarea soarelui, porumb, soia, germeni de grâu, dovleac, rapiţă, susan
•    Extrem de sensibili la lumină, aer şi termic (prăjire), în prezenţa cărora putând suferi procese de izomerizare cis-trans (devenind din anti-aterogene, pro-aterogene), cât şi oxidări multiple la     dublele legături, devenind din anti-oxidante, pro-oxidante
•    Reprezentanţi : acidul arahidonic, acidul g-linolenic şi acidul linoleic
•    Indispensabili pentru producerea de energie, pentru transferul oxigenului din aer până la nivelul hemoglobinei
•    Precursori ai prostaglandinelor
•    Anti-aterosclerotice “per se”
•    Acidul linoleic pare să regleze acţiunea hormonilor androgeni asupra celulelor interesategamma linolenico ; tot el este un potent inhibitor al enzimei 5-a-reductaza
•    Asigură buna funcţionare a sistemului nervos central, intrând în structura membranelor neuronale
•    Ameliorează simptomele ulcerului gastric şi duodenal
•    Menţin tonicitatea şi troficitatea pielii
•    Carenţa acestor acizi determină astenie, piele uscată, deficit imunitar, retard al creşterii şi sterilitate
•    Totuşi un raport omega 6 /omega 3 > 1 are efecte pro-inflamatorii (raportul optim < 1)  

 

Coenzima Q10

 
•    Este un anti-oxidant exo-, dar şi endogen
•    Surse : frunzele de tutun, uleiul de cătină, uleiul de soia, alune, varză, conopidă, broccoli, spanac, ton, sardină, germenii de grâu, orez integral, uleiurile vegetale, inimă şi muşchi de vită
•    Exerciţiul fizic, vitamina E şi Seleniul îi stimulează sinteza
•    Necesar : (se presupune că ar fi în jurul valorii de) 30-90 mg/zi (1 mg pentru fiecare an vârstă / zi)
•    Se concentrează în organele cu metabolism intens (creier, miocard, ficat...)
•    Cei care au o dietă vegan, aduc mai multă ubiquinonă prin alimentaţie decât omnivorii
•    Normo- şi subponderalii prezintă concentraţii mai ridicate de CoQ10 comparativ cu cei care au supragreutate
•    Sinteza ubiquinonei se reduce odată cu vârsta
•    Catalizator în procesul de formare a energiei celulare, răspunzătoare de 95% din energia ce se formează în corp ; menţine integritatea membranelor mitocondriale
•    Previne oxidarea LDL-C şi scade riscul aterosclerotic
•    Adjuvant extrem de util în tratamentul insuficienţei cardiace şi al cardiopatiei ischemice. Determină rărirea frecvenţei atacurilor anginoase cu 45-50%, mărind capacitatea de efort a pacienţilor     cardiaci. Reduce hipertrofia miocardică şi-i satisface necesarul energetic. Creşte fluxul sangvin coronarian, îmbunătăţeşte metabolismul şi asigură furnizarea de energie pentru miocard,     coboară TA
•    Determină producerea de anticorpi şi creşte concentraţia plasmatică a imunoglobulinelor G
•    Boala Parkinson prezintă concentraţii mici de ubiquinonă în creier, iar în SIDA există concentraţii plasmatice extrem de reduse ; pacienţii HIV pozitivi, vor rămâne asimptomatici dacă au o     concentraţie optimă a CoQ10 în sânge
•    Utilă în distrofia musculară progresivă, ameliorând în bună măsură simptomatologia
•    Anti-oxidant puternic, imuno-stimulator (sporind numărul de limfocite TK) ; substanţă cu proprietăţi anti-tumorale (absorbind radicalii liberi), anti-SIDA şi antileucemică
•    Îmbunătăţeşte funcţia cerebrală şi creşte capacitatea de memorizare
•    Diminuă depozitele de grăsime
•    Măreşte rezistenţa musculară la efort
•    Grăbeşte vindecarea plăgilor, menţine supleţea, elasticitatea şi tinereţea tegumentelor
•    Capabilă să vindece ulcerul gastroduodenal
•    Adjuvant important, util şi extrem de eficace în refacerea ficatului (hepatite A, B, C etc., acute sau cronice)
•    Utilă în tratamentul schizofreniei, a bolii Alzheimer şi a sclerozei multiple
•    Întârzie procesele de îmbătrânire şi se opune celor degenerative
•    Medicaţia statinică, prin inhibarea enzimei HMG-CoA reductazei, determină o diminuare a producţiei de CoQ10 , iar  medicaţia b-blocantă inhibă enzimele activate de către CoQ10 şi produce o     scădere a concentraţiei sale   

 

Bioflavonoidele

 
•    Sunt cunoscute mai ales ca vitamina C2, P, sau flavone
•    Au fost descoperite de către omul de ştiinţă maghiar Albert Szent-Gyorgyi, descoperitorul vitaminei C, care a observat că bioflavonoidele au un efect sinergic cu vitamina C, având o mare     importanţă în întărirea peretelui capilar
•    Se găsesc în multe fructe (coaja de măr şi pară, pieliţa internă a citricelor, fructele care au culori intense) şi verdeţuri
•    Bioflavonoidele diferă de la fruct la fruct, de la frunză la frunză, atât ca tip, cât şi ca şi cantitate şi putere antioxidantă
•    Cele mai cunoscute bioflavonoide sunt quercetina, rutina, hesperidina, naringina, baicalina şi picnogenolul
•    Substanţe potenţatoare de efect pentru minerale şi vitamine (mărind efectul acestora de 20-200 de ori)
•    Cresc rezistenţa capilarelor, reglându-le permeabilitatea ; se opun formării de varice şi hemoroizi
•    Efect antianginos şi tonicardiac ; anti-aterosclerotice de primă mână şi anti-trombotice
•    Sunt esenţiale pentru protecţia în calea oxidării vitaminei C
•    Au activitate majoră antivirală şi anticancerigenă
•    Efect antiinflamator moderat şi desensibilizant (maladii alergice şi astm bronşic) ; reduc cantitatea de Histamină din sânge
•    Acţiune marcată împotriva virusurilor poliomielitei, hepatitelor A şi B, influenţei şi HIV
•    Tonice-trofice şi regeneratoare hepatice
•    In vitro quercetina şi picnogenolul inhibă complet replicarea virusului HIV
•    Reduc problemele legate de ciclul menstrual (dureri, durata sângerării, neregularităţi etc.) ; au şi efect anti-abortiv
•    Tulburările de natură aterosclerotică ale vaselor urechii interne de care suferă diabeticii, par să răspundă tratamentului combinat vitamină C + bioflavonoide
•    Administrate împreună prezintă efecte benefice în tratamentul distrofiei musculare şi al depresiei cronice
•    Studii legate de administrarea lor concomitentă, cu rezultate benefice sunt în curs, în tratamentul schizofreniei
•    Bioflavonoidele din afine sunt eficace în tulburările de vedere, putând ameliora vederea crepusculară, reducând fenomenele de neacomodare la întuneric ; se opun degenerărilor retiniene de     origine hipertensivă, diabetică şi miopiei evolutive
•    Rănile se vindecă mai repede şi fără cicatrici
•    Preîntâmpină ridarea şi îmbătrânirea pielii, menţinându-i elasticitatea şi tinereţea
•    Carenţa de bioflavonoide este asemănătoare cu carenţa de vitamină C : pierderi de sânge, fragilitate capilară, hematoame ; constituie un factor predispozant pentru reumatism
•    Antagonişti : fumatul, stresul, antiinflamatoarele steroidiene şi nesteroidiene, antibioticele, cafeaua
•    Cresc absorbţia bioflavonoidelor : vitamina C, Calciul şi Magneziul

    

Niacina (vitamina B3, PP, NAD)

 
•    Este o vitamină relativ stabilă termic, la lumină şi oxigen
•    Surse (mg%) : drojdii (50-100), caise uscate (6,7), soia (5), cartof (1), piersica (0,9), germenii şi tărâţele de grâu, nuci, orez, polen, grape-fruit, anason, ovăz, varza, gutui, lămâi, mere,     pere, vinete, roşii, sfeclă roşie, smochine, seminţele de in, aloe
•    Necesar : 15-20 mg/zi. Dacă dieta conţine suficient Triptofan şi vitamină B6, corpul şi-o poate sintetiza şi singur
•    Cel mai important factor de creştere al HDL-C. Reduce şi nivelul trigliceridelor
•    Creşte capacitatea de memorizare
•    Intensifică metabolizarea glucozei, rol important în diabetul zaharat
•    Participă la integritatea mucoaselor, prevenind instalarea a multiple dermatoze
•    Ameliorează simptomele artritei
•    Carenţa sa dă pelagra (cei 3 “D” : dermatită, demenţă, diaree)
•    Participă la producerea energiei în corp
•    Ajută la sinteza unor hormoni : insulină, testosteron, estrogeni
•    Combate un eventual miros neplăcut al gurii (halena)
•    Combate şi / sau ameliorează durerile ulceroase
•    În doze mari stimulează eliberarea de Histamină•    În sarcină, alăptare, sau în cazurile în care se prestează un exerciţiu fizic intens, se suplimentează dieta cu cantităţi corespunzătoare de vitamină B3 Alcoolul este şi el răspunzător de     scăderea nivelului plasmatic al acestei vitamine !

Antioxidantii Partea IV-a

Asa cum am precizat si la partea III-a, voi publica drept Motto un comentariu anonim al unui medic, deasemenea vreau sa spun noilor veniti pe aceasta pagina ca materialul de mai jos nu-mi apartine, l-am primit sub forma de pps.

Motto:

Totusi, nu trebuie demonizati radicalii liberi. De exemplu macrofagele (un tip de celule albe imunitare) folosesc radicalii liberi pentru potentialul lor distructiv.

Macrofagele "curata" interiorul corpului nostru, ingloband unii microbi si resturi celulare nefolositoare in niste vezicule numite lizozomi, in care concentreaza si radicali liberi - astfel ca tot ceea ce este in acesti lizozomi este distrus.

Daca se introduc in corp emorm de multi antioxidanti, NU PRIN ALIMENTATIE, ci prin medicatie (de ex se iau cu nemiluita pastile de vitamina C si alti antioxidanti), macrofagele intra in ceea ce se numeste "stres reductiv" (opusul stresului oxidativ) si nu mai pot forma bine acesti lizozomi atat de utili. Rezultatul este ca de fapt, daca se inghit foarte foarte multi antioxidanti sintetici sistemul imunitar incepe sa functioneze mai prost, nu mai bine.

Ca de obicei, calea buna e cea a moderatiei: antioxidantii din alimentatie sunt sanatosi, cei din pastile pot fi excesivi de daunatori.

In plus, daca se iau multi antioxidanti prin suplimente (nu din alimentatie), pot aparea probleme legate de prelucrarea lor.

De ex. vitamina C:
doza zilnica necesara este de 50-60 mg/zi.
Exista insa persoane care ajung sa inghita si 500 mg - 1000 mg (adica 5 comprimate de vitamina C200 pe zi) pe motiv "ca e buna la raceala".

Peste 500 mg pe zi, creeaza un stress extraordinar pe rinichi, care sa straduieste sa o elimine, iar daca se continua mai multe zile, se poate ajunge chiar la depuneri de nisip sau formarea de calculi renali (pietre la rinichi).

Sunt medic, ceea ce am scris mai sus se preda in orice curs de farmacologie si imunologie. 

Acum urmeaza materialul despre antioxidanti:

Principalii antioxidanţii naturali (exogeni)  Partea III-a

  LUTEINA

•    Este un alt membru al familiei carotinoizilor (“lutheus” = galben)
•    Surse de luteină : loboda, salata, spanacul, dovleacul galben, rebarbarum, praz, mazăre, vegetale verzi şi orice fruct sau legumă care are culori intense
•    Se fixează în mod special la nivelul retinei, în special a maculei (pata galbenă) şi la nivelul cristalinului
•    Cercetările privind degenerarea maculei la vârste înaintate au dovedit rolul protector important al luteinei (6 mg/zi luteină timp de 6 luni, scade incidenţa degenerării maculei cu 43%)
•    Există posibilitatea prevenirii cataractei prin utilizarea de AO, dar mai ales prin luteină (scăzând la o 1/3 riscul apariţiei acesteia)
•    La diabetici şi hipertensivi protecţia prin luteină este excepţională la nivelul arterelor retiniene
•    Efectul antioxidant al luteinei se manifestă nu numai la nivelul aparatului vizual, dar şi la nivelul altor organe, precum şi în cadrul unor lanţuri metabolice putând fi utilizată cu rezultate bune de         către toţi cei cărora li s-a recomandat consumul de AO (pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, cancerului prostatic etc.)
•    Oxidarea grăsimilor este inhibată în cea mai mare măsură de luteină, cu consecinţe deosebite în serul sangvin şi la nivelul ochiului ; scade colesterolul sangvin
•    Efectul luteinei este amplificat de licopen
•    Alţi carotenoizi mai puţin cunoscuţi

Zeaxantina

•    Are culoarea galbenă
•    Surse : boabele de porumb, ardeii roşii, mango, portocale, spanac, gălbenuşul de ou (şi-n general acolo unde există şi b-carotenul)
•    Previne degenerescenţa maculară a retinei alături de luteină (în special datorită capacităţii de a filtra lumina ultravioletă şi cea albastră) şi cataracta

Cantaxantina

•    Are o culoare roşie intensă
•    Surse : ciupercile comestibile, păstrav de mare, creveţi de buna calitate şi crustacee
•    Este un colorant alimentar, cu termostabilitate ridicată şi nu este fotosensibilă

Apocarotenul

•    Imprimă culoarea portocalie spre roşu a alimentelor
•    Surse : citrice (în special in mandarine), legume verzi (în special în spanac) şi ţesutul animal
•    Este o provitamină A, ca şi b-carotenul. Are jumatate din activitatea vitaminei A şi a b-carotenului

  (Acidul-)b-apo-8-carotenal

•    Nuanţele de culoare obţinute de esterul acidului apocarotenal din alimente variază de la galben-lămâie până la galben-orange
•    Surse : este larg răspândit în natură, în special în plante, cum ar fi citricele, legumele verzi, iarba, lucerna, dar şi-n gălbenuşul de ou
•    În organismul uman este parţial convertit în vitamina A prin oxidare, contribuind la furnizarea de vitamina A 

Picnogenolii

•    “Picnogenolii” este o denumire generică mai corectă decât “picnogenolul”, deoarece defineşte un grup de substanţe înrudite (şi nu una singură), cu efecte sinergice, înmănunchiate
•    Aparţin familiei chimice a polifenolilor, clasei flavonoidelor. Este un complex de substanţe (proantocianine), printre care se menţionează : acidul cafeic, ferulic, fenolic, catechina, epicatechina, etc.
•    Surse : seminţele de struguri, extractul de pin maritim, scoarţa de salcie, aloe vera, ceai verde, viţa nobilă, unele fructe şi verdeţuri
•    Picnogenolii au demonstrat o putere de peste 30 de ori superioară vitaminelor A, C şi E la un loc în combaterea radicalilor liberi, în menţinerea integrităţii membranelor celulare, a ADN-ului,     împiedicând peroxidarea lipidică
•    Au efect antioxidant excepţional faţă de ionul superoxid, inhibând şi enzima generatoare a acestui RL (xantin-oxidaza)
•    Picnogenolii împreună cu vitaminele A,C şi E conduc la o puternică acţiune antioxidantă
•    Contribuie la reglarea tonusului muscular al arterelor, combătând vaso-spasmul
•    Participă la sinteza lichidului biliar şi la eliminarea bilei din vezica biliară (efect coleretic-colecistokinetic)
•    Reduc formarea nitrozaminelor
•    Efect hepatoprotector în caz de intoxicaţie prin expunere la substanţe toxice (solvenţi organici)
•    Inhibă formarea leucotrienelor, care sunt printre mediatorii cei mai importanţi ai reacţiilor alergice, astmului bronşic şi ai inflamaţiilor acute
•    Întăresc peretele capilar, menţinându-i supleţea (elasticitatea) şi integritatea
•    Posedă o activitate anti-mutagenă, de protejare a materialului genetic, dar şi anti-tumorală directă
•    Imunostimulator de excepţie
•    Efectele sale benefice au fost studiate în bolile degenerative cardio-vasculare, fragilitatea capilară, insuficienţa venoasă periferică
•    Nu prezintă efecte adverse pe termen lung, fiind lipsit de toxicitate
•    Protejează împotriva căderii părului
•    Previne şi combate retinopatia (microangiopatia retiniană) diabetică şi non-diabetică
•    Acţiune antienzimatică (în vitro) împotriva : elastazei, hialuronidazei, colagenazei, a1-antitripsinei, xantinoxidazei, b-glucuronidazei

Antioxidantii Part III

Asa cum am precizat si la partea II-a, voi publica drept Motto un comentariu anonim al unui medic, deasemenea vreau sa spun noilor veniti pe aceasta pagina ca materialul de mai jos nu-mi apartine, l-am primit sub forma de pps.

Motto:

Totusi, nu trebuie demonizati radicalii liberi. De exemplu macrofagele (un tip de celule albe imunitare) folosesc radicalii liberi pentru potentialul lor distructiv.

Macrofagele "curata" interiorul corpului nostru, ingloband unii microbi si resturi celulare nefolositoare in niste vezicule numite lizozomi, in care concentreaza si radicali liberi - astfel ca tot ceea ce este in acesti lizozomi este distrus.

Daca se introduc in corp emorm de multi antioxidanti, NU PRIN ALIMENTATIE, ci prin medicatie (de ex se iau cu nemiluita pastile de vitamina C si alti antioxidanti), macrofagele intra in ceea ce se numeste "stres reductiv" (opusul stresului oxidativ) si nu mai pot forma bine acesti lizozomi atat de utili. Rezultatul este ca de fapt, daca se inghit foarte foarte multi antioxidanti sintetici sistemul imunitar incepe sa functioneze mai prost, nu mai bine.

Ca de obicei, calea buna e cea a moderatiei: antioxidantii din alimentatie sunt sanatosi, cei din pastile pot fi excesivi de daunatori.

In plus, daca se iau multi antioxidanti prin suplimente (nu din alimentatie), pot aparea probleme legate de prelucrarea lor.

De ex. vitamina C:
doza zilnica necesara este de 50-60 mg/zi.
Exista insa persoane care ajung sa inghita si 500 mg - 1000 mg (adica 5 comprimate de vitamina C200 pe zi) pe motiv "ca e buna la raceala".

Peste 500 mg pe zi, creeaza un stress extraordinar pe rinichi, care sa straduieste sa o elimine, iar daca se continua mai multe zile, se poate ajunge chiar la depuneri de nisip sau formarea de calculi renali (pietre la rinichi).

Sunt medic, ceea ce am scris mai sus se preda in orice curs de farmacologie si imunologie. 

Acum urmeaza materialul despre antioxidanti:

•    LICOPENUL – uimitorul colorant roşu

•    (Alte denumiri : licopena, licopina)
•    Este cel mai important reprezentant al familiei carotenoizilor
•    Este singurul anti-oxidant a cărui cantitate sporeşte de circa 4-6 ori prin fierbere !!! (bulionul / pasta de roşii de ex.)
•    Licopen întâlnim în aproape orice aliment de culoare roşie : tomate, căpşuni, grape-fruit roşu, ardei iute şi capia, gogoşari, guava, papaya, ulei de cătină, dar şi-n struguri
•    Cea mai mare cantitate de licopen se găseşte în tomate (300-400 mg/kg) ; pentru calităţile cromatice, gustative şi medicinale ale tomatelor, italienii le-au denumit  „pomo d’oro“ (măr de aur),     iar germanii „paradiesapfel“ (măr al paradisului)
•    Datorită înapoierii culturale, cât şi a conservatorismului prost înţeles şi aplicat, tomatele au fost introduse şi cultivate la noi în ţară pe scară largă abia în urmă cu un secol !!!
•    Uleiul de măsline amplifică substanţial absorbţia licopenului ; prezintă biodisponibilitate şi efect antioxidant scăzut în medii apoase, în timp ce mediile lipidice îl fac puternic reactiv şi         biodisponibil
•    Licopenul modifică profilul acizilor graşi din plasma umană
•    La concentraţii relativ scăzute de licopen, acesta are efecte antioxidante în protecţia celulelor, a membranelor celulare şi ADN
•    Are o capacitate anti-oxidantă de 10 ori mai puternică comparativ cu vitamina E
•    Este o substanţă cu efecte anti-tumorale marcate în general, şi specific în cancerul de prostată, sân, vezică urinară, pancreas, cervical, ovarian, uterin, intestinal, plămâni, piele
•    Unii cercetători merg până acolo încât afirmă că forţa licopenului este aşa de mare încât ajunge o singură roşie de dimensiuni medii consumată zilnic, pentru a ne da o protecţie sigură şi totală     anti-tumorală pentru tot restul vieţii
•    Reduce semnificativ riscul aterosclerozei (incidenta infarctului miocardic scade cu 20-50% la persoanele ce consumă frecvent fructe şi legume bogate în licopen) şi procesele de îmbătrânire         celulară
•    Alături de vitaminele C şi E, previne degenerescenţa maculară a retinei şi diminuează riscul de cataractă cu 50%
•    În consumul de licopen se pun speranţe mari pentru prevenirea bolilor neoplazice, degenerative şi a maladiei Alzheimer

   
b-CAROTENUL, sau minunea de culoare galbenă

•    b-carotenul aparţine familiei carotenoidelor
•    (apocarotenalul şi nu b-carotenul este responsabil de colorarea în galben-portocaliu a alimentelor care-i conţin !)
•    A fost asociat decenii întregi cu vitamina A deoarece în organism este transformat rapid în aceasta. Deşi este o coincidenţă de denumire, nu cred că este greşit ca această vitamină să se bucure de o consideraţie deosebită din partea noastră, ca fiind vitamina…A !
•    Astfel s-a purces la utilizarea b-carotenului ca supliment, iar astăzi este de departe cea mai cunoscută şi cea mai cercetată carotenoidă, dar toate suplimentele studiate nu au avut acţiunea         b-carotenului, din pdv teoretic
•    Este posibil ca, indiferent de conţinutul suplimentelor, acestea să interacţioneze cu absorbţia b-carotenului natural şi cu carotenoidele conţinute în dietă. Este de asemenea posibil ca, în loc de a avea loc un efect antioxidant, să existe unul pro-oxidant
•    Vitamina A luată constant perioade îndelungate la doze mari prezintă riscuri notabile, însă precursorul său, b-carotenul se pare că nu prezintă nici un risc, chiar la doze mamut (x 100 doza         zilnică) ; majoritatea fructelor şi legumelor conţin cantităţi mult mai mari de b-caroten decât de vitamină A
•    Carotenoizii au efecte identice cu ale vitaminei A, dar riscul dezvoltării unei intoxicaţii este aproape nul la doze enorme
•    Necesar : 5000-8000 UI = 2-3 mg/zi (un morcov mediu conţine ceva mai mult de 10.000 UI)
                               Funcţii :
•    Antiinfecţioasă
•    Substanţă anti-oxidantă redutabilă
•    Atenuează mult simptomele şi efectele secundare ale curelor citostatice şi / sau radioterapice
•    Reglementează somnul şi tensiunea arterială
•    Creşte numărul şi stimulează activitatea limfocitelor T „ajutătoare” (LTh)
•    Frenator folicular în sindromul premenstrual
•    Stimulează şi creşte sinteza progesteronului
•    Ajută la formarea smalţului dentar
•    Utilă în tratamentul retinitei pigmentare
•    Asigură vederea normală (participă la sinteza rodopsinei, pigment fotosensibil din ochi) şi protecţia epiteliilor. Determină inducţia, diferenţierea şi creşterea ţesuturilor epiteliale, le menţine         integritatea şi previne keratinizarea
•    Rol important în reproducere
•    Stabilizează membranele celulare
•    Stimulează ARN-ul mesager, cât şi sinteza unor proteine şi glicoproteine
•    Determină secreţia lizozimului salivar
•    Stimulează creşterea osoasă şi dentară
•    Este un antagonist tiroidian
•    Protector împotriva radiaţiilor de orice fel
•    Împreună cu vitamina C, reduce mult secreţia de mucus bronşic la astmatici şi la bronşiticii cronici (BPCO)
•     I s-a demonstrat eficienţa şi-n SIDA, studiile fiind încă în curs
•    Utilă în tratamentul calviţiei androgenice, a ridurilor şi a acneei juvenile
•    Îmbunătăţeşte toleranţa corpului la grefe
•    Scade riscul dezvoltării unor boli cardio-vasculare la persoanele care asociază şi un stil de viaţă sănătos ; reduce semnificativ frecvenţa infarctului miocardic, iar recuperarea post-infarct este  de mai scurtă durată, iar riscul recidivelor este mai mic. Acelaşi efect îl prezintă şi Coenzima Q10
•    Este vitamina longevităţii întârziind mult apariţia senilităţii
•    Protejează ADN-ul celular de acţiunea nocivă a toxinelor
•    Surse (mg / 100 g produs) : lucernă (4,818), morcov (3-9), migdale (5-6), salată (4-8), măceşe (5), alune (4,4), arahide (3,6), spanac (2,5), varză (2), sfeclă roşie (1,78), mango (1,454),  papaya (1,25), pătrunjel, nucă (1,2), pepene galben (1,03) caisă (0,606), măsline (0,2), tomate (0,133), ulei de cătină, germeni de grâu, leguminoase, rădăcinoase, citrice, prune, usturoi,  ceapă, fasole verde, tot ce-i verde, zmeură, pere, mere, smochine, creson, mazăre, bostan, dude, gutui, avocado, castane, cireşe, banane, nap, castravete, ananas, coacăze, mei, ovăz,  orez, păpădie, struguri, ţelină, aloe...
•    Diareea cronică, medicaţia de scădere a colesterolului, uleiul mineral, contraceptivele orale, alcoolul, fumatul, stresul, sarcina şi alăptarea, hepatitele şi ciroza hepatică generează deficite         semnificative de vitamină A

Antioxidantii Partea II-a

Mai am inca multe de copiat din materialul despre antioxidanti, dar am sa pun ca motto comentariul (la partea I) din pacate anonim, al unui medic, mult mai in tema decat mine in aceasta problema:

Motto

Totusi, nu trebuie demonizati radicalii liberi. De exemplu macrofagele (un tip de celule albe imunitare) folosesc radicalii liberi pentru potentialul lor distructiv.

Macrofagele "curata" interiorul corpului nostru, ingloband unii microbi si resturi celulare nefolositoare in niste vezicule numite lizozomi, in care concentreaza si radicali liberi - astfel ca tot ceea ce este in acesti lizozomi este distrus.

Daca se introduc in corp emorm de multi antioxidanti, NU PRIN ALIMENTATIE, ci prin medicatie (de ex se iau cu nemiluita pastile de vitamina C si alti antioxidanti), macrofagele intra in ceea ce se numeste "stres reductiv" (opusul stresului oxidativ) si nu mai pot forma bine acesti lizozomi atat de utili. Rezultatul este ca de fapt, daca se inghit foarte foarte multi antioxidanti sintetici sistemul imunitar incepe sa functioneze mai prost, nu mai bine.

Ca de obicei, calea buna e cea a moderatiei: antioxidantii din alimentatie sunt sanatosi, cei din pastile pot fi excesivi de daunatori.

In plus, daca se iau multi antioxidanti prin suplimente (nu din alimentatie), pot aparea probleme legate de prelucrarea lor.

De ex. vitamina C:
doza zilnica necesara este de 50-60 mg/zi.
Exista insa persoane care ajung sa inghita si 500 mg - 1000 mg (adica 5 comprimate de vitamina C200 pe zi) pe motiv "ca e buna la raceala".

Peste 500 mg pe zi, creeaza un stress extraordinar pe rinichi, care sa straduieste sa o elimine, iar daca se continua mai multe zile, se poate ajunge chiar la depuneri de nisip sau formarea de calculi renali (pietre la rinichi).

Sunt medic, ceea ce am scris mai sus se preda in orice curs de farmacologie si imunologie. 

In ce priveste excesul de vitamina C am sa amintesc teoria lui Linus Pauling ca  daca se consuma mari cantitati de vitamina C se poate ameliora si trata cancerul la pacientii terminali.. Las la o parte faptul ca testele clinice au infirmat teoria sa, dar in mod ironic el a murit de cncer de prostata, tocmai cand in tara noastra se discuta din ce in ce mai mult despre rolul cantitatilor mari de vitamina C in ridicarea calitatii vietii prin asigurarea unei sanatati mai bune.

Totusi vreau sa reamintesc ca in 1960, cand doctorul scolii mi-a pus diagnosticul de reumatism poliarticular acut (si acum am pusee de dureri reumatice, uneori destul de puternice) mi-a recomandat ca tratament sa iau sublingual cate 4 pastile de vitamina C200 pe zi si cate 10 picaturi de vitamina A  palmitat de 3 ori pe zi timp de 6 luni. Am urmat cu sfintenie tratamentul timp de 4 luni, dupa aceea n-am mai putut suporta nici macar sa vad sticlutele uleioase de vitamina A (e posibil sa fi facut o hipervitaminoza) dar nici vitamina C nu mi-era mai simpatica. 

Dar in timp ce un var al meu, avand acelasi diagnostic dar tratat diferit, s-a imbolnavit grav de inima (se spunea ca RPA "linge articulatiile si musca inima") iar o matusa a mea a zacut ceva timp anchilozata in spital si tratandu-si inima bolnava (acum e cat poate fi de bine la 87 de ani) eu am scapat cu inima neatinsa de boala.

Bun, acum o sa copiez o parte din lungul material despre anti oxidanti:

Principalii antioxidanţii naturali (exogeni)  Partea I

•    Resveratrolul
•    Carotenoizii (reprezintă o clasă formată din >600 de substanţe, dintre care cele mai cunoscute sunt : a- şi b-carotenul, licopenul, luteina, zea-, canta-, viola-, astero-xantina, apocarotenal,  b-apo-8-carotenal...)
•    Picnogenolii
•    Acidul ascorbic (vitamina C)
•    Complexul vitaminic E
•    Acizii graşi omega 3
•    Acizii graşi omega 6
•    Coenzima Q10 (e şi endogen)
•    Bioflavonoidele
•    Niacina (vitamina B3 sau NAD(P)-ul)
•    Germaniul organic
•    Seleniul
•    Zincul
•    Manganul
•    Cuprul
•    Molibdenul
•    MSM (metil-sulfonil-metanul)
•    Lactoferina
•    Betanina
•    Sulforafanul
•    Indol-3-carbinolul
•    Capsicaina (capsaicina)
•    Limonena
•    Antocianinele
•    Acidul elagic
•    Sulfidele
•    (Tri-)terpenele
•    Substanţele indolice
•    N-acetil-cisteina
•    EDTA
•    Ionul de hidrogen (H-)
•    Acidul lipoic (e şi endogen)

•    Reţineţi culorile din STEAGUL GERMANIEI atunci când doriţi să vă alimentaţi sănătos !!!

•    RESVERATROLUL – miraculosul colorant negru

•    Este cel mai puternic anti-oxidant natural cunoscut
•    Există într-o cantitate de 50-100 mg / g pieliţă de strugure, mai mult decât dublul oricărei alte surse identificate
•    Se găseşte în general în fructele de culoare violet -neagră (dar nu numai) : sucul de struguri negri, sâmburii de struguri, dude, mure, coacăze, prune, afine, dar şi din varza de Bruxelles (care poate fi consumată şi fiartă), fragi, alune
•    Are un efect direct de distrugere tumorală, acţionând împotriva oricărui tip de localizare tumorală, dar şi asupra celor hormono-dependente (sân, ovar, testicul, ficat, stomac)
•    Blochează formarea de vase de sânge în jurul tumorii, dar şi metastazarea celulelor maligne
•    Conferă o protecţie deosebită materialului genetic nuclear (ADN), ferindu-l de mutaţii
•    Are un potenţial anti-oxidant de 50 de ori superior vitaminelor C şi E la un loc
•    Este de 10-20 de ori mai puternic decât vitamina E în protecţia anti-oxidativă a LDL-colesterolului
•    Scade nivelul sangvin al colesterolului total şi al trigliceridelor
•    Este un vasodilatator arterial
•    Se opune expansiunii fibroase a cicatricei post-infarct miocardic
•    Încă din 1985 se ştie că are capacitatea de a inhiba agregarea plachetară indusă de trombină şi ADP (Kimura) => efect anti-trombotic
•    Are efecte anti-SIDA, antivirale (virusurile hepatitice, dar nu numai !), antialergice (inhibând eliberarea Histaminei), antibacteriene şi antiinflamatoare
•    Măreşte elasticitatea articulaţiilor, stimulând sinteza fibrelor de colagen (astfel având şi un rol cosmetic)
•    Preîntâmpină ridarea şi îmbătrânirea pielii, menţinându-i elasticitatea şi tinereţea
•    Efect protectiv faţă de boala Alzheimer prin blocarea proteinei NF-Kb, împiedicând astfel microglia să distrugă neuronii
•    Există studii încurajatoare referitoare la potenţialul terapeutic al său în ceea ce priveşte şi alte boli neuro-degenerative
•    Resveratrolul poate reduce dezvoltarea melanomului malign, poate distruge cancerul de sân şi poate micşora nivelul colesterolului total sangvin
•    Creşte durata de viaţă şi potenţialul reproductiv la animalele de experienţă pe care a fost testat (15-30%)
•    Se comportă şi ca un fito-estrogen (vezi soia)
•    Previne şi combate eficient osteoporoza

Se spune din ce in ce mai des ca vinul rosu contine resveratrol si de aceea este indicat sa se consume zilnic un pahar (150ml) femeile si doua pahare barbatii, dar nu mai mult pt ca in loc sa aiba un rol benefic risca sa devina nociv.