Nici nu stiti cat mi-am dorit sa fac asemenea poze cand il aveam numai pe f obositul Sony. Totusi inca plang dupa el, pt ca era mult mai simplu de manuit si de obtinut poze splendide indiferent de lumina. Cu Olympus imi ies cel mai bine pozele pe soare si la distanta, cu Sony imi ieseau pozele bine si pe lumina mai slaba. Acum bietul de el isi mai face datoria bandajat, pt ca l-am scapat pe jos si i-am rupt capacul de la baterii iar fiica mea a pierdut capacelul. L-am scos la pensie pt ca la zoom si mai ales pe soare facea poze cu pete. Am cumparat solutie speciala de curatat lentile de sticla, petele s-au mai redus, dar stau la locul lor.
Pe forumurile de specialitate scrie ca ori e senzorul defect si doar un specialist l-ar putea curata, ori e prea obosit si n-am ce sa-i mai fac. Cum specialistii sunt la mare distanta de domiciliul meu am adoptat a doua varianta si il folosesc mai mult la poze in casa. Totusi nu se compara culorile lui cu ale lui Olympus. Iar bestia de Olympus da drumul la flash cand mi-e lumea mai draga, ori eu foloseam f rar flashul cu Sony si pozele ieseau acceptabile. In plus Olympus nu face poze clare de aproape cand e setat pe automat. As mai avea multe de zis la adresa nemtilor care in aceasta privinta se dovedesc mai putin specialisti decat japonezii, dar ma opresc. Deh, poate ar fi trebuit sa cheltuiesc mai mult si sa-mi iau tot un Sony, dar daca nu e de unde...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu