vineri, 21 septembrie 2012

Creste hotia in Romania

Desigur, titlul ales de mine nu mai e o noutate pt nimeni. Noutatea pt mine a fost ca am constatat ca ni s-au furat unele chestii in premiera. Ca de la tara, dintr-un sopron incuiat, ni s-au furat, dupa ce s-a spart un geam, bicicleta sotului meu si cam tot ce a fost fieratanie, inclusiv suruburile si piulitele adunate de Tatitu cu grija ani de zile si carate cu o galeata de fier gasita la fata locului nu ma mir, nici ca parii formati cu grija de subsemnata din crengile de dud care crescusera prea mari si amenintau sa rupa sarmele comunitatii au luat calea bejeniei, nu m-am mirat deloc. La ce sa te astepti cand noi vizitam casa aceea cam o data pe luna,?

Dar strugurii (e drept, doar o parte) din via de la camp disparuti nu se stie unde taman inainte de a ne duce noi sa ii culegem au fost o premiera total nedorita. Nu ne-a mangaiat deloc ca altora li s-a cules chiar toata via. Daca hotii de struguri e posibil sa foloseasca rodul muncii noastre (am platit pe cineva sa taie via, sa o sape, sa o lege, in fine, ce trebuie) in scop propriu, marind numarul cazurilor de ciroza alcoolica din republica iar parii au fost arsi cu folos in iarna grea ce a trecut e clar ca fierul vechi a fost vandut la "reciclatori". Ei bine pe "reciclatorii" astia lacomi de avere, care pratic incurajeaza furatul, i-as spanzura de manutele alea cu care ii platesc pe hoti...

O alta premiera neplacuta ma astepta la Bucuresti. O f buna prietena, cu care corespondez de mult prin email, m-a abonat la o revista numita Korea. Plicul in care a sosit revista a fost gasit de sotul meu pe scara spre subsol, decupat cu grija si...gol. N-am idee cine dintre vecinii, vizitatorii vecinilor sau muncitorii care mai mesteresc pe la subsol stie engleza, incat sa se fi putut delecta cu revista furata.

Ma gandeam sa pun un biletel prin care sa rog faptasul, dupa ce citeste revista, sa faca in asa fel in cat sa imi parvina, dar mi-a pierit orice chef de a face eforturi zadarnice apeland la bruma de constiinta ce ar exista in cineva atat de grjuliu cu plicurile venite de peste mari si tari.

Niciun comentariu: