De ce, daca mie o persoana mi se pare frumoasa, se gasesc unii care sa-mi demonstreze ca, dupa criteriile lor infailibile, persoana respectiva e deadreptul urata?
De ce, daca pe mine ma emotioneaza fapta buna a cuiva, se gasesc unii sa-mi reaminteasca toate faptele rele comise de acea persoana?
De ce, daca eu vad un lucru care mi se pare frumos si armonios, se gasesc unii care sa-mi arate ca exista pete sau chiar gunoaie in jurul acelui lucru?
De ce, daca eu gasesc o explicatie pt greseala cuiva, ba chiar si circumstante atenuante, se gasesc unii care sa condamne acea persoana fara drept de apel?
Oare lumea asta nu ar fi mai usor de suportat daca cei amintiti mai sus ca "unii", ar invata sa vada si frumosul si binele care exista, nu numai raul si uratul?
O fi fost "estetica uratului' apreciata intr-o vreme, dar nu a venit oare timpul sa ne bucuram sufletele cu lucrurile frumoase ce mai exista inca, din fericire?
Recunosc ca textul de mai sus seamana bine cu ppsurile moralizatoare care se termina invariabil cu "daca ti-a placut acest pps trimite-l la cat mai multe persoane si o mare dorinta ti se va implini". Daca raspunsul la ultimele intrebari pe care le-am enuntat aici ar fi pozitiv, mie una mi s-ar indeplini intr-adevar o mare dorinta.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu